ENERGIA. CONCEPTE SI INSTRUMENTE OPERATIONALE. CAIET DOCUMENTAR |VIZIUNEA EUROPEANĂ

Al patrulea raport privind starea Uniunii Energetice1

I. INTRODUCERE
Obiectivul proiectului Comisiei Juncker privind uniunea energetică2 a fost de a oferi consumatorilor din UE o energie sigură, durabilă, competitivă şi la prețuri accesibile, prin reformarea politicilor euro- pene în domeniul energiei şi al climei. De asemenea, acesta a inclus angajamentul de a face din UE liderul mondial în domeniul energi- ei din surse regenerabile, de a plasa e ciența energetică pe primul loc şi de a continua eforturile depuse la nivel mondial de combatere a schimbărilor climatice. Patru ani mai târziu, uniunea energetică este o realitate. Cu sprijinul ferm al Parlamentului European, al statelor membre şi al părților interesate, uniunea energetică a sporit reziliența Euro- pei şi a modernizat în profunzime politica europeană în domeniul energiei şi al climei într-o serie de modalități esențiale.

În primul rând, aceasta a condus la un cadru cuprinzător şi obli- gatoriu din punct de vedere juridic pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, contribuind în acelaşi timp la modernizarea economiei şi a industriei europene. Uniunea energetică include un ca- dru de guvernanță care va permite statelor membre şi Comisiei Europene să colaboreze pentru a dezvolta politicile şi măsurile necesare în vederea în- deplinirii obiectivelor noastre în materie de climă şi energie. De asemenea, aceasta este profund integrată în cadrul mai larg al priorităților UE. Uniunea

energetică contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi la punerea în aplicare a agendelor privind economia circulară şi calitatea aeru- lui. Aceasta este strâns legată de politicile privind uniunea piețelor de capi- tal, piața unică digitală, Noua agendă pentru competențe în Europa, Planul de investiții pentru Europa şi uniunea securității.

În al doilea rând, această abordare cuprinzătoare a uniunii energetice a permis UE să stabilească obiective clare şi ambițioa- se pentru 2030 în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile şi e ciența energetică. Aceasta a permis UE să elaboreze politici la fel de ambițioase privind mobilitatea curată, inclusiv emisiile pen- tru autoturisme, camionete şi camioane noi. Abordarea a oferit, de asemenea, o bază solidă pentru eforturile de a realiza o economie modernă, prosperă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Viziunea pentru 2050 a Comisiei Europene3 a stabilit un cadru pentru viitoarea politică în domeniul climei şi al energiei care va plasa Europa pe calea către neutralitatea climatică, oferind în ace- laşi timp bene cii semni cative pentru economie şi pentru calitatea vieții cetățenilor săi4.

În al treilea rând, uniunea energetică oferă o combinație între un cadru de reglementare complet actualizat şi o viziune pentru politicile care sunt necesare de acum şi până în 2050. Aceasta oferă siguranța necesară pentru investiții inovatoare de înaltă calitate, menite să modernizeze economia UE şi să creeze locuri de muncă la nivel local. În prezent, în UE există peste 4 milioane de „locuri de muncă verzi”, iar tranziția energetică oferă oportunități clare de a crea mai multe. Mai multe locuri de muncă verzi vor create prin investiții ale UE efectu- ate prin intermediul fondurilor politicii de coeziune, al fondurilor pentru cercetare şi inovare, al Planului Juncker şi al inițiativelor recente ale Comi- siei Europene privind nanțarea durabilă. Uniunea energetică sprijină com- petitivitatea industriei europene prin încurajarea inovării care creează un avantaj la nivel mondial al primului venit. De asemenea, uniunea energetică

promovează crearea de lanțuri valorice europene în sectoare critice şi emer- gente, cum ar bateriile şi hidrogenul.

În al patrulea rând, uniunea energetică are în centrul său apro- fundarea pieței interne a energiei, care este esențială pentru a ofe- ri tuturor cetățenilor o aprovizionare cu energie sigură, durabilă, competitivă şi la prețuri accesibile. Investițiile în infrastructura inteli- gentă, inclusiv în interconexiunile transfrontaliere, şi acordurile comune de prevenire şi gestionare a posibilelor perturbări au sporit securitatea aprovi- zionării cu energie şi au îmbunătățit reziliența globală a sistemului energetic al UE la şocurile energetice externe. De asemenea, aceste investiții au pre- gătit rețeaua UE pentru sistemul energetic în schimbare. În paralel, modi – cările recente aduse organizării pieței de energie electrică vor face accesul la această piață mai competitiv, vor asigura integrarea e cientă din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie şi vor oferi un raport mai bun calitate-preț pentru consumatori, care vor în măsură să contribu- ie cu propria producție şi exibilitate pe piață.

În al cincilea rând, în paralel cu cadrul de reglementare, Comisia Europeană a instituit un cadru de facilitare a măsurilor de sprijin pentru abordarea aspectelor sociale, industriale şi de altă natură. Aceste măsuri urmăresc să permită cetățenilor, întreprinderilor, oraşelor şi inovatorilor să joace un rol activ în tranziția energetică. Noile abordări pe care Comisia Europeană le-a inițiat se dovedesc a e cace, în special în ceea ce priveşte contribuția la crearea unei industrii europene a bateriilor, sprijinirea regiunilor carbonifere a ate în tranziție sau punerea la dispo- ziția oraşelor a mijloacelor şi a motivației pentru a-şi intensi ca acțiunile în domeniul climei şi al energiei. Cadrul favorabil va esențial în vederea mobilizării investițiilor necesare pentru a bene cia pe deplin de tranziția energetică şi pentru a se asigura că tranziția este echitabilă şi acceptabilă din punct de vedere social pentru toți. Implicațiile sociale ale acestor modi cări trebuie să facă parte din procesul politic încă de la început, nu să constituie un simplu aspect secundar.

În ne, uniunea energetică a permis UE să se exprime cu o sin- gură voce pe scena internațională. UE a fost în măsură să îşi exercite cu e cacitate rolul de lider în domeniul climei, ind un actor esențial în cadrul Acordului de la Paris, asigurând intrarea în vigoare a acestuia în timp record şi punându-l în aplicare prin intermediul cadrului unic de reglemen- tare de la Katowice, adoptat în decembrie 2018. În cadrul acestui proces,

credibilitatea UE se bazează pe acțiuni concrete şi pe adoptarea întregului pachet legislativ necesar pentru a-şi îndeplini angajamentul pentru 2030 asumat în temeiul Acordului de la Paris. În conformitate cu angajamentul său ferm față de multilateralism, unitatea şi determinarea UE au fost esen- țiale pentru menținerea încrederii internaționale în regimul privind clima, în contextul vidului în materie de asumare a rolului de lider, ca urmare a retragerii Statelor Unite ale Americii din acest regim după 2017. Europa a continuat cooperarea internațională strânsă cu privire la politicile din do- meniul climei şi al energiei. De exemplu, aceasta a colaborat cu China în vederea lansării unui sistem de comercializare a certi catelor de emisii la nivel național în 2017.

În contextul în care acest cadru de guvernanță modern pentru politica în domeniul climei şi al energiei este ferm stabilit la nivel european, statele membre lucrează în prezent la integrarea şi mo- dernizarea politicilor lor naționale. Uniunea energetică se asigură că toate statele membre avansează împreună, întrucât acestea au convenit să îşi nalizeze planurile energetice şi climatice naționale până la sfârşitul anu- lui 2019. Aceste planuri se vor baza pe consultări publice naționale şi pe fee- dbackul din partea Comisiei Europene cu privire la proiectele inițiale, pe care toate statele membre le-au transmis până în prezent în mod o cial. Cadrul comun promovează învățarea reciprocă şi maximizează oportunitățile de cooperare regională. De asemenea, acesta inițiază un exercițiu de învățare prin practică, întrucât în cadrul uniunii energetice sunt programate în mod regulat „puncte de control” pentru a examina şi a îmbunătăți politicile în mod colaborativ. Gestionarea acestui dialog iterativ va o provocare-cheie pentru 2019 şi un element esențial în asigurarea faptului că uniunea ener- getică aduce în mod colectiv toate bene ciile sale.

Dincolo de politica în domeniul energiei şi al climei, uniunea energetică vizează o modernizare structurală a economiei europene. Aceasta promo- vează reforma structurală a utilizării energiei şi a resurselor în toate sectoa- rele-cheie: energie, cu rolul său central, construcții, transporturi, industrie, agricultură şi, la un nivel mai general, exploatarea terenurilor. De asemenea, uniunea energetică reprezintă o strategie de investiții, care are efecte poziti- ve asupra economiei şi ocupării forței de muncă şi ia în considerare impactul său asupra regiunilor şi persoanelor vulnerabile. Prin concentrarea asupra e cienței şi a resurselor interne de energie, aceasta va consolida poziția UE pe piețele mondiale.

II. TENDINȚE ȘI OBSERVAȚII ÎN MATERIE DE POLITICĂ
Emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie sunt din ce în ce mai decuplate de creşterea economică. Tranziția către o economie modernă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi e cientă din punct de ve- dere energetic este în plină desfăşurare, iar Europa se a ă pe o cale credibilă de îndeplinire a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris. UE este pe cale să îşi îndeplinească obiectivul pentru 2020 de reducere a emisii- lor de gaze cu efect de seră (şi anume, o reducere a emisiilor cu 20 % până în 2020 față de nivelurile din 1990). Între 1990 şi 2017, economia UE a crescut cu 58 %, în timp ce emisiile au scăzut cu 22 %, conform datelor preliminare prezentate de statele membre5 ( gura 1).

În sectorul transporturilor, consumul de energie şi emisiile au scăzut între 2007 şi 2013, însă în prezent au revenit, în linii mari, la nivelurile din 2005. Impactul pozitiv al politicilor în materie de e ciență (şi, într-un mod mai limitat, impactul pozitiv al unui transfer modal în sectorul transpor- turilor) a fost contrabalansat de intensi carea activității de transport şi de utilizarea scăzută a capacității în sectorul transportului rutier de mărfuri.

Figura 4: Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul nal brut de energie al UE raportat la Directiva privind energia din surse regenerabile şi traiectoriile planului națio- nal de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile10

În 2017, 11 state membre11 aveau deja o pondere a energiei din surse re- generabile peste obiectivele acestora pentru 2020. În plus, 21 de state mem

bre12 şi-au respectat sau şi-au depăşit traiectoria indicativă medie stabilită în Directiva privind energia din surse regenerabile13 pentru perioada de doi ani 2017-2018. Restul de 7 state membre14 trebuiau să îşi intensi ce eforturile pentru a respecta traiectoria medie pentru 2017-2018 în perspectiva anului 2020.

Cu toate acestea, pentru 11 state membre15 politicile care sunt plani – cate sau puse în aplicare în prezent pentru promovarea energiei din surse regenerabile par insu ciente pentru a atinge traiectoria lor indicativă, dacă se are în vedere doar producția națională, fără mecanisme de cooperare16. În plus, pentru 7 state membre17 există o anumită incertitudine cu privire la îndeplinirea obiectivelor privind energia din surse regenerabile stabilite pentru 2020.

Pentru a îndeplini obiectivele privind energia din surse regenerabile sta- bilite pentru 2020 şi pentru a menține aceste niveluri ca referință începând din 2021, statele membre ar trebui să îşi intensi ce în continuare eforturile atât în ceea ce priveşte utilizarea energiei din surse regenerabile, cât şi pen- tru a reduce consumul de energie. În plus, toate statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a utiliza transferurile statistice, astfel cum se prevede în Directiva privind energia din surse regenerabile18, e pentru a se asigura că acestea ating obiectivul în cazul unui de cit, e pentru a-şi vinde potențialele excedente altor state membre. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens.

În acest context, o serie de acțiuni sunt în curs de desfăşurare în în- treaga UE. Acestea au loc prin intermediul grupului operativ privind e ci

ența energetică, lansat de Comisie, prin noile licitații pentru energia din surse regenerabile anunțate de mai multe state membre, printre care Fran- ța, Țările de Jos, Portugalia, şi prin utilizarea la scară mai largă a acordu- rilor de achiziții corporative de energie electrică, prin intermediul cărora întreprinderile europene au cumpărat în 2018 un volum record de energie eoliană.

S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în direcția realizării unei piețe europene a energiei mai integrate. În prezent, energia este comercializată mai liber (deşi încă nu su cient de liber) la nivel transfron- talier19, pe baza directivelor privind piața energiei electrice şi a gazelor20, precum şi a asigurării respectării normelor antitrust21. În special, deciziile antitrust au oferit clienților din Europa Centrală şi de Est un instrument e cace pentru a se asigura faptul că aceştia au acces la prețuri mai compe- titive la gaze.

În ceea ce priveşte energia electrică, scăderea cuanti cabilă a prețuri- lor cu ridicata ale energiei electrice cu 6,4 % între 2010 şi 2017 a contri- buit la o reducere a cheltuielilor cu energia pentru gospodării şi industrie cu 6 % şi, respectiv, 30 %. Cu toate acestea, majorarea tarifelor de rețea, precum şi a taxelor şi impozitelor a condus la o creştere medie a prețurilor de consum nale cu 19,3 % pentru gospodării şi cu 8,7 % pentru consuma- torii industriali de pe întreg teritoriul UE în aceeaşi perioadă (a se vedea gura 5). Taxele şi impozitele legate de energie reprezintă până la 40 % din prețurile cu amănuntul ale energiei electrice pentru gospodării.

Investițiile publice (naționale şi ale UE) în prioritățile de cer- cetare şi inovare ale uniunii energetice au fost relativ stabile în perioada 2014-2017. Investițiile publice în aceste priorități în perioada menționată au fost, în medie, de aproximativ 5,3 miliarde EUR pe an ( gura 8)26. Cu o nanțare națională medie de 4,1 miliarde EUR pe an27, progra- mul UE de cercetare Orizont 2020 şi fondurile politicii de coeziune au fost esențiale pentru menținerea investițiilor în cercetare şi inovare în ultimii 4 ani. Comisia Europeană urmează să investească aproape 2 miliarde EUR în 2020 în cercetarea şi inovarea în domeniul energiei curate, îndeplinindu-şi angajamentul de a-şi dubla investițiile publice în cercetare şi inovare în acest domeniu din 2015, în cadrul participării sale la inițiativa „Misiunea inova- re”. Cu toate acestea, sectorul privat rămâne principalul furnizor de astfel de investiții, reprezentând în mod constant peste 75 % din investițiile UE în cercetare şi inovare în domeniul energiei curate, cu o creştere a cheltuielilor anuale de la aproximativ 10 miliarde EUR la peste 16 miliarde EUR în decur- sul unui deceniu.

Casetă: Către o strategie pe termen lung a UE pentru o econo- mie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de ve- dere al impactului asupra climei până în 2050

În noiembrie 2018, Comisia Europeană a publicat o viziune stra- tegică pe termen lung50 pentru o economie prosperă, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al impactului asu- pra climei până în 2050. Acest document (elaborat în urma solici- tărilor din partea Consiliului European51 şi a Parlamentului European52 şi astfel cum s-a prevăzut în cadrul de guvernanță convenit53) a consti- tuit contribuția Comisiei la strategia UE de dezvoltare pe termen lung cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care ar trebui adoptată şi comunicată până în 2020 la Convenția-cadru a Organizați- ei Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris. În paralel, ecare stat membru va trebui, de aseme- nea, să îşi pregătească strategia națională pe termen lung.

Comisia Europeană a prezentat o viziune nu numai de a menține creşterea globală a temperaturii cu mult sub 2°C în comparație cu nive- lurile preindustriale, ci şi de a continua eforturile de limitare a acestei creşteri la 1,5°C, prin atingerea un nivel zero de emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Strategia demonstrează modul în care Europa poate deschide ca- lea către neutralitatea climatică prin investiții în soluții tehnologice realiste, întărirea poziției cetățenilor şi alinierea acțiunilor în dome- nii-cheie, cum ar politica industrială, nanțele sau cercetarea, asi- gurând în acelaşi timp echitatea socială pentru o tranziție echitabilă şi fără a lăsa în urmă nicio regiune şi niciun grup de populație.

Strategia Comisiei Europene arată că transformarea economiei în acest mod este atât posibilă, cât şi bene că. Aceasta reprezintă o investiție în modernizarea economiei UE pentru a face față mai bine provocărilor viitoare. Pentru a realiza această tranziție, UE va trebui

să facă progrese în ceea ce priveşte şapte elemente strategice54. Aceste elemente se bazează pe cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice. Acestea stabilesc, de asemenea, orientarea generală a politicii UE în domeniul climei şi al energiei în vederea atingerii obiectivelor privind temperatura prevăzute în Acordul de la Paris.

IV. UN CADRU FAVORABIL PENTRU SPRIJINIREA TRANZIȚIEI ENERGETICE
În ultimii cinci ani, pe lângă consolidarea sistemului legislativ, Co- misia Europeană a furnizat un cadru de acțiuni pentru sprijinirea tranziției energetice şi climatice. Acest cadru se referă la crearea condi- țiilor pentru ca statele membre şi toate părțile interesate să realizeze obiec- tivele UE.

1. O infrastructură orientată spre viitor care să asigure securitatea aprovizionării cu energie a UE și care să permită tranziția ecologică Europa se bucură de una dintre cele mai cuprinzătoare şi mai abi- le rețele din lume pentru electricitate şi gaz. Obiectivul principal al Comisiei Europene a fost consolidarea acestei rețele acolo unde era necesar pentru a aborda aspectele restante în materie de securitate a aprovizionării, pentru a conecta insulele energetice şi pentru a aborda provocările rezultate din tranziția în curs către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

O prioritate-cheie a uniunii energetice a fost eliminarea izolării energetice a regiunilor deconectate. În statele baltice s-au realizat pro- grese semni cative. Deşi cândva aceste state erau o „insulă” din punct de vedere energetic în UE, în prezent acestea sunt bine interconectate cu restul UE, cu o interconectare transfrontalieră de 23,7%. Acest lucru a fost posi- bil datorită noilor interconexiuni cu Suedia, Finlanda şi Polonia. În prezent, lucrările se concentrează pe sincronizarea sistemului energetic al statelor baltice cu rețeaua continentală europeană până cel târziu în 202555. De ase- menea, o mai mare integrare a Peninsulei Iberice este promovată de sprijinul

acordat de Comisia Europeană pentru proiectul INELFE56 şi pentru o linie de înaltă tensiune care traversează Golful Biscaya. Aceste eforturi vor dubla capacitatea de schimb între Franța şi Spania până în 2025, aducând Spa- nia mai aproape de obiectivul de interconectare de 10 % şi integrând treptat Peninsula Iberică pe piața internă a energiei electrice. Comisia Europeană sprijină, de asemenea, eforturile suplimentare de integrare a pieței gazelor din Peninsula Iberică şi restul Europei. Aceste eforturi, care demonstrează valoarea solidarității şi a unității regionale europene, au fost discutate în ca- drul unor reuniuni periodice la nivel înalt între Franța, Portugalia şi Spania cu Comisia Europeană57.

Eforturile Comisiei Europene de a asigura diversi carea aprovi- zionării cu gaze generează, de asemenea, rezultate concrete. Aceste eforturi elimină dependența de un singur furnizor în anumite state membre, sporind reziliența sistemelor energetice ale statelor mem- bre, crescând concurența şi scăzând prețurile. Ca urmare, toate statele membre, cu o singură excepție, au acces la două surse independente de gaz şi, dacă toate proiectele a ate în derulare sunt puse în aplicare la timp, toate statele membre, cu excepția Maltei şi a Ciprului, vor avea acces la trei surse de gaze până în 2022, iar 23 de state membre vor avea acces la piața mondia- lă a gazului natural liche at. Inițiativele de diversi care în desfăşurare baza- te pe gazul natural liche at şi pe coridorul sudic al gazelor au o importanță deosebită pentru regiunea din estul Mării Baltice şi pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Aceste zone erau dependente din punct de vedere istoric de un singur furnizor de gaze. Dacă se menține angajamentul necesar şi nu se înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a proiectelor-cheie, Europa ar trebui să realizeze o rețea de gaz bine interconectată şi complet rezistentă la şocuri până în 2020 sau la scurt timp după această dată.

De asemenea, Comisia Europeană a sprijinit proiecte de îmbună- tățire a rețelei de energie electrică a UE şi de facilitare a adoptării pe scară mai largă a producției de energie din surse regenerabile. În po da progreselor înregistrate, sunt necesare investiții la scară mult mai mare în rețelele de energie electrică (atât pentru transport, cât şi pentru distribuție). Nivelul investițiilor necesare pentru transportul de energie electrică este estimat la peste 150 de miliarde EUR pentru perioada 2021-

203058. Noile investiții ar trebui să e însoțite de continuarea procesului de digitalizare a rețelelor şi de transformare în mai mare măsură a acestora în rețele inteligente, precum şi de implementarea de noi instalații de stocare.

Politica UE privind rețelele transeuropene (TEN-E) a avut un rol esențial în modernizarea infrastructurii UE. Politica TEN-E a promo- vat o abordare focalizată pentru a identi ca şi a pune în aplicare proiectele de interes comun (PIC) care sunt esențiale pentru construirea de rețele bine conectate în întreaga Europă. Până în prezent, au fost puse în aplicare peste 30 de PIC şi, până în 2022, ar trebui să e instituite aproximativ 75 de PIC. Crearea a patru grupuri regionale la nivel înalt59 sub conducerea Comisiei Europene a contribuit la accelerarea punerii în aplicare a PIC. De asemenea, PIC au bene ciat de sprijin nanciar din partea UE, ceea ce a mobilizat inves- tiții private. Din 2014, 91 de PIC au primit sprijin în valoare de 3,2 miliarde EUR din partea programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) şi de 1,3 miliarde EUR din partea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). Aceste nanțări au mobilizat investiții totale în valoare de aproximativ 50 de miliarde EUR. În plus, politica de coeziune a UE a contri- buit cu 2,8 miliarde EUR la proiecte de infrastructură pentru gaze naturale şi energie electrică selectate până la sfârşitul anului 2018.

Agenda urbană pentru UE progresează, de asemenea, în mod satisfăcător. Mai multe dintre cele 14 parteneriate ale sale a ate în des- făşurare, care implică autoritățile locale, statele membre şi instituțiile UE într-o abordare inovatoare în materie de guvernanță, tratează aspecte le- gate de uniunea energetică70. Acțiunile inovatoare urbane continuă să testeze soluții inovatoare care ar putea transferate în alte oraşe din UE. Pe lângă proiectele în curs privind tranziția energetică, sunt sprijinite proiecte noi privind adaptarea la schimbările climatice referitoare la calita- tea aerului71.URBIS este o nouă platformă de consiliere în materie de investiții urbane în cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții care sprijină oraşele să faciliteze, să accelereze şi să deblocheze investițiile urbane. URBIS a început deja să trateze 36 de cereri din întreaga Europă care vizează o gamă largă de subsectoare urbane. Comisia Europeană va continua să colaboreze cu Banca Europeană de Investiții pentru a dezvol- ta URBIS.

În ne, cadrul legislativ al uniunii energetice recunoaşte rolul jucat de actorii locali şi regionali, în special în Regulamentul privind guver- nanța, şi solicită acțiuni, de exemplu în ceea ce priveşte mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi clădirile e ciente din punct de vedere energetic72.

4. Noi modalități de a sprijini cercetarea și inovarea

Cercetarea şi inovarea sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor uniunii energetice. Comunicarea intitulată „Accelerarea inovării în dome- niul energiei curate”73 a prezentat o strategie de promovare a cercetării şi inovării în domeniul energiei curate şi de introducere rapidă a rezultatelor pe piață. Această strategie stabileşte priorități angajând, prin intermediul programului de cercetare şi inovare Orizont 2020, în jur de 2,5 miliarde EUR pentru perioada 2018-2020 pentru decarbonizarea parcului imobiliar al UE; consolidarea rolului de lider al UE în domeniul surselor regenerabile

de energie; dezvoltarea de soluții de stocare a energiei şi de electromobili- tate; şi încurajarea proiectării unui sistem de transport urban mai integrat. În sprijinul său, Planul strategic privind tehnologia din domeniul energetic (Planul SET) a reunit planuri detaliate de punere în aplicare74 pentru investi- ții publice şi private în toate aceste priorități, pentru a plasa Europa în avan- garda tranziției energetice. Începând din 2021, programul Orizont Europa va include o abordare axată pe misiune, care va avea obiective concrete şi va limitată în timp, pentru a îndeplini obiective societale. O zonă de misiune privind oraşele inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asu- pra climei este inclusă în propunere.

Comisia Europeană promovează noi modalități de introducere pe piață a rezultatelor proiectelor de cercetare. Aceasta se pregăteşte să lanseze un fond de coinvestiții cu Breakthrough Energy75 (o coaliție care include investitori privați, corporații globale şi instituții nanciare) pentru a sprijini întreprinderile europene inovatoare care dezvoltă tehnologii energe- tice nepoluante complet noi şi le introduc pe piață. În plus, proiectul-pilot al Consiliului european pentru inovare oferă sprijin pentru inovații revoluțio- nare, inclusiv în domeniul tehnologiilor energetice curate, pentru a dezvolta inovații şi a le aduce pe piață prin combinarea granturilor şi a investițiilor de capital. Dovezi suplimentare ale progreselor realizate de proiectele nanțate de UE pot observate în peste 100 de cazuri privind e ciența energetică şi utilizarea e cientă a resurselor, selecționate pentru a face parte din porto- foliul World Alliance for E cient Solutions (Alianța Mondială pentru soluții e ciente din punct de vedere energetic)76. Instrumentul InnovFin pentru proiecte demonstrative din domeniul energiei77 se dovedeşte a de mare succes, mobilizând peste 140 de milioane EUR în 2018, comparativ cu doar 25 de milioane EUR în cursul fazei sale pilot din perioada 2015-2017. Ast- fel, sprijinul total din partea UE se ridică până în prezent la aproape 170 de milioane EUR, pentru costuri totale ale proiectelor de peste 350 de milioane EUR. Având în vedere cererea importantă de susținere a demonstrării teh- nologiilor inovatoare la scară largă, au fost realocate fonduri neplătite din

programul NER 30078 către proiectele demonstrative din domeniul energiei InnovFin şi instrumentele de datorie din cadrul Mecanismului pentru in- terconectarea Europei. De asemenea, fondurile politicii de coeziune sprijină cercetarea şi inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe spe- cializare inteligentă, cu fonduri UE de cel puțin 2,5 miliarde EUR, din care aproximativ 1,2 miliarde EUR au fost deja alocate proiectelor selectate la sfârşitul anului 201879. De asemenea, Comisia Europeană a în ințat Fondul pentru inovare şi intenționează să investească aproximativ 10 miliarde EUR în tehnologii ecologice inovatoare.

UE sprijină crearea unei rețele europene a personalului univer- sitar şi a inovatorilor din domeniul tehnologiilor energetice nepolu- ante. Institutul European de Inovare şi Tehnologie sprijină întreprinderile nou-în ințate prin intermediul rețelei sale „comunități de cunoaştere şi inovare” (CCI). În perioada 2018-2020, aproximativ 150 de milioane EUR au fost alocate de la CCI-uri pentru dezvoltarea de soluții care promovează inovarea în domeniul energiei curate.

Noi arii de interes apar în domeniul tehnologiilor spațiale şi al tehnologiilor pe bază de hidrogen. Astfel cum se propune în Regulamen- tul privind Programul Spațial European80, Comisia Europeană promovează adoptarea tehnologiilor spațiale ale UE. Programele spațiale europene Co- pernicus şi Galileo sunt factori importanți care facilitează soluții inovatoare relevante pentru întreaga economie, inclusiv pentru sectorul energetic şi pentru combaterea schimbărilor climatice. Serviciile de poziționare gene- rează o e ciență mai mare în ceea ce priveşte previziunile meteorologice, iar capacitățile UE de monitorizare a Pământului vor oferi o identi care precisă a emisiilor de CO2 şi de metan81 pentru elaborarea de politici mai bune în domeniul energiei şi al climei. De asemenea, hidrogenul poate juca un rol important atât în ceea ce priveşte satisfacerea necesităților în materie de stocare la scară mare/inter-sezonieră a energiei, cât şi în ceea ce priveşte optimizarea sistemului energetic global prin cuplare sectorială. Hidrogenul

poate sprijini decarbonizarea infrastructurii de gaze, a transporturilor şi a industriilor mari consumatoare de energie. În ultimii 10 ani, peste 1 mili- ard EUR au fost investiți în tehnologii pe bază de hidrogen prin întreprinde- rea comună „Pile de combustie şi hidrogen”.

Europa îşi asumă un rol de lider în dezvoltarea fuziunii ca sursă promițătoare de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon pen- tru viitor. Investițiile în ITER din partea UE82, împreună cu SUA, Japo- nia, China, Rusia, Coreea de Sud şi India, au produs deja bene cii concrete pentru economia şi societatea UE în ceea ce priveşte inovarea şi creşterea. Întreprinderile europene şi centrele de cercetare dezvoltă tehnologiile care vor face posibilă în viitor energia de fuziune şi au identi cat deja diverse aplicații în afara sectorului energetic.

5. Sprijinirea și consolidarea competitivității industriale a Europei

Pentru a încuraja discuțiile între actorii din industrie de-a lungul lanțurilor valorice şi ca parte a unui efort de consolidare a legătu- rilor dintre cercetare şi industrie, Comisia Europeană a lansat trei „inițiative conduse de industrie” în 2017 privind bateriile, energia din surse regenerabile şi construcțiile. De asemenea, Comisia Europea- nă a instituit Forumul industrial pentru energie curată, organizat ca parte integrantă a zilelor anuale ale industriei UE (22-23 februarie 2018, 5-6 fe- bruarie 2019, precum şi separat pentru energia din surse regenerabile la 18 martie 2019), pentru a stimula schimburile între reprezentanții industriei, mediul academic, autoritățile locale şi factorii de decizie.

Un Forum strategic pentru proiectele importante de interes eu- ropean comun a fost în ințat în mai 2018. Acesta se referă la principa- lele lanțuri de valori strategice, cum ar bateriile.

Bateriile vor avea într-adevăr o importanță strategică deosebită

în decarbonizarea economiei europene, consolidarea autonomiei strategice a UE în aprovizionarea cu energie şi stimularea competitivității industriale a UE. Bateriile vor importante pentru gestionarea rețelei electrice pentru a distribui şi a stoca energia din surse regenerabile de energie. Acestea vor contribui, de asemenea, la promovarea mobilității cu emisii scăzute şi cu

zero emisii. Pe baza Alianței europene pentru baterii83, raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a planului de acțiune strategic privind bateriile, intitulat „Construirea unui lanț de valori strategice pentru baterii în Europa” (adoptat84 împreună cu prezentul raport), subliniază importanța acestui lanț de valori strategice. Acesta evidențiază caracterul amplu al pro- vocărilor cu care se confruntă sectorul bateriilor în Europa şi raportează cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte planul strategic de acțiu- ne al Comisiei Europene privind bateriile85.

Punerea în aplicare integrală a abordării privind economia cir- culară este, de asemenea, esențială pentru decarbonizarea economiei euro- pene, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar cele ale oțelului, cimentului sau sticlei, menținând sau sporind în acelaşi timp competitivitatea acesteia. Reutilizarea şi reciclarea materiilor prime conduc la niveluri mai scăzute de emisii – şi reduc dependența Europei de aprovizi- onarea cu materii prime86. În decembrie 2018, Comisia Europeană a lansat Alianța pentru materialele plastice circulare a principalelor părți interesate din industrie, care cuprinde întregul lanț valoric al materialelor plastice, ca parte a eforturilor sale continue de a reduce generarea de deşeuri de plastic, de a creşte ponderea materialelor plastice reciclate şi de a stimula inovarea pe piață.

6.Investiții în durabilitate și în tranziția energetică

De citul de investiții în Europa ca urmare a crizei nanciare este în prezent aproape eliminat. Cu toate acestea, realizarea unor investi- ții de înaltă calitate va rămâne esențială pentru un viitor prosper87, iar uniunea energetică reprezintă o oportunitate esențială de inves- tiții. Realizarea bene ciilor cadrului de politici privind clima şi energia pen- tru 2030 va necesita investiții anuale estimate la 180 de miliarde EUR între

2020 şi 203088. Realizarea neutralității din punctul de vedere al impactului asupra climei va necesita investiții suplimentare în valoare de 142-199 de miliarde EUR pe an între 2030 şi 205089 (față de o valoare de referință cu măsuri existente90 care necesită deja investiții în valoare de aproape 400 de miliarde EUR pe an91). Resursele publice pot asigura un efect de pârghie sau pot orienta investițiile în direcția cea bună, însă marea majoritate a acestor investiții vor trebui să provină din surse private. Acesta este motivul pentru care atât uniunea energetică, cât şi politica industrială a UE s-au concentrat asupra reducerii riscurilor investițiilor în energia curată. Statele membre vor continua să joace un rol central în asigurarea veniturilor pentru noile proiec- te sub formă de scheme de sprijin. Cu toate acestea, acordurile de cumpărare pe termen lung sub forma unor acorduri de achiziție de energie electrică vor îndeplini din ce în ce mai mult un rol complementar în acoperirea venituri- lor furnizorilor de energie din surse regenerabile.

Planul de investiții pentru Europa (cunoscut, de asemenea, ca „planul Juncker”) mobilizează investiții în energia din surse rege- nerabile, e ciența energetică şi infrastructura energetică. Din tota- lul de 390 de miliarde EUR investiții mobilizate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), aproape 70 de miliarde EUR au fost investite în sectorul energetic. De exemplu, FEIS a contribuit la nanțarea accesului la energie din surse regenerabile pentru 7,4 milioane de gospodării din UE. O serie de programe de investiții în e ciența energetică la scară națională şi regională în clădirile rezidențiale din Franța, Spania, Italia, Germania, Fin- landa, Polonia, Republica Cehă şi alte state membre au bene ciat de sprijin din partea FEIS. De asemenea, FEIS a contribuit la nanțarea liniei de inter- conexiune de energie electrică dintre Italia şi Franța şi a unor proiecte majo- re de infrastructură de gaze, cum ar gazoductul transadriatic şi conexiunea de gaze din Marea Neagră.

Politica de coeziune a UE oferă, de asemenea, un sprijin substanțial, inclusiv o nanțare semni cativă în valoare de 69 de miliarde EUR – sau

aproximativ 92 de miliarde EUR cu co nanțarea națională publică şi privată – în cadrul programelor din perioada 2014-2020 pentru toate cele cinci di- mensiuni ale uniunii energetice. Punerea în aplicare progresează bine, 71 % din nanțarea totală ind alocată proiectelor până la sfârşitul anului 2018. Aproximativ 2,5 miliarde EUR pentru investiții în economia cu emisii scă- zute de dioxid de carbon sunt mobilizate prin intermediul instrumentelor nanciare.

În plus, inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteli- gente” stimulează investițiile în renovarea din perspectiva e cien- ței energetice pentru gospodării şi IMM-uri. Aceasta se realizează prin facilitarea unei utilizări mai e cace a fondurilor publice prin (i) utilizarea instrumentelor nanciare (de exemplu, împrumuturi garantate) şi a con- tractelor de performanță energetică; (ii) îmbunătățirea agregării şi a asis- tenței pentru dezvoltarea de proiecte; şi (iii) reducerea riscurilor legate de investiții.

În mai 2018, Comisia Europeană a propus consolidarea în conti- nuare a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea în următorul cadru nanciar multianual 2021-202792. Comisia a propus creşterea de la 20 %93 la 25 % a obiectivelor actuale pentru cheltuielile din bugetul UE în ceea ce priveşte obiectivele legate de climă. De asemenea, Co- misia a propus majorarea la 35 % a cheltuielilor aferente obiectivelor clima- tice ale programului Orizont Europa94. Proiectele vor trebui să e reziliente la schimbările climatice actuale şi viitoare. Acest demers va completat de instrumente care să faciliteze o tranziție justă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în regiunile dependente de dioxid de carbon, cum ar Fondul pentru modernizare în cadrul schemei UE de comercializa- re a certi catelor de emisii – un fond care va sprijini decarbonizarea şi mo- dernizarea sistemelor energetice din 10 state membre bene ciare începând cu 2021.

Pentru a stimula investițiile durabile, în mai 2018 Comisia Euro- peană a propus o serie de măsuri pentru a crea un sistem de clasi care uni

cat (taxonomie) a ceea ce poate considerat drept o activitate economică durabilă din punctul de vedere al mediului. La 25 februarie 2019, colegiui- torii au convenit asupra acestei noi generații de indici de referință pentru activități cu impact scăzut în ceea ce priveşte emisiile de carbon, care vor reglementa obligațiile de informare cu privire la modul în care investitorii instituționali şi administratorii de active pot integra factorii de mediu, so- ciali şi de guvernanță în procesele lor de evaluare a riscurilor. De asemenea, aceste măsuri vor dezvolta o nouă categorie de indici de referință pentru ac- tivități cu impact scăzut şi impact pozitiv în ceea ce priveşte emisiile de car- bon, care vor oferi investitorilor informații mai bune cu privire la amprenta de carbon a investițiilor lor.

Pentru realizarea unei uniuni energetice e ciente şi e cace, este necesară o eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fo- sili care dăunează mediului, astfel cum recunosc angajamentele UE în cadrul G20. Între 2008 şi 2016, subvențiile pentru combustibilii fosili nu au scăzut. Aceste subvenții sunt estimate la 55 de miliarde EUR în 2016, ceea ce înseamnă că politicile UE şi cele naționale nu sunt încă su ciente pentru a le elimina95.

7. O dimensiune externă puternică a uniunii energetice

Ca actor mondial, UE s-a numărat printre primii care au recunoscut provocarea reprezentată de schimbările climatice şi oportunități- le tranziției către energia curată. Datorită unei strânse coordonări cu statele sale membre, UE este angajată cu succes în diplomația în domeniul energiei şi al climei prin mobilizarea rețelelor sale diplomatice şi a agenții- lor sale de cooperare pentru a promova acțiuni ambițioase de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. Aceasta include informarea țărilor partenere şi intensi carea nanțării în domeniul climei şi a asistenței tehni- ce pentru a sprijini țările să pună în aplicare contribuțiile lor stabilite la nivel național la Acordul de la Paris. UE a organizat reuniuni ministeriale cu China şi Canada cu privire la acțiunile climatice, care au contribuit la menținerea încrederii în acțiunile la nivel mondial de combatere a schimbărilor climati- ce. De asemenea, UE colaborează îndeaproape cu preşedințiile G7 şi G20 şi cu partenerii săi pentru a promova agenda climatică la nivel mondial, subli- niind necesitatea ca economiile cu un nivel ridicat de emisii să dea dovadă de

spirit de conducere şi de progres. În plus, inițiativa „Misiunea inovare” oferă un important forum interguvernamental pentru noi activități de cercetare şi dezvoltare. „Misiunea inovare” anuală organizată în paralel cu forumul ministerial privind energia curată96 oferă oportunități majore de accelerare a investițiilor în inovare în domeniul energiei curate.

Poziția de lider mondial a UE în domeniul energiei curate şi al cli- mei este integrată în celelalte obiective internaționale ale sale. Schim- bările climatice acționează ca un „factor de multiplicare a amenințărilor”, contribuind la instabilitatea mondială şi la uxurile de migrație la scară largă. Dimpotrivă, investițiile în energie curată în țările partenere creează oportuni- tăți pentru industriile europene cu emisii scăzute de dioxid de carbon deschi- zătoare de drumuri, pe care acțiunea UE urmăreşte să le maximizeze.

UE urmăreşte noi modalități de aliniere a obiectivelor în mate- rie de comerț şi de climă. De exemplu, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia este primul din lume care include un angajament speci c față de Acordul de la Paris. În domeniul comerțului bilateral şi al energiei, UE a convenit, de asemenea, în 2018 asupra unui capitol privind „energia şi materiile prime” cu Mexic şi continuă să insiste asupra unor astfel de capi- tole în cadrul negocierilor în curs privind acordurile de liber schimb cu țări importante în domeniul energiei şi al materiilor prime, cum ar Australia, Azerbaidjan şi Chile.

Abordarea emisiilor generate de transportul aerian şi maritim internațional rămâne o provocare, având în vedere creşterea preco- nizată a emisiilor legată de creşterea tra cului. În octombrie 2016, Organizația Aviației Civile Internaționale a convenit asupra dezvoltării unei măsuri globale bazate pe piață, CORSIA97, ca un prim pas în vederea elimi- nării emisiilor care depăşesc nivelurile stabilite pentru 2020 începând cu 2021. În sectorul maritim, Organizația Maritimă Internațională a adoptat o strategie inițială98 în aprilie 2018 privind reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră provenite de la nave cu cel puțin 50 % până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2008. Pentru ambele sectoare, vor trebui asigurate aceste etape esențiale către decarbonizare.

Angajamentul internațional al UE a contribuit la obiectivul uni- unii energetice de diversi care a surselor de energie ale Europei şi de asigurare a securității energetice. UE menține un dialog regulat pri- vind energia cu principalii furnizori de energie şi parteneri – atât la nivel bi- lateral (Norvegia, SUA, Iran, Algeria, Egipt şi Turcia), cât şi prin intermediul platformelor multilaterale (de exemplu, OPEC, Uniunea pentru Mediterana, G7 şi G20).

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze, Comisia Europeană a facilitat mai multe runde de discuții trilaterale între Ucraina şi Federația Rusă, menite să asigure tranzitul neîntrerupt al gazelor naturale din Rusia via Ucraina. Se preconizează că primele livrări de gaze naturale prin cori- dorul sudic al gazelor vor începe anul viitor, ca urmare a angajamentului constant al UE față de toți partenerii relevanți şi părțile implicate în proiect. De asemenea, Comisia Europeană a sprijinit eforturile țărilor din estul Me- diteranei de a explora soluții comune pentru a aduce pe piață resursele lor semni cative de gaze naturale. De asemenea, Comisia Europeană îşi menți- ne angajamentul de a sprijini dezvoltarea acestei regiuni într-un centru de gaze naturale şi un viitor furnizor de gaze naturale pentru UE. Comisia îşi va continua politica vizând diversi carea suplimentară a surselor de apro- vizionare şi a rutelor de transport, precum şi punerea strictă în aplicare a acquis-ului în domeniul energiei pe întreg teritoriul Uniunii.

Comisia Europeană a continuat să dea curs strategiei sale din 201699 pentru a se asigura că UE devine o destinație şi mai atrac- tivă pentru oferta de gaz natural liche at (GNL) la nivel mondial, sprijinind-o să joace un rol esențial în eforturile noastre de diversi care. UE urmăreşte schimburi strânse privind toate chestiunile legate de politica energetică cu principalii noştri parteneri, în special cu Statele Unite; atât Statele Unite, cât şi UE au luat măsuri concrete pentru a creşte importurile de GNL la prețuri competitive din Statele Unite către UE. De la întâlnirea dintre preşedintele Juncker şi preşedintele Trump din iulie 2018100, relația

comercială privind GNL s-a intensi cat, cu un total de aproape 9 miliarde de metri cubi importați la sfârşitul lunii martie 2019101. O conferință la nivel înalt cu privire la GNL în cadrul Consiliului Energetic UE-SUA va avea loc la 2 mai 2019, pentru a consolida în continuare contactele între întreprinderi.

UE a continuat să sprijine țările din vecinătatea sa pentru ca acestea să îşi modernizeze sectorul energetic. Prin intermediul Comu- nității Energiei, UE a continuat să asiste părțile contractante în adoptarea elementelor-cheie ale acquis-ului UE privind energia şi clima. O actualizare a Tratatului de instituire a Comunității Energiei este în curs.

Asigurarea securității nucleare dincolo de granițele Uniunii Europene a constituit, de asemenea, un domeniu-cheie de interes pentru Comisia Eu- ropeană. Teste de stres au fost organizate în vecinătatea UE, precum cele efectuate la toate reactoarele UE, şi vor continua să e efectuate. Testul de stres efectuat de Belarus a fost supus unei evaluări inter pares de către ex- perți ai UE.

În ceea ce priveşte cooperarea nucleară civilă, UE a continuat cu succes cooperarea cu Iranul, în conformitate cu Planul comun de acțiune cuprinzător. În acest context, UE urmăreşte să încurajeze cooperarea – pen- tru a înțelege mai bine nevoile nucleare civile ale Iranului şi pentru a spori treptat încrederea în programul nuclear al Iranului – şi o mai mare implicare pe termen lung în Iran. UE a lansat mai multe acțiuni pentru a sprijini acest proces, în special în domeniul securității nucleare şi în sprijinul autorității iraniene de reglementare în domeniul nuclear. De asemenea, UE a organizat recent al treilea seminar la nivel înalt UE-Iran privind cooperarea internați- onală în domeniul nuclear şi guvernanța nucleară.

UE şi-a extins în continuare cooperarea internațională cu par- tenerii internaționali pe piețele de carbon, colaborând îndeaproape cu China pentru a sprijini demararea şi dezvoltarea sistemului său național, dar şi cu Noua Zeelandă şi California. Primul acord privind schema de comerci- alizare a certi catelor de emisii a fost semnat şi încheiat între UE şi Elveția.

UE recunoaşte importanța energiei durabile şi curate pentru dezvoltarea şi stabilitatea globală. Din acest motiv, UE îşi consoli- dează permanent sprijinul pentru accesul la energie durabilă şi la prețuri accesibile. În actualul cadru nanciar multianual 2014-2020, 3,7 miliarde EUR au fost alocate pentru energia durabilă. Două provocări de o

importanță enormă trebuie să e abordate simultan: provocarea accesului la energie şi provocarea reprezentată de atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea. Având în vedere importanța acestor provocări, UE îşi concentrează, de asemenea, eforturile pe sprijinirea guvernanței sectorului energetic şi pe furnizarea de mecanisme nanciare inovatoare pentru stimu- larea investițiilor private în energia durabilă. Aceste mecanisme nanciare inovatoare includ planul european de investiții externe. În cadrul noii ali- anțe Africa-Europa, anunțată în septembrie 2018, în noiembrie 2018 a fost lansată o platformă comună la nivel înalt Africa-Europa pentru investiții în energia durabilă. Această platformă la nivel înalt va contribui la inițiativa africană „Energia din surse regenerabile din Africa”.

Dat ind că, singure, acțiunile guvernelor sunt insu ciente pen- tru a atinge obiectivele climatice globale, UE colaborează cu socie- tatea civilă mondială, cu sectorul privat şi cu autoritățile locale şi regionale pentru a le sprijini să se mobilizeze în vederea combaterii schimbărilor climatice. De exemplu, Comisia Europeană a sprijinit dez- voltarea Convenției globale a primarilor pentru climă şi energie de la crearea sa în 2017. Până în prezent, 9 296 de oraşe, reprezentând peste 808 milioa- ne de oameni din întreaga lume şi 10,59 % din populația mondială totală, s-au angajat să adere la Convenția globală. Astfel de acțiuni nu numai că mobilizează angajamente din partea oraşelor, ci şi facilitează investițiile în politicile urbane privind clima şi energia, prin reproducerea la nivel mondial a soluțiilor care au fost inițiate în UE.

Casetă: consolidarea în continuare a rolului mondial al mone- dei euro în sectorul energetic

UE este cel mai mare importator de energie din lume, cu o factură anuală la importul de energie în valoare de 300 de miliarde EUR în ultimii 5 ani. Prin urmare, aceasta are un interes strategic în promova- rea utilizării monedei euro în sectorul energetic. Acest lucru ar reduce expunerea întreprinderilor europene la riscuri valutare şi politice. De asemenea, aceasta ar reduce costurile şi riscurile pentru întreprinderi- le europene şi ar reduce ratele dobânzilor plătite de gospodării.

Aceasta se poate întâmpla numai dacă există un efort comun din partea UE, a statelor membre, a participanților la piață şi a altor actori. Din acest motiv, în decembrie 2018 Comisia Europeană a adoptat o

recomandare102 de promovare a utilizării pe scară mai largă a monedei euro în cadrul acordurilor şi tranzacțiilor internaționale în domeniul energiei. De asemenea, Comisia Europeană a lansat o serie de consul- tări cu părțile interesate cu privire la potențialul de piață al unei utili- zări mai extinse a tranzacțiilor exprimate în EUR, inclusiv cele legate de țiței, gaze sau produse ra nate.

V. CONCLUZII
Crearea uniunii energetice a necesitat o cooperare strânsă între insti- tuțiile UE, statele membre şi toate segmentele societății. Aceasta a contribu- it în mod semni cativ la consolidarea securității energetice a Europei. Acest lucru a fost realizat prin interconectarea piețelor naționale, prin diversi ca- rea în continuare a surselor de energie, prin introducerea de surse indigene regenerabile de energie, prin punerea în aplicare a unor măsuri de e cien- ță energetică şi prin promovarea unui mediu favorabil investițiilor. Aceste eforturi trebuie să e menținute pentru a se asigura securitatea energetică a Europei şi prețuri competitive la energie.

Pentru a-şi valori ca potențialul economic şi a promova neutra- litatea climatică, uniunea energetică trebuie acum să e ferm an- corată pe teren. Punerea în aplicare a noului cadru juridic şi a acțiunilor de facilitare atrag investiții care vor dezvolta întreaga economie a Europei şi vor crea locuri de muncă, promovând o creştere favorabilă incluziunii. În prezent, aceste eforturi trebuie dublate din nou pentru a putea bene cia de alte bene cii. Tranziția trebuie să e echitabilă şi acceptabilă din punct de vedere social. Implicațiile sociale ale procesului trebuie să se a e în centrul politicilor încă de la început.

De acum şi până în 2030, dialogul continuu şi iterativ între sta- tele membre şi Comisia Europeană în ceea ce priveşte planurile ener- getice şi climatice naționale va extrem de important. Acest dialog va contribui la identi carea de soluții colective, va încuraja sprijinul reciproc între statele membre şi va implica toate părțile interesate. Aceasta va asigu- ra îndeplinirea la nivel colectiv de către UE a angajamentelor sale. În urma evaluării proiectelor de planuri energetice şi climatice naționale prezentate de statele membre, precum şi a recomandărilor formulate de Comisia Euro- peană până la 30 iunie 2019, statele membre îşi vor adopta planurile fina

le înainte de 31 decembrie 2019. Următorul raport privind starea uniunii energetice va publicat înainte de octombrie 2020. Până atunci, acest ra- port va în măsură să evidențieze progresele realizate prin punerea în apli- care a cadrului legislativ convenit, precum şi noile evoluții privind acțiunile de facilitare. Evaluarea progreselor şi adaptarea dinamică la noile evoluții va rămâne importantă.

Integrarea şi inovarea în toate sectoarele economice şi promova- rea coerenței între o gamă largă de politici conexe şi diferite niveluri de acțiune vor mai importante ca oricând. Această abordare – inclu- zând energia; atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; ca- litatea aerului; tehnologiile digitale, industria, transporturile, exploatarea terenurilor, agricultura, aspectele sociale, securitatea şi multe alte aspecte – trebuie încurajată la nivel european, național, regional şi local. Aceasta va permite UE să facă față viitoarelor provocări, cum ar digitalizarea, întări- rea poziției consumatorilor şi dezvoltarea unor piețe exibile ale energiei electrice care se pot adapta unor ponderi ridicate de surse regenerabile de energie variate.

Comisia Europeană trebuie să continue să implice cetățenii, au- toritățile locale şi industria în promovarea cooperării, crearea de lanțuri valorice industriale complete şi consolidarea inovării şi a investițiilor în mediul urban. În special, asigurarea nanțării nece- sare va esențială – sectorul nanciar din UE are potențialul de a furniza, până în 2030, necesarul de investiții anuale de aproape 180 de miliarde EUR pentru a realiza obiectivele UE în materie de climă şi energie. Va esențial să se asigure o nanțare stabilă şi pe termen lung pe parcursul mai multor ani şi să se asigure faptul că această nanțare răs- punde nevoilor uniunii energetice.

UE trebuie să îşi mențină şi să îşi consolideze rolul de lider în ac- țiunea la nivel mondial în domeniul climei şi al energiei, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi climatică pentru toți cetățenii săi. Prin urmare, va extrem de important să se continue consolidarea cadrului fa- vorabil, să se faciliteze tranziția energetică şi să se creeze condițiile adecvate pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei.

Viziunea strategică pe termen lung a UE pentru o economie pros- peră, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al im- pactului asupra climei până în 2050 va esențială pentru a oferi o direcție clară pentru dezvoltarea în continuare a uniunii energetice. Propunerea prezentată de Comisia Europeană arată orientarea genera- lă către o economie modernă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Aceasta subliniază încă o dată importanța amplului cadru fa- vorabil de care dispune UE pentru a atinge un statut neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până la jumătatea secolului. Acest cadru promovează condiții favorabile de nanțare şi investiții prin internalizarea externalităților, o agendă coerentă în materie de cercetare şi inovare, o tran- ziție justă pentru regiuni, pentru sectoarele economice şi pentru publicul larg, precum şi o utilizare deplină a politicilor relevante, inclusiv bugetul UE, politica privind ocuparea forței de muncă şi politica de coeziune.

---

1 Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiții, COM(2019) 175 nal, Bruxelles, 9.4.2019

2 O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice [COM(2015) 080 nal], 25 februarie 2015.

3 O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei [COM(2018) 773 nal], 28 noiembrie 2018.

4 A se vedea, de asemenea: „10 tendințe care recon gurează schimbările climatice şi energia” (10 trends reshaping climate and energy), Centrul European de Strategie Politică, 3 decembrie 2018, https://ec.europa.eu/epsc/sites/epsc/ les/epsc_-_10_trends_transfor- ming_climate_and_energy.pdf.

5 Inventarul anual al gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru perioa- da 1990-2016 (Agenția Europeană de Mediu), un inventar aproximat al gazelor cu efect de seră la nivelul UE pentru anul 2017 (Agenția Europeană de Mediu), date privind produsul intern brut din baza de date macroeconomică anuală a Direcției Generale Afaceri Economi- ce şi Financiare din cadrul Comisiei Europene.

6 A se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Evaluarea din 2018 a progreselor înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale în materie de e ciență energetică pentru 2020 şi în direcția punerii în aplicare a Directivei privind e ciența energetică, astfel cum se prevede la articolul 24 alineatul (3) din Directiva 2012/27/UE privind e ciența energetică [COM(2019) 224 nal], 9 aprilie 2019.

7 A se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Eco- nomic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile [COM(2019) 225 nal], 9 aprilie 2019.

8 Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului şi energie pentru peri- oada 2014-2020, JO C 200, 28.6.2014, p. 1.

9 De exemplu, în Germania, nivelurile de sprijin pentru instalațiile solare fotovoltaice au fost stabilite la nivel administrativ la aproximativ 9 ctEUR/kWh în 2015. În 2018, licita- țiile competitive au contribuit la reducerea costurilor sub 5 ctEUR/kWh.

10 Planurile naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile sunt ra- poarte detaliate prezentate de statele membre, care prezintă angajamentele şi inițiativele lor de dezvoltare a energiei din surse regenerabile în conformitate cu articolul 24 din Direc- tiva 2009/28/CE privind energia din surse regenerabile.

11 Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Croația, Italia, Lituania, Ungaria, România, Finlanda şi Suedia.

12 Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Ci- pru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit.

13 Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, JO L 140, p. 16-62.

14 Belgia, Franța, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia şi Slovenia.

15 Belgia, Irlanda, Grecia, Franța, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Por- tugalia şi Regatul Unit.

16 A se vedea raportul privind progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor orientative ale acestora în domeniul energiei regenerabile pentru 2020.

17 Austria, Germania, Spania, Letonia, România, Slovenia şi Slovacia.

18 Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modi care şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, JO L 140, 5.6.2009, p. 16–62.

19 A se vedea rapoartele anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Re- glementare din Domeniul Energiei/Consiliului autorităților europene de reglementare din domeniul energiei privind rezultatele monitorizării pieței interne a energiei electrice şi a gazelor naturale în 2017, septembrie 2018: https://acer.europa.eu/O cial_documents/ Publications/Pages/Publication.aspx.

20 Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice, JO L 211, 14.8.2009, p. 55-93 şi Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, JO L 211, 14.8.2009, p. 94-136.

21 Comisia a adoptat numeroase decizii antitrust, care au contribuit la asigurarea unui ux nerestricționat de energie atât pe piața internă a gazelor, cât şi pe cea a energiei electri- ce, cel mai recent prin următoarele decizii: Decizia privind angajamentele Gazprom (cazul AT.39816), Decizia privind angajamentul referitor la interconexiunile dintre Germania şi Danemarca (cazul AT.40461) , Decizia privind interdicția aplicată BEH Gas (cazul AT.39849 BEH).

22 A se vedea: https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2018.

23 Directiva 2016/2284/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decem- brie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, JO L 344, 17.12.2016, p. 1-31.

24 Raportul intitulat „Prima evaluare prospectivă privind aerul curat”, [COM(2018) 446 nal], 7 iunie 2018.

25 Acest gra c reprezintă variațiile relative de la un an la altul şi ia în considerare modi- cările în ceea ce priveşte numărul de state membre ale UE de-a lungul anilor.

26 Pasimeni, F.; Fiorini, A.; Georgakaki, A.; Marmier, A.; Jimenez Navarro, J.P.; Asensio Bermejo, J. M. (2018): Tablouri de bord SETIS pentru ecare țară privind cercetarea şi ino- varea. Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare (JRC).

27 Idem.

28 În paralel, Comisia a adoptat, împreună cu prezentul raport, o comunicare privind cadrul instituțional intitulată „Un proces decizional mai e cient şi mai democratic în cadrul politicii UE în domeniul energiei şi al climei” [COM(2019) 177 nal, 9 aprilie 2019].

29 Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2018 în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiții- lor în acest domeniu, JO L 76, 19.3.2018, p. 3-27.

30 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile clima- tice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, JO L 156, 19.6.2018, p. 26-42.

31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030, JO L 156, 19.6.2018, p. 1-25.

32 Energie curată pentru toți europenii [COM(2016) 860 nal], 30 noiembrie 2016.

33 O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon [COM(2016) 501 nal], 20 iulie 2016.

34 Directiva 2018/2001/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, JO L 328, 21.12.2018, p. 82-209.

35 Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decem- brie 2018 privind e ciența energetică, JO L 328, 21.12.2018, p. 210-230.

36 Legislația UE prevedea deja că, până în 2021, eşalonat începând din 2020, media parcului de maşini care urmează să e atinsă de toate autoturismele noi este de 95 de grame CO2 pe kilometru.

37 Legislația UE prevedea deja un obiectiv pentru 2020 de 147 grame CO2 pe kilometru pentru camionete.

38 Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010, JO L 280, 28.10.2017, p. 1-56 şi Propunerea de Re

gulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2005/89/CE, COM(2016) 0862 nal – 2016/0377 (COD).

39 A se vedea: https://ec.europa.eu/energy/en/topics/markets-and-consumers.

40 Această anchetă, prima de acest fel desfăşurată în temeiul normelor privind ajutoa- rele de stat, s-a încheiat în noiembrie 2016. A se vedea http://ec.europa.eu/competition/ sectors/energy/state_aid_to_secure_electricity_supply_en.html.

41 Până în prezent, Comisia a adoptat 19 decizii privind ajutoarele de stat cu privire la 13 mecanisme diferite de alocare a capacității în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat din 2014, asigurând participarea capacității străine şi procese de alocare competitive neutre din punct de vedere tehnologic. Practica decizională a Comisiei în acest domeniu este disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/competition/sectors/energy/state_aid_to_ secure_electricity_supply_en.html.

De asemenea, Comisia a adoptat, la sfârşitul anului 2018, o decizie cu privire la încălca- rea normelor antitrust privind interconexiunile dintre Germania şi Danemarca, solicitând operatorului de rețea german TenneT să permită importurile de energie electrică din Da-e nemarca în Germania şi, în orice caz, să garanteze punerea la dispoziție pentru schimburi comerciale a 75 % din capacitatea interconexiunilor dintre Danemarca şi Germania.

42 A se vedea: https://ec.europa.eu/energy/en/topics/markets-and-consumers/mar- ket-legislation.

43 Decizia (UE) 2017/684 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2017 de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguver- namentale şi instrumentele fără caracter obligatoriu dintre statele membre şi țări terțe în domeniul energiei, JO L 99, 12.4.2017, p. 1-9.

44 Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 privind performanța energetică a clădirilor, JO L 156, 19.6.2018, p. 75-91.

45 A se vedea: https://ec.europa.eu/clima/policies/transport/vehicles/proposal_ en#tab-0-1.

46 A se vedea: https://ec.europa.eu/clima/policies/transport/vehicles/heavy_en.

47 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030, JO L 156, 19.6.2018, p. 1-25.

48 În cadrul punerii în aplicare a Planului de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2019-2016, în prima jumătate a anului 2019 se vor adopta o serie de măsuri revizuite privind proiectarea ecologică şi etichetarea energetică.

49 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice şi a acțiunilor climatice, JO L 328, 21.12.2018, p. 1-77. Noul regulament prevede, de asemenea, obligația statelor membre de a elabora strategii pe termen lung şi integrează şi raționalizează raportarea în domeniul energiei şi al climei.

50 O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei [COM(2018) 773 nal], 28 noiembrie 2018.

51 Concluziile Consiliului European, 22 martie 2018.

52 Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2017 referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn, Germania (COP 23). 53 Articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice şi a acțiunilor climatice.

54 E ciență energetică; utilizarea surselor regenerabile de energie şi electri care spo- rită; mobilitate curată, sigură şi conectată; industrie competitivă şi economie circulară; in- frastructură şi interconexiuni; bioeconomie şi absorbanți naturali de carbon; şi abordarea emisiilor restante prin captare şi stocare.

55 Foaia de parcurs politică privind sincronizarea rețelelor de energie electrică ale sta- telor baltice cu rețeaua europeană continentală prin intermediul Poloniei, 8 iunie 2018.

56 „Interconseón Eléctrica Francia-España”.
57 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-4621_en.htm.

58 Nevoile în materie de investiții în infrastructura energetică transeuropeană până în 2030 şi pentru perioada ulterioară, Ecofys, iulie 2017.

59 Cele patru grupuri la nivel înalt din domeniul infrastructurii energetice sunt Conec- tivitate energetică pentru Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC), Cooperarea în domeniul energiei în Marea Nordului, Sud-Vestul Europei şi Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP).

60 A se vedea rapoartele anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Re- glementare din Domeniul Energiei/Consiliului autorităților europene de reglementare din domeniul energiei privind rezultatele monitorizării pieței interne a energiei electrice şi a gazelor naturale în 2017, septembrie 2018: https://acer.europa.eu/O cial_documents/ Publications/Pages/Publication.aspx.

61 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ EDN-20170529-1?inheritRedirect=true

62 https://irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2018/May/IRENA_ RE_Jobs_Annual_Review_2018.pdf.

63 https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/ les/documents/CE_EE_Jobs_main%20 18Nov2015.pdf.

64 Sărăcia energetică vizează persoanele care au restanțe la facturile de utilități şi/sau se a ă în imposibilitatea de a-şi încălzi casele în mod adecvat.

65 Pentru o prezentare şi o analiză a impactului preconizat asupra competențelor, sa- lariilor şi sarcinilor, a se vedea, în special, publicația recentă a Eurofound pe tema „Impli- cațiile Acordului de la Paris privind schimbările climatice asupra ocupării forței de muncă” (Employment Implications of the Paris Climate Agreement): http://www.eurofound.europa. eu/publications/report/2019/energy-scenario-employment-implications-of-the-paris-cli- mate-agreement.

66 Aceste regiuni sunt următoarele: Trenčín (SK), Silesia, Silezia Inferioară şi Marea Polonie (PL), Macedonia de Vest (EL), Valea Jiului (RO), Moravskoslezský, Karlovarský şi Ústecký (CZ), Aragón, Asturias şi Castilla y León (ES), Savinja şi Zasavje (SI) Saxonia, Saxot- nia-Anhalt, Brandenburg, NordRhein Westphalen (DE).

67 https://www.energypoverty.eu/.

68 În cadrul conferinței COP24 a Organizației Națiunilor Unite de la Katowice din decembrie 2018, UE, alături de 54 de țări, a adoptat „Declarația din Silezia privind solidari-p tatea şi tranziția echitabilă”, în care se solicită o tranziție echitabilă pentru forța de muncă şi crearea de locuri de muncă decente şi de calitate ca un factor important pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

69 http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC103316/jrc103316_ com%20achievements%20and%20projections_online.pdf.

70 De exemplu, parteneriatele privind tranziția energetică, privind adaptarea la schim- bările climatice, privind mobilitatea urbană, privind calitatea aerului şi privind locuințele: https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda

71 https://www.uia-initiative.eu/en

72 Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 privind performanța energetică a clădirilor, JO L 156, 19.6.2018, p. 75-91.

73 Accelerarea inovării în domeniul energiei curate [COM(2016) 763 nal], 30 noiem- brie 2016.

74 https://setis.ec.europa.eu/actions-towards-implementing-integrated-set-plan/im- plementation-plans.

75 http://www.b-t.energy/.

76 https://solarimpulse.com/network/EUFunded.

77 http://www.eib.org/attachments/thematic/innov n_energy_demo_projects_ en.pdf.

78 Denumirea programului NER 300 provine de la vânzarea a 300 de milioane de cer- ti cate de emisii din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (NER), instituită pentru a treia etapă a schemei UE de comercializare a certi catelor de emisii.

79 http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/esif-energy.

80 Propunere de Regulament de instituire a programului spațial al Uniunii şi a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial, COM(2018) 447 nal din 6 iunie 2018.

81 Comisia Europeană lansează un studiu privind emisiile de metan în sectorul ener- getic.

82 UE face parte dintr-un consorțiu internațional care construieşte în sudul Franței o instalație experimentală numită ITER („modul” în limba latină). Acesta va cel mai mare dispozitiv de fuziune pentru producerea de energie şi este unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din lume din prezent.

83 https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/european-battery-alliance_en.

84 Raport privind punerea în aplicare a planului de acțiune strategic privind bateriile: crearea unui lanț de valori strategice pentru baterii în Europa [COM(2019) 176 nal], 9 aprilie 2019.

85 Anexă la „Europa în mişcare – Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată şi curată” [COM(293 (2018 nal], 17 mai 2018.

86 https://www.sitra. /en/publications/circular-economy-powerful-force-climate-mi- tigation/

87 Analiza anuală a creşterii pentru 2019: Pentru o Europă mai puternică într-un con- text de incertitudine la nivel mondial [COM(2018) 770 nal], 21 noiembrie 2018.

88 Comparativ cu scenariul de referință pentru 2016

89 Dacă include transporturile: 176-290 de miliarde EUR anual – a se vedea „Analiza aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei COM(2018) 773”, tabelul 10.

90 Scenariul de referință presupune respectarea obiectivelor pentru 2030 privind e – ciența energetică (32,5 %) şi energia din surse regenerabile (32 % din cererea brută nală de energie) şi prelungirea politicilor pentru 2030 fără a le consolida sau a adăuga altele noi.

91 Dacă include transporturile: 1 200 de miliarde EUR anual – a se vedea „Analiza apro- fundată în sprijinul Comunicării Comisiei COM(2018) 773”, tabelul 10.

92 „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează şi apără Cadrul – nanciar multianual pentru perioada 2021-2027”, COM(2018) 321 nal din 2 mai 2018.

93 Cifra arată că, în 2018, contribuția totală la integrarea aspectelor climatice va ajunge la 19,3 %. Această cifră este revizuită în ecare an.

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/ les/communication-mo-

94 dern-budget-may_2018_en.pdf.

95 https://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/energy-prices-and-costs.

96 http://www.cleanenergyministerial.org/

97 Schema de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația interna-

țională. Acordul prevede (i) obiectivul de a stabiliza emisiile la nivelurile din 2020, solici-

tând companiilor aeriene să compenseze creşterea emisiilor lor, (ii) principalele elemente

de proiectare ale sistemului global şi (iii) o foaie de parcurs pentru nalizarea lucrărilor

privind modalitățile de punere în aplicare – a se vedea https://ec.europa.eu/clima/policies/

transport/aviation_en.

http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPolluti-

98 on/Documents/Resolution%20MEPC.304(72)_E.pdf.

99 Strategia UE pentru gazul natural liche at şi pentru stocarea gazelor, COM(2016) 49 nal, 16 februarie 2016.

100 Comunicat de presă al Comisiei Europene: Declarația comună UE-SUA din 25 iulie: Importurile Uniunii Europene de gaz natural liche at din SUA sunt în creştere. Bruxelles, 9 august 2018. URL: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-4920_ro.htm.

101 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1531_en.htm.

102 Recomandarea Comisiei din 5 decembrie 2018 privind rolul internațional al mone- dei euro în domeniul energiei [C(2018) 8111 nal], 5.12.2018.