11 ianuarie 2005

„Încep prin a va spune, bine v-am gasit.

Vreau sa stiti, ca sa nu existe nici un dubiu, eu am cerut domnului ministru Vasile Blaga convocarea în actuala formula a cadrelor cu responsabilitati în minister si în teritoriu. Vreau sa stiti ca nu vreau sa va tin un discurs. În acelasi timp, vreau sa aflati de la mine ce asteapta Presedintele României de la dumneavoastra. Plecând de la premisa ca dumneavoastra faceti parte din sistemul de securitate nationala a României, ministerul dumneavoastra si activitatea sa vor sta continuu în atentia mea.si aceasta din mai multe motive.

În primul rând, astept masuri de descentralizare, deci de crestere a autonomiei locale. Nu este permis sa ne scriem doar în legi, în hotarâri de Guvern, cuvântul «descentralizare» iar în realitate, în administratia locala, atributiunile celor alesi sa devina tot mai putine iar ei tot mai desconsiderati de cei care sunt legati de functii care tin direct de minister. Nu vreau sa dau exemple. Ar fi penibil pentru cei care actioneaza pe teritoriul Bucurestiului. Dar vreau sa stiti ca una dintre misiunile principale pe care le aveti este sa serviti comunitatea. si nu sa va situati deasupra ei, numai pentru ca aveti subordonare la minister.

Descentralizarea este singura solutie de democratizare reala a vietii sociale si economice în România. O voi sustine si eu, o va sustine si Guvernul cu toata forta. Va trebui ca fiecare comunitate mai mare sau mai mica sa-si poata decide drumul pe care se angajeaza, sa poata sa utilizeze resursele dupa nevoile ei si nu dupa nevoi dictate de la Bucuresti. Prioritatile si le stabileste comunitatea si nu altcineva. si orice institutie care functioneaza pe teritoriul administrativ al unei comunitati are obligatia sa o sustina, si, mai ales, sa o respecte.

Va trebui sa întelegeti, si ma refer aici în primul rând la Politie si la Jandarmerie, ca cei alesi trebuie sprijiniti sa-si îndeplineasca mandatul. În ultimii ani, am ajuns sa întoarcem cu picioarele în sus democratia. Cei alesi – cu atributiuni si autoritate tot mai mica, iar cei tot mai numiti – tot mai puternici în relatiile cu structurile alese democratic. Acest raport va trebui rapid inversat. Pentru ca aici avem si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, ca om care are deja experienta administratiei locale, va cer sa investiti în continuare, si mult mai mult, în pregatirea functionarilor. Avem înca functionari publici mult prea slab pregatiti pentru ce se asteapta de la ei. stiu problema salarizarii, probabil în perioada urmatoare efectele masurilor de reducere a fiscalitatii se vor simti si vom avea în vedere tot timpul ca un functionar trebuie platit acceptabil, pentru a fi si performant. Dar în momentul de fata, în ceea ce priveste functionarul public, sunt lacune majore de pregatire.

Din punct de vedere al Politiei si Jandarmeriei, as spune ca sunt cele doua structuri care au crescut continuu si acest lucru nu-l vedem numai la televizor, îl vedem si-n viata de zi cu zi. Eu le multumesc acelora care prin activitatea lor au facut ca aceste doua institutii sa devina tot mai eficiente si, paradoxal, tot mai apropiate de oameni. si apropiate de oameni, nu pentru ca jandarmul sau politistul se afla pe strada, ci pentru ca vin în sprijinul nevoilor comunitatii atunci când acest lucru li se cere sau atunci când este nevoie de ei. O astfel de politica va trebui extinsa si în alte zone de activitate ale Ministerului Administratiei si Internelor. Numai asa veti deveni îndragiti. Cât timp veti fi departe de nevoile comunitatii, veti fi departe si de simpatia acesteia; si pâna la urma, politistul trebuie nu numai respectat, el trebuie si iubit.

Am observat din raport, fac o observatie poate putin acida, am rugamintea sa mergeti în arhive, am aflat ca anul acesta numarul de cazuri de încalcari ale legii s-a diminuat cu 12% fata de anul trecut; daca luati rapoartele pe ultimii zece ani, s-ar putea sa constatati ca în zece ani s-au redus cu vreo 150% cazurile de infractionalitate. Haideti sa iesim din festival, suntem într-un moment al adevarului si tipul de raport festivist nu poate functiona, pentru ca ne amagim pe noi. Cea mai exacta realitate, dincolo de rapoartele frumoase, o vedeti la populatie si o vedeti în rapoartele oficiale despre România ale oficialilor straini. (…..).

Ne confruntam cu un export extraordinar de infractori peste frontierele tarii, ceea ce înseamna ca, undeva nu ne facem treaba. Ori dumneavoastra ori alte organisme ale statului, dar în principal acest minister, nu-si face treaba si nu este capabil sa opreasca emigratia ilegala a infractorilor. 50% din infractiunile comise de imigrantii ilegali în Franta, sunt comise de imigranti români. Probabil n-ati stiut, dar e bine sa stiti. si acest nivel de infractionalitate al imigrantilor ilegali din România este foarte ridicat în toate tarile. De unde trag o concluzie elementara: nu ne protejam suficient frontiera de traficul ilegal peste frontiera al celor care deja sunt cunoscuti cu antecedente penale în România, sunt în evidentele dumneavoastra, or acest lucru este nepermis. Orice discutie cu demnitari straini, din tarile europene în mod deosebit, începe cu imigratia ilegala a infractorilor. Ca daca ar emigra poeti, artisti, pictori, nu s-ar supara nimeni pe noi. Dar emigratia e masiva la infractori. Or acest lucru este un punct extrem de important în judecarea României, daca este sau nu este admisa în Uniunea Europeana.

Dumneavoastra aveti o misiune extrem de importanta. Sper ca suplimentarile de efective care trebuie facute la Politia de Frontiera în urmatorii patru ani, sa primeasca prioritate de la Guvern pentru anul 2005 si 2006, în asa fel încât sa reusim sa stavilim emigratia infractorilor, pentru ca despre ei vorbim. Oamenii care nu au nimic de ascuns trec legal, prin frontiera. Este logic si exista o singura explicatie: toti cei care trec ilegal frontiera o trec pentru ca daca ar încerca sa o treaca legal ar fi opriti de autoritatile române. Avem o emigratie ilegala mult prea ridicata si ea este materializata în general în oameni cu antecedente, oameni cu probleme. Or, acest fenomen trebuie stavilit si va cer acest lucru.

As vrea sa venim într-o alta zona. Am auzit în raport si vedem toti la televizor succesele pe care Politia le are, ba în capturarea clanului Boierica, ba a Camatarilor, ba a Duduienilor si multe alte clanuri. Domnilor politisti, nimeni nu poate fi convins ca aceste clanuri nu au ajuns sa devina clanuri mafiote fara protectia unor politisti. si, mai sus, nu ar fi ajuns sa aiba influenta fara protectia unor oameni politici. Nu poate sa se dezvolte un clan de asemenea dimensiuni daca politia nu închide ochii. Eu nu suspectez si nu acuz toti oamenii din politie. Dar vreau ca investigatiile, si asta va cer, sa mearga pâna la capat. Daca va veti limita sa-i aratati la televizor pe Duduieni, pe Camatari, fara sa va curatati neghina din sistem, vor aparea alti Duduieni si alti Camatari. Pentru ca li se va permite; si pentru cine are dubii, daca suntem cumva în fata unor oameni neinformati, eu va invit sa vedeti noaptea în Bucuresti, cum se protejeaza cuiburile de prostitutie, cum se protejeaza – sunt si într-o parte si în alta – zonele unde se distribuie droguri si vi-i arat eu pe cei care fac asta, daca nu-i stiti. Puneti capat acestui mod de a lucra al Politiei. Am convingerea ca daca Politia îsi face treaba, începem sa obtinem acea performanta si acel standard de stat civilizat.

Aveti sefi cu autoritate, sau sunteti sefi cu autoritate, uitati-va putin si la politistul din strada, uitati-va la cel care, într-un fel sau altul, este partas la infractiuni care se produc la fiecare colt de strada aproape, în unele zone. Acolo este un politist care nu-si face treaba sau care a devenit parte a sistemului. si va spune asta un om care a stat mult prea multe nopti pe strazile orasului, ca sa nu înteleaga ce se întâmpla. Venind însa la efortul principal pe care eu îl cer politiei, sefilor din politie, acesta este legat, în afara de combaterea emigratiei ilegale, de marea coruptie.

Domnilor politisti, este bine sa-i prindem pe functionarii publici în flagrant, este bine sa-i dam la televizor; si ei sunt corupti. Dar din tara asta se fura zeci de milioane de dolari pe luna. Aceasta este marea coruptie, coruptia care este legata de oamenii din zona economica si oamenii politici. Multe dintre aceste dosare sunt în sertarele dumneavoastra, la multe nu ati avut curaj sa mergeti înainte, pentru ca ati avut un stop politic. În calitatea pe care o am, vreau sa va garantez ca nu va mai exista interventie politica. Va cer un singur lucru: faceti-va treaba. Serviti-va meseria si tara. Asta aveti dumneavoastra de facut, nu de servit vreun partid sau vreun personaj politic.

Aici sunt si prefectii. Le cer clar, vreau sa stie ca orice interventie în favoarea vreunui politician, fie el al puterii sau al opozitiei, le va fi fatala. Orice om politic care îndrazneste sa puna mâna pe telefon, sa sune un politist si sa-i spuna « mai lasa dosarul acela», imediat ce aflu despre o asemenea situatie, o voi face publica. Vreau sa aveti confortul ca nu vi se cere decât un singur lucru: sa va faceti meseria de politisti, sa aparati interesele unei natiuni si nu ale unui partid, sa aparati interesele celor din banii carora sunteti platiti si nu ale acelora care, eventual, v-au pus pe functii. Pâna la urma, sa aparati interesele tarii. Asta este ceea ce va cer.

Va asigur ca nu va exista nici un fel de ingerinta a politicului în treaba politistului care face investigatia. stiu ca aveti probleme în relatiile cu alte institutii. Mâine voi fi la Consiliul Superior al Magistraturii. Intentionez, saptamâna viitoare, sa am o discutie la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si la Parchetul National Anticoruptie. Va trebui ca aceste institutii sa lucreze mâna în mâna pentru a stavili coruptia înalta. Am vazut ca în niciun raport nu exista curajul sa se vorbeasca de coruptie la nivel înalt. Ne oprim maximum la directori si daca sunt cumva indezirabili pe la partid. Mergeti, oameni buni, pâna la capat. Faceti din Politia Româna un stâlp de control al legalitatii în toata societatea. Eu acest lucru vi-l cer. Va asigur ca nu se vor lua niciodata masuri împotriva unui politist care îsi face treaba, împotriva unui politist care pune pe masa procurorului un dosar si-i spune: «domnule procuror l-am documentat, este ministrul X». Foarte bine. Sunt atâtia ministri infractori nu numai în România, ci si în alte tari ale lumii. Numai ca la noi nu se afla de ei, sau daca se afla, se afla când sunt în opozitie. si atunci la limita. Haideti sa ne facem treaba de politisti. Nu vreau sa fac din dumneavoastra o sperietoare si nu vreau sa fiti o sperietoare. Dar vreau sa fiti respectati pentru ca aparati legea. si vreau sa aveti garantia Presedintelui României ca nu va exista ingerinta politica în activitatea dumneavoastra. As vrea sa nu mai auzim de orase sau judete mafiotizate.

Dumneavoastra cum credeti ca ascult bilanturile acestea, când stim foarte bine ce e în Teleorman, la Constanta, si prin Vrancea, prin Bacau si prin multe alte judete. si sa nu credeti ca au câstigat alegerile niste naivi. Dati înapoi judetele, cetatenilor din judete. Nu le mai lasati în mâna unor familii, pentru ca asta au ajuns sa fie, niste familii locale care administreaza un judet ca pe mosia proprie. stiti foarte bine ca s-a ajuns cu influentele pâna la a se scoate acte normative în favoarea unor grupari sau ale altora, pâna la a se emite legi, în favoarea unei grupari din economie sau a alteia, protejata politic. Actionati împotriva acestui sistem mafiot care a ajuns sa afecteze structurile statului. Este bine ca toti sa stiti, ca la prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a tarii, la care va participa si domnul ministru Blaga, problema coruptiei la nivel înalt va fi introdusa în Strategia de aparare a tarii, ca o amenintare la adresa sigurantei nationale. Marea majoritate a institutiilor statului sunt profund afectate de coruptia la nivel înalt. Din acest motiv, Consiliul Suprem de Aparare a tarii va trata coruptia ca pe o amenintare la adresa sigurantei nationale. Ea genereaza saracie, lipsa de resurse pentru rezolvarea problemelor sociale si aceasta implica fracturi în societate, generate de saracia profunda a unor categorii sociale. Or, atunci când lipsa de resurse ajunge sa afecteze categorii sociale, sa genereze fracturi în societate, ea devine clar o amenintare la adresa sigurantei nationale.

Domnilor politisti, si dumneavoastra si eu avem un juramânt fata de tara. Va cer sa vi-l respectati. Va cer sa întelegeti, ca nu sunteti în slujba unei puteri politice, a unui presedinte ori a unui guvern, sau a nu stiu carui demnitar local. Sunteti în slujba natiunii si eu va cer sa va respectati si juramântul pe care l-ati depus, si regulamentele interne pe care le aveti. (…)
Va cer însa un singur lucru. Faceti-va treaba de politisti în slujba legii, a poporului român si a nevoii acute de reducere a coruptiei la nivel înalt. Când vorbesc de nivel înalt, nu ma refer numai la politicienii care se afla la nivel national, ci ma refer si la potentatii locali. Care înseamna tot coruptie la nivel înalt.

Eu va multumesc mult si va asigur ca am mare încredere în capacitatea acestui minister de a raspunde nevoilor tarii, în primul rând.”
 

***

Discursul ales pentru analiza, a fost rostit de Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la prima sedinta de analiza de la Ministerul Administratiei si Internelor, pe data de 11 ianuarie 2005.

Discursul nu respecta, din punctul de vedere al partilor constitutive, structura clasica a discursului, ceea ce reprezinta, de altfel, o trasatura a neoretoricii. Exordiumul este simplu, cuprinzand captatio benevolentiae, prin care domnul Basescu incearca sa iti aproprie audientii prin simplitatea-i specifica, si mizand pe autoritatea pe care i-o da functia pe care o ocupa. De asemenea, aici este prezentata si ideea generala a discursului, oratorul anuntandu-si intentiile auditoriului :”vreau sa aflati de la mine ce asteapta Presedintele Romaniei de la dumneavoastra.”
Urmatoarele parti ale discursului, propositio, narratio si refutatio, se intercaleaza intr-o argumentatie complexa. Discursul domnului Basescu anunta in propositio o tema principala (“ministerul dumneavoastră şi activitatea sa vor sta continuu în atenţia mea”) in cadrul careia urmareste mai multe subteme: descentralizarea, sprijinirea alesilor, de catre Politie si Jandarmerie, in a-si indeplini mandatul, stoparea exportului de infractori, precum si diferitele fatete ale coruptiei, mai alea ale coruptiei la nivel inalt.

Obisnuit cu ordinea si rigoarea datorita functiei de baza pe care o are, domnul Basescu enunta pe rand aceste subteme de-a lungul discursului, prin urmare propositio se prezinta fragmentat si impletit cu narratio. Dupa ce isi enunta tezele, oratorul relateaza fapte necesare intelegerii problemei pe care o indica, nuantand-o (in narratio), aducand, mai apoi, argumente care sa ii sustina spusele (in confirmatio).

Tezele sunt argumentate individual, pe masura ce sunt enuntate, de aceea, in structura partii de confirmatio este greu de reperat o structura a argumentarii, insa, luat ca ansamblu, discursul reflecta un crescendo (climax) al argumentelor, inversunarea oratorului crescand pe masura ce inainteaza cu expunerea ideilor sale.

In structura discursului se remarca doua fragmente ce constituie partea de refutatio a discursului. In primul fragment („Haideţi să ieşim din festival, suntem într-un moment al adevărului şi tipul de raport festivist nu poate funcţiona, pentru că ne amăgim pe noi.”) noul Presedinte isi afirma dezaprobul fata de ipocrizia si falsul rapoartelor politiei din ultimii zece ani, aducand ca argument rapoartele oficialilor straini despre Romania, si face acest lucru apeland la ridicol „haideti sa iesim din festival”.

Al doilea fragment („Domnilor poliţişti, nimeni nu poate fi convins că aceste clanuri nu au ajuns să devină clanuri mafiote fără protecţia unor poliţişti. Şi, mai sus, nu ar fi ajuns să aibă influenţă fără protecţia unor oameni politici. Nu poate să se dezvolte un clan de asemenea dimensiuni dacă poliţia nu închide ochii.”) urmeaza acelasi algoritm, domnul Traian Basescu sustinandu-si cu tarie convingerea ca la baza coruptiei, a mafiei, sta neindeplinirea indatoririlor functiei de politist. Considera ca un politist care se multumeste cu a observa evenimentele fara sa se implice, se face in aceeasi masura vinovat ca si unul care actioneaza propriu-zis in folosul clanurilor mafiote sau a persoanelor influente. Dar, Presedintele merge mai departe de simpla enuntare a problemelor si argumentarea opiniilor pe care le are; el ofera chiar solutii pentru schimbarea starii de fapt si indemnandu-i pe membrii Ministerului Administratiei si Internelor sa isi faca datoria. Acest indemn se constituie ca un „refren” de-a lungul intregului discurs.

In peroratio se reia face o recapitulare a ideilor enuntate pe parcursul discursului, Presedintele apeland la argumente de ordin emotional, la autoritatea Tarii, la datoria dubla pe care o au membrii ministerului amintit, pe de o parte data de functia pe care o ocupa, pe de alta parte in calitatea lor de cetateni ai Romaniei, in fata careia toti (incluzandu-se si pe el insusi) au depus un juramant. Astfel, la fel ca in exordium, oratorul se prezinta „modestus”, incluzandu-se printre ascultatorii sai, dar totodata el isi pastreaza demnitatea si taria in sustinerea punctelor de vedere.

Avand in vedere ca Presedintele se adreseaza unui auditoriu care isi cunoaste perfect indatoririle si responsabilitatile pe care functiile lor le implica, discursul se axeaza eminamente pe obtinerea trecerii peste simpla constientizare a acestor obligatii si aplicarea lor in activitatea pe care o desfasoara.

Partile discursului:
Exordium: [„Incep prin a va spune, bine v-am gasit… In acelasi timp, vreau sa aflati de la mine ce asteapta Presedintele Romaniei de la dumneavoastra.”] Exordiumul este simplu, cuprinzand captatio benevolentiae si ideea generala a discursului.

Propositio: [„Plecand de la premisa ca dumneavoastra faceti parte din sistemul de securitate nationala a Romaniei, ministerul dumneavoastra si activitatea sa vor sta continuu in atentia mea. Si aceasta din mai multe motive. În primul rând, aştept măsuri de descentralizare, deci de creştere a autonomiei locale.”]; [„Va trebui sa intelegeti, şi mă refer aici în primul rând la Poliţie şi la Jandarmerie, că cei aleşi trebuie sprijiniţi să-şi îndeplinească mandatul.”]; [„Din punct de vedere al Poliţiei şi Jandarmeriei, aş spune că sunt cele două structuri care au crescut continuu”]; [„[„Ne confruntăm cu un export extraordinar de infractori peste frontierele ţării, ceea ce înseamnă că, undeva nu ne facem treaba.”]; [„Eu nu suspectez şi nu acuz toţi oamenii din poliţie. Dar vreau ca investigaţiile, şi asta vă cer, să meargă până la capăt.”]

Narratio: [„Nu este permis să ne scriem doar în legi, în hotărâri de Guvern, cuvântul «descentralizare» iar în realitate, în administraţia locală, atribuţiunile celor aleşi să devină tot mai puţine iar ei tot mai desconsideraţi de cei care sunt legaţi de funcţii care ţin direct de minister. Nu vreau să dau exemple. Ar fi penibil pentru cei care acţionează pe teritoriul Bucureştiului. Dar vreau să ştiţi că una dintre misiunile principale pe care le aveţi este să serviţi comunitatea. Şi nu să vă situaţi deasupra ei, numai pentru că aveţi subordonare la minister.”]; [„În ultimii ani, am ajuns să întoarcem cu picioarele în sus democraţia… vă cer să investiţi în continuare, şi mult mai mult, în pregătirea funcţionarilor.”]; [„şi acest lucru nu-l vedem numai la televizor, îl vedem şi-n viaţa de zi cu zi. Eu le mulţumesc acelora care prin activitatea lor au făcut ca aceste două instituţii să devină tot mai eficiente şi, paradoxal, tot mai apropiate de oameni.”]; [„Ori dumneavoastră ori alte organisme ale statului, dar în principal acest minister, nu-şi face treaba şi nu este capabil să oprească emigraţia ilegală a infractorilor.”].

Confirmatio: [„Nu vreau să dau exemple… Şi orice instituţie care funcţionează pe teritoriul administrativ al unei comunităţi are obligaţia să o susţină, şi, mai ales, să o respecte.”]; [„Avem încă funcţionari publici mult prea slab pregătiţi pentru ce se aşteaptă de la ei… Dar în momentul de faţă, în ceea ce priveşte funcţionarul public, sunt lacune majore de pregătire.”]; [„Şi apropiate de oameni, nu pentru că jandarmul sau poliţistul se află pe stradă,…dincolo de rapoartele frumoase, o vedeţi la populaţie şi o vedeţi în rapoartele oficiale despre România ale oficialilor străini. (…)”] [„50% din infracţiunile comise de imigranţii ilegali în Franţa, sunt comise de imigranţi români… Or, acest fenomen trebuie stăvilit şi vă cer acest lucru.”]; [„Dacă vă veţi limita să-i arătaţi la televizor pe Duduieni, pe Cămătari, fără să vă curăţaţi neghina din sistem, vor apărea alţi Duduieni şi alţi Cămătari… Or, atunci când lipsa de resurse ajunge să afecteze categorii sociale, să genereze fracturi în societate, ea devine clar o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.”]

Refutatio: [„Haideţi să ieşim din festival, suntem într-un moment al adevărului şi tipul de raport festivist nu poate funcţiona, pentru că ne amăgim pe noi.”]; [„Domnilor poliţişti, nimeni nu poate fi convins că aceste clanuri nu au ajuns să devină clanuri mafiote fără protecţia unor poliţişti. Şi, mai sus, nu ar fi ajuns să aibă influenţă fără protecţia unor oameni politici. Nu poate să se dezvolte un clan de asemenea dimensiuni dacă poliţia nu închide ochii.”]
Peroratio: [„Domnilor poliţişti, şi dumneavoastră şi eu avem un jurământ faţă de Ţară… Eu vă mulţumesc mult şi vă asigur că am mare încredere în capacitatea acestui minister de a răspunde nevoilor ţării, în primul rând.”]

Argumente:
Argumente bazate pe fapte: „… anul acesta numărul de cazuri de încălcări ale legii s-a diminuat cu 12% faţă de anul trecut.”; „în zece ani s-au redus cu vreo 150% cazurile de infracţionalitate.”; „50% din infracţiunile comise de imigranţii ilegali în Franţa, sunt comise de imigranţi români.”

Argumente bazate pe exemple: “Am auzit in raport si vedem toti le televiyor succesele pe care Politia le are, ba in capturarea clanului Boierica, ba a Camatarilor, ba a Duduienilor si multe alte clanuri”; “nu le mai lasati (judetele) in mana unor familii, pentru ca asta au ajuns sa fie, niste familii locale care administreaza un judet ca pe mosia proprie”.

Argumente bazate pe autoritate: “vreau sa aveti garantia Presedintelui Romaniei” (autoritatea legii); “si dumneavoastra si eu avem un juramant fata de Tara.” (autoritatea valorii, valoare recunoscuta de toti cei carora oratorul li se adreseaza, in calitate de cetateni ai Romaniei).

Indicatori:
Indicatori argumentativi ai juxtapunerii:
Indicatori care exprimă o opoziţie contextuală: „acest lucru nu-l vedem numai la televizor, ( se subintelege „ci”) il vedem si-n viata de zi cu zi”; „apropiate de oameni nu pentru ca jandarmul sau politistul se afla pe strada, ci pentru ca vin in sprijinul nevoilor comunitatii…”

Indicatori care exprimă relaţii de coordonare între argumente: „Daca va veti limita sa-i aratati la televizor pe Duduieni, pe Camatari fara sa va curatati neghina din sistem, (atunci) vor aparea alti Duduiani si alti Camatari”; „…daca suntem cumva in fata unor oameni neinformati, (atunci) eu va invit sa vedeti noaptea in Bucuresti cum se protejeaza cuiburile de prostitutie…”

Indicatori argumentativi ai întemeierii:
Indicatori ai întemeierii regresive: „Daca va veti limita sa-i aratati la televizor pe Duduieni, pe Camatari fara sa va curatati neghina din sistem, vor aparea alti Duduiani si alti Camatari. Pentru ca li se va permite;” „Domnilor politisti, este bine sa-i prindem pe functionarii publici in flagrant, este bine sa-i dam la televizor; (fiindca) si ei sunt corupti.”

Indicatori ai intemeierii progresive: “Ne confruntam cu un export extraordinar de infractori peste frontierele tarii, ceea ce inseamna ca (asadar), undeva nu ne facem treaba”.

Ramona Ene