ENERGIA. CONCEPTE SI INSTRUMENTE OPERATIONALE. CAIET DOCUMENTAR| TRANZIȚIE ȘI ANTIFRAGILITATE – NOUA PARADIGMĂ PENTRU SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL

Publicat deMadalina Marcu

Marius Stoian, Clara Volintiru

1. Instrumente şi concepte din a IV-a Revoluție industrială. Pentru o tranziție exibilă în energie.
Anul 2017: două reputate instituții media1 cu îndelungată carieră internați- onală lansează la câteva luni distanță două ştiri cu numitor comun domeniul energiei:

„Puerto Rico, micul stat insular din Caraibe ar putea bene cia de reconstruc- ția întregii infrastructuri electrice, devastate în urma uraganului Maria la sfâr- șitul lui septembrie, folosind tehnologia panourilor solare, după un proiect al lui Elon Musk�

SolarCity, compania care activează în cadrul Tesla, s-a specializat în stocarea e cientă a unor mari cantități de electricitate în așa-numite «bănci de energie»�

Tot Tesla a pus în funcțiune recent cel mai mare sistem de baterii de stoca- re de 100-300 megawați/oră, în sudul Australiei, care poate rezolva problemele energetice ale statului, ind considerată una dintre primele minuni de inginerie ale acestui secol și o soluție potențială pentru problemele energetice”2;

„Rețeaua de minerit «Bitcoin» utiliza, potrivit statisticilor publicate, mai multă energie electrică într-un an decât întreaga Irlanda în momentul în care mo- neda a depășit pentru prima dată 9 000 de dolari�

Potrivit lui Digiconomist, estimarea actuală a puterii utilizate de rețeaua bit- coin este de 30,14 TWh pe an, ceea ce depășește valoarea estimată pentru 19 țări europene� Pentru a înțelege diferența, deși consumul de energie al altor rețele de plăți este mai greu de izolat, unul dintre cele două centre de date americane ale

Visa se bazează pe aproximativ 2% din energia necesară bitcoin� Cele două centre de date desfășoară aproximativ 200 de milioane de tranzacții pe zi; rețeaua Bitcoin se ocupă de mai puțin de 350 000”3.

Ne putem imagina cu puțin efort că aceste breaking news-uri ale anului 2017 ar putea în următorii zece ani de o banalitate înduioşătoare, ca tele- fonul mobil, internetul sau chiar automobilul electric în prezent.

Trăim în lumea predicțiilor nonliniare, a tranziției către a IV-a Revoluție industrială. Cuvântul-cheie: exibilitate. În dinamica tehnologică actuală, un număr nit de inovații disruptive pot pulveriza un întreg inventar de se- turi de modelări econometrice, predicții şi plani cări strategice ale statelor sau corporațiilor „clasice”.

Credeam că energia regenerabilă se blochează în incapacitatea rețelelor de transport şi e limitată de uctuațiile orare ale vântului? Eroare. Stocarea în baterii modi că radical cota şi sensul pariului.

Decretasem că post-industrializarea aduce consumuri reduse de ener- gie? Surpriză. Minerii bitcoin consumă cât 19 țări din Europa, iar transferu- rile sunt abia la câteva procente din potențialul global. Revoluția blockchain a făcut doar primii paşi.

Capacitatea de mobilizare pentru operaționalizarea conceptelor inova- tive, adaptarea rapidă la noile realități încep să bată strategiile incrementale pe termen lung, conservatoare prin excelență. Lebăda neagră e dominantă. Poți expert în energie, dar e extrem de greu să i designer de sistem pen- tru că predicția a devenit cvasiimposibilă. Observăm cum doar două inova- ții schimbă complet peisajul: stocarea în baterii şi revoluția blockchain. Și previzionăm o emisie în bandă a creativității laboratoarelor hi-tech.

În acest context, un volum – cel de față – ce sumarizează şi des- cifrează Concepte și Instrumente Operaționale sincronizate evoluți- ilor globale în energie are o dublă valență: completează Strategia Energetică Națională cu un arsenal profesional de generație nouă şi pregăteşte terenul pentru transferul de viziune de la aceasta către task-force-urile modulare cu priză instant la noile realități tehnolo- gice care ne parvin în cascadă.

Sincronizarea cu trendurile planetare – iată numele jocului în- tr-o lume a interdependențelor.

2. România – actor semni cativ în procesul european de integrare aprofundată. Uniunea Energetică, pilon central al integrării.
După 60 de ani, o vârstă tânără din punct de vedere istoric, Uniunea Europea- nă trece de la stadiul integrării primare (instituții, legislație şi mecanisme formale), la cel de integrare aprofundată (interconectarea funcțională a sistemelor şi subsistemelor majore)4.

Astfel, sub mai multe aspecte, UE este un puzzle de şantiere deschise într-o perioadă in-between.

Pe de-o parte, unele state (este şi cazul României) nu au epuizat eta- pa integrării primare: eurozona conține doar 19 țări, în spațiul Schengen sunt 26 de actori, mecanismul de cooperare şi veri care MCV (un soi de in- strument de preaderare) este încă instituit în două state.

Pe de altă parte, proiectele integrării aprofundate sunt la rândul lor la cota zero sau în faze incipiente.

a) În privința scalității, obiectivul major, „uni carea scală”, nu are suport legal (Tratatul CE, principiul subsidiarității, exercită o presiune limi- tativă), nici suport politic (structura UE nu este de tip federal), nici raționali- tate economică (nu există politică economică unică la nivel comunitar). Însă, simpla „coordonare scală” corespunde unui nivel de integrare economică şi politică mult mai puțin avansată decât cea realizată până în prezent5.

b) Piața unică digitală ar însemna comerț on-line în toate cele 27 țări, livrare ieftină şi unitară, servicii de streaming funcționale în tot spațiul. Fără a revoluționară, piața digitală unică se bazează pe 3 piloni şi 16 puncte de acțiune; Piloni: 1) acces la servicii digitale şi produse, 2) protecția datelor private şi transparență, 3) alfabetizare şi supraalfabetizare digitală. Cele 16 direcții includ: deschiderea competiției transnaționale între site-uri, prețuri

de livrare ieftine, eliminarea practicilor antitrust, o singură lege a copyrigh- tului, acces total la servicii de televiziune on-line, coordonarea spectrului de licențe telecom, parteneriat pe cybersecurity, cloud european etc. Planul este la început.

c) Proiectul PESCO al unei armate comune, lansat în timpul elaborării acestui cuvânt introductiv, cu 25 de state membre, care are ca obiectiv in- tegrarea comandamentelor, entităților din industria militară şi structurilor operaționale pare mai degrabă fructul unei reacții conjuncturale care a rea- dus în discuție un proiect vechi de jumătate de secol al comunității europene pentru apărare. 17 proiecte militare şi cinci miliarde de euro reprezintă star- tul unui proces ce se anunță de asemenea lung şi complicat.

Nu întâmplător lucrarea se deschide cu al treilea Raport asupra stării Uniunii Energetice.

Nu cred că ar cazul să insistăm asupra concluziilor, care vor putea găsite direct în paginile acestuia.

În opinia noastră, Uniunea Energetică ar trebui să e pivotul cen- tral al integrării aprofundate. UE importă 53% din necesarul de energie. Cheltuielile cu acest import se cifrează la aproximativ 400 miliarde de euro anual şi fac din UE cel mai mare importator de energie din lume.

Multe state membre se bazează în mare măsură pe un oligopol al fur- nizorilor, ind vulnerabile la perturbațiile din aprovizionarea cu energie. Modernizarea infrastructurii energetice, integrarea completă a piețelor de energie şi asigurarea coordonării prețurilor la energie de la nivel național pe fondul îndeplinirii obiectivelor cadrului privind clima şi energia pe 2030 sunt țintele ce pot şi trebuie să e atinse pe un termen rezonabil.

Din punct de vedere energetic, România are atuuri importante. O parte dintre acestea pot descoperite şi în conținutul lucrării. Expertiză, prin re- sursă umană, parcuri de capacități de producție, centrate în ultima decadă pe clean energy, lipsa dependenței de un singur furnizor, rețele viabile de transport etc.

Prin urmare, România poate aduce o contribuție vitală la con- strucția Uniunii Energetice, cu atât mai mult cu cât în acest interval au loc negocieri în formate cu geometrie variabilă care permit des- făşurarea unei ample ofensive româneşti cu mijloacele „diplomați- ei energetice” şi rezultate potențial spectaculoase, pentru că încă aproape totul e work in progress. Inclusiv pentru un spor de credibilitate

în perspectiva epuizării agendei integrării primare: paradoxal, în ideea ac- celerării proceselor integraționiste, a unei desfăşurări de forțe pe tot frontul, succesul într-un domeniu al integrării profunde atrage după sine şansa unor recuperări de teren „din spate”.

Abordarea noastră generală pleacă de la teza potrivit căreia România nu poate un actor internațional de sine stătător relevant, ci doar în conjuncție europeană; iar Europa însăşi, fără parcurgerea procesului de integrare apro- fundată, nu poate un jucător relevant în arealul internațional din ce în ce mai competitiv.

Pledăm aşadar pentru mai multă integrare europeană a României şi pentru mai multă integrare între statele din Uniunea Europeană.

3. Dileme, controverse, provocări şi oportunități

La dilema securitate vs. independență energetică dezbaterile ultimilor ani au produs un consens intern, cel puțin formal, în sensul înțelegerii că secu- ritatea energetică (interconectarea) este cheia, şi nu o autarhie ataşa- tă independenței.

Un alt cvasi-consens rezidă în faptul că atât stakeholder-ii economici şi administrativi, dar şi opinia publică, luată separat, înțeleg că nu există alternativă calitativă la Uniunea Energetică.

Există însă numeroase dileme care țin e de diversele şcoli de gândire, e de abordări pragmatic diferite ale unor conjecturi contemporane. Pe lân- gă certitudini, spațiul de discuții este populat şi cu controverse şi incertitu- dini, concretizate în întrebări absolut legitime.

E ciență energetică sau parcuri noi de capacități? Energie nucleară sau asimilarea integrală a conceptului german Energiewende, vechi de patru de- cenii dar din ce în ce mai actual?

Concept seducător, e ciența energetică are „subtilitățile” sale. E ci- ența energetică poate contribui la creşterea încălzirii globale – paradoxul Jevons şi efectul de recul6 –, după cum susține prof. Constantin Crânganu de la Universitatea din New York. Și atunci cum o armonizăm cu noua para- digmă a energiilor curate? Conex incapacității predicțiilor econometriei de a da răspunsuri satisfăcătoare în acest peisaj uid, am atenționa asupra unui

fenomen pe care l-am putea numi „Capcana industrializării româneşti” (perioada Ceauşescu): când generațiile tehnologice se succed accelerat, exis- tă intermezzo-uri cu tehnologii ofertante, atractive nanciar, insu cient testate şi depăşite deja conceptual. Când o tehnologie nouă e pe piață, o alta, necunoscută, superioară, se a ă în blocstarturi.

Investițiile în perioadele de experimente sunt dezastruoase. În dorința industrializării rapide şi cu costuri mici, România comunistă a achiziționat preponderent tehnologie deja depăşită. Pe termen lung, acest fapt a produs un dezastru de proporții dramatice asupra economiei. Chilipiruri nu există în zona marilor businessuri globale. Are deci sens un angajament bugetar colosal pentru reactoarele 3 şi 4 în condițiile actuale sau printr-un mix de politici de e ciență energetică şi tehnologii inovative putem suplini capaci- tățile de producție ne nalizate?

Informația acționabilă, sinteză de date relevante despre parametrii şi stadiul de pregătire a proiectelor stocării în baterie a energiei electrice şi timpul de accesibilitate universală a inovației, e mai scumpă decât o investi- ție masivă în noi rețele clasice de transport? Sau decât în proiecte recurente din protoistorie de tip Tarnița? Greu de răspuns, de cuanti cat. Aşteptăm? Construim? Cumpărăm?

Exemplul infrastructurii broadband este unul care ne pune pe gânduri: sfârşitul implementării, aplicate cu di cultăți şi întârzieri în temeiul Progra- mului Național de Infrastructură de Comunicații, a prins localitățile rurale fără niciun apetit pentru subiect, deja conectate la 4G mobil şi cloud. Tim- pul expirase, costurile sunt pierdere netă. În România, ca şi în alte state din lume care încearcă să depăşească întârzieri de dezvoltare, în plan tehnologic este frecvent şi util fenomenul leapfrogging-ului, prin care se ard etape implementându-se direct cea mai nouă tehnologie. Este cea mai e – cientă cale de a face rattrapage în cursul unei generații.

Pentru ce ne batem concret în negocierile pentru Uniunea Energetică? Încercăm să obținem acorduri pentru mai multe capacități de producție în condițiile în care va exista o plani care regională? Vrem, în contrasens, să salvăm industria cărbunelui? Cumpărăm de la statele din jur operatori de transport sau producție?

Aspectele de securitate națională şi aspectele de securitate energetică, cât şi unde se suprapun?

Centralele atomo-electrice, pentru că tot le-am invocat, sunt o amenin- țare la adresa siguranței naționale prin efectul distructiv în cazul unui atac

sau, ca plusvaloare pentru securitatea economică, aduc şi un plus securității naționale? Dar cele din jurul României cu sisteme ruseşti de generație ’70? Tranziția energetică înseamnă pro larea mai multor noi riscuri,

pentru care nu avem nevoie doar de exibilitate şi de un sistem rezi- lient (capabil să facă față şocurilor, schimbărilor rapide), ci de unul antifragil, care să transforme „loviturile” în oportunități de perfor- manță.

E bine să avem companii mari de stat? Sunt „campionii naționali ai Ro- mâniei” sursă de bunăstare pentru cetățeni sau entități arondate forțelor politice, factori de iradiere a corupției. Și atunci ne trebuie transparența cu care listarea pe bursă vine la pachet? Trebuie ca acestea să „stea pe cash” nepus la lucru sau, dimpotrivă, excedentul de cash în conturi este expresia unui management neprofesionist care scade valoarea acțiunilor?

Veți găsi prin juxtapunerea elementelor din volum numeroase chei de decriptare a unui comportament inteligent față de toate aceste dileme con- troverse şi provocări.

În 2019, România are şansa să e în avangarda proceselor; timp de şase luni va coordona activitatea formațiunilor Consiliului. Este o fereastră de oportunitate care permite un salt înainte în cazul unei pregătiri adecvate.

Trebuie să ne găsim mize importante pe care să le jucăm la Bruxelles. O sinteză a priorităților strategice se regăseşte în capitolul „Politica energetică – prioritate a Preşedinției Române a Consiliului UE”, redactat de specialişti Europuls.

Este o provocare pe care această lucrare încearcă să o privească în ochi. În acest sens, cum a rmă Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Euro- pene: „Uniunea energiei va un succes numai dacă avansăm cu toții în aceeași direcție� Dorim să ne îndeplinim angajamentul privind nalizarea acestei Uniuni până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei� Până în 2019, Uniunea energiei ar trebui să se transforme dintr-un obiectiv politic într-o realitate cotidiană care aduce bene cii ecărui cetățean european� Acest lucru va necesita asumarea în mai mare măsură a responsabilității de către toate segmentele societății� Prin ur- mare, consider că următorul an va anul de angajament”7.

Adică 2018, anul la începutul căruia ieşim în larg cu Concepte şi in- strumente operaționale.

4. De la concepte şi instrumente operaționale la politici publice.
Și de la
policymaking la decizia politică.
În mod evident, lucrarea de față nu este un document de politici publice8. Nu este, pe de altă parte, nici un compendiu, o crestomație de viziuni abstracte nestructurate, fără r logic. Nici un studiu academic. Dar, în orice moment, ea se poate constitui în sursă de politici publice, un izvor de instrumente de luare a deciziei în domeniul energetic.

Aceasta este o țintă.
Câteva link-uri sunt indicii pe această direcție:
a) capitolul Digitalizare în energie, prin Marcel Foca şi Yugo Neumorni,

aduce în discuție o potențială construcție instituțională Agenția Naționa- lă pentru Protecţia Infrastructurilor Critice şi o schiță de parcurs în elaborarea statutului şi funcțiilor acesteia.

b) Orașe autonome și inovație energetică ar putea furniza prin extensie şi aprofundare un Plan național pentru oraşe autonome energetic, dotat cu accesorii de implementare, ca aplicație ce decurge din „democratizarea energiei” şi descentralizarea sistemului în contextul în care oligopolurile au implicații majore şi o putere îngrijorătoare atât în viața economică cât şi în viața politică a spațiului euroatlantic.

c) Răzvan Nicolescu proiectează o Autoritate Europeană pentru Re- glementare în Energie, diferită de agenția omonimă pe care a condus-o în calitate de preşedinte, prin capacitatea de a lua decizii obligatorii pentru statele membre ale Uniunii Energetice.

d) Marius Stoian lansează provocarea de a regândi radical proprieta- tea asupra resurselor subsolului, în sensul identi cării ei cu proprieta- tea asupra terenului, o discuție complexă în siajul unei eventuale modi cări constituționale.

Sunt mulți alți germeni de politici publice, camu ați în paginile lucrării, care aşteaptă întâlnirea cu cititorul şi în egală măsură cu decizia politică.

Cum, unde şi cu ce intensitate se va produce aceasta din urmă rămâne de văzut. Însă este cert că dincolo de litera scrisă există şi capacitatea unui network inteligent de a proiecta in uență şi presiune la nevoie, dacă me- diile specializate vor valida schimbarea de paradigmă pe care o supunem atenției.

Există, credem, şi un alt numitor al Caietului Documentar Energie (pri- mul din seria „Caietelor Documentare Club România”): pro lul resursei umane, al contributorilor. În mod categoric, profesional şi în mod indiscuta- bil din punct de vedere al valorilor societale pe care le exprimă. A rmația nu este irelevantă în condițiile globale regionale şi naționale actuale.

Ataşamentul față de societatea deschisă, de democrația liberală este un diferențiator necesar.

În corelația energie/ideologie observăm pe plan mondial o tendință ma- nifestă: ar părea că societățile deschise optează cu entuziasm pentru ener- giile curate/alternative/verzi, în timp ce modelul conservator protecționist sau cel iliberal duc o luptă pentru salvarea combustibililor fosili ca materie primă de bază.

Și din acest unghi, mesajul emanat de volum este, credem noi, limpede.

Welcome on board!

Marius Stoian | Conceptele viitorului explicate | Episod 6

La zece ani de Club România, lansăm formatul Top 5 Global, cu idei, concepte și evenimente care modelează lumea, pentru toți cei care cred în proiectul România Europeană. https://youtu.be/7TxSUH39Czk | SECTIUNE DEZVOLTATA CU SPRIJINUL ROMGAZ |

Marius Stoian: Conceptele viitorului explicate | Episod 8

Crowdsourcing, crowdfunding, prosumatori.Creatorii de sens, MTP-urile și puterea comunității.Proiectul Proteus.Generația calculatorului cuantic între avantaj și supremație.Bioeconomia.Descifrarea genomulului și recentul model de "business al...

Marius Stoian: Conceptele viitorului explicate | Episod 9

Small modular reactorControverse privind energia nucleară și o șansă pentru RomâniaNeuro 3DMaparea creierului uman: 1 micron de cortex-1 milion de gigabițiPost-Truth Era, fake news, războiul hibrid, fact-checkingUn război care abia începeClub România & FriendsCum...

Marius Stoian: Conceptele viitorului explicate | Episod 10

Bidenomics vs. ReaganomicsCâteva considerații despre o revoluție ce se anunță în AmericaDe la Westlessness la reinventarea OccidentuluiStrategic România rămâne/revine pe plusSustenabilitateÎntre inițiative, studii, eforturi multiple și lipsa de...

Angela DOBRESCU: Cum devii „de-al locului”

de Angela DOBRESCU Unii se pot întreba: într-o epocă în care toate mediile de comunicare par să reușească să dizolve tot mai mult barierele impuse de distanțele fizice, mai are sens să vorbim despre sentiment de apartenență la un loc? Vă propun să acceptăm ca legitimă...

S-ar putea sa iti placa…

AGRICULTURA | CONCEPTE SI INSTRUMENTE OPERATIONALE

al patrulea volum al seriei realizate de Editura Club Româniacoordonat de Mihai Aniței și Marius Stoianpeste 115 autori cu viziuni despre reforma PACtransformarea digitală a agriculturii, creșterea randamentului activității agricole Puteti descarca varianta online in...

ROMANIA DIGITALA | CONCEPTE SI INSTRUMENTE OPERATIONALE

al treilea Caiet Documentar al seriei realizate de Editura Club Româniacoordonat de Radu Puchiu, Marius Stoian și Marcel Foca135 de autori cu viziuni în 1120 paginiabordare unitară a digitalizării, pentru transformarea digitală a statului, economiei și societății...

Editoriale Escoala.ro

+ MARIUS STOIAN | CONCEPTELE VIITORULUI EXPLICATE Episod 1 Episod 2 Episod 3 Episod 4 Episod 5 Episod 6 Episod 7 Episod 8 Episod 9 Episod 10 ---- + CAIETE DOCUMENTARE CLUB ROMANIA | CONCEPTE SI INSTRUMENTE OPERATIONALE ENERGIATRANSPORTURI SI INFRASTRUCTURAROMANIA...