Virusii informatici sunt cele mai periculoase arme in razboiul datelor. In multe tari, astfel de programe au fost declarate ilegale iar autorii lor au primit diverse sanctiuni. Numarul actual al virusilor este foarte mare (o cifra exacta este greu de dat) mai ales ca zilnic apar virusi noi. Noi va punem la dispozitie cateva date generale, pentru a intelege mai bine felul in care virusii actioneaza si cum va puteti proteja util impotriva lor.
| Istoric virusi 1949 Sunt puse pentru prima oara bazele teoriilor legate de programele care se autoreproduc. 1981 Virusii Apple 1, 2, si 3 sunt printre primii virusi “in the wild”. Descoperiti in sistemul de operare Apple II, virusii se raspandesc in Texas A&M prin intermediul jocurilor piratate. 1983 In teza sa de doctorat, Fred Cohen defineste pentru prima oara formal un virus de calculator ca fiind “un program ce poate afecta alte programe de calculator, modificandu-le intr-un mod care presupune abordarea unor copii evoluate ale lor.” 1986 Doi programatori, Basit si Amjad, inlocuiesc codul executabil din sectorul boot al unui floppy-disk cu propriul lor cod, care infecta fiecare floppy de 360 Kb accesat pe orice drive. Floppy-urile infectate aveau “© Brain” ca eticheta de disc (volume label). 1988 Scapa din lesa unul dintre cei mai cunoscuti virusi: Jerusalem. Activat in fiecare vineri 13, virusul afecteaza fisierele .exe si .com si sterge toate programele rulate in cursul acelei zile. 1990 Symantec lanseaza pe piata Norton AntiVirus, unul dintre primele programe antivirus dezvoltate de catre una dintre marile companii. 1991 Tequila este primul virus polimorf cu raspandire pe scara larga gasit “in the wild”. Virusii polimorfi fac ca detectarea lor de catre scanerele de virusi sa fie dificila, prin schimbarea modul de actiune cu fiecare noua infectie. 1992 Exista 1300 de virusi, cu aproape 420% mai multi decat in decembrie 1990. Previziunile sumbre ale virusului Michelangelo ameninta colapsul a circa 5 milioane de calculatoare pe data de 6 martie. Insa doar 5,000-10,000 de calculatoare se intampla sa “dea coltul”. 1994 Farsa de proportii din partea email-ului hoax (alarma falsa) Good Times. Farsa se bazeaza pe amenintarea unui virus sofisticat care e capabil sa stearga un intreg hard prin simpla deschidere a emailului al carui subiect este “Good Times”. Desi se stie despre ce e vorba, hoaxul revine la un interval de 6-12 luni. 1995 Word Concept, virus de Microsoft Word, devine unul dintre cei mai raspanditi virusi din anii ’90. 1998 StrangeBrew, actualmente inofensiv si totusi raportat, este primul virus care infecteaza fisierele Java. Virusul modifica fisierele CLASS adaugand la mijlocul acestora o copie a sa si incepand executarea programului din interiorul sectiunii virusate. Virusul Cernobal se raspandeste rapid prin intermediul fisierelor “.exe”. Dupa cum o sugereaza si notorietatea numelui sau, virusul este nemilos, atacand nu numai fisierele dar si un anumit cip din interiorul computerelor infectate. 1999 Virusul Melissa, W97M/Melissa, executa un macro dintr-un document atasat emailului, care transmite mai departe documentul la 50 de adrese existente in Outlook address book. Virusul infecteaza si documente Word pe care le trimite ca atasamente. Melissa se imprastie mult mai rapid decat alti virusi anteriori infectand cam 1 milion de calculatoare. Bubble Boy este primul virus care nu mai depinde de deschiderea atasamentului pentru a se executa. De indata ce userul deschide email-ul, Bubble Boy se si pune pe treaba. 2000 Love Bug, cunoscut si sub numele de ILOVEYOU se raspandeste via Outlook, asemanator modului de raspandire al Melissei. Acest virus e primit ca un atasament .VBS, sterge fisiere, inclusiv MP3, MP2 si JPG si trimite username-uri si parole gasite in sistem autorului virusului. W97M.Resume.A, o noua varianta a Melissei, este “in the wild”. Virusul se comporta cam ca Melissa, folosindu-se de un macro Word pentru a infecta Outlook-ul si pentru a se raspandi. Virusul Stages deghizat intr-un email gluma despre etapele vietii, se raspandeste prin Internet. Deloc specific celorlalti virusi anteriori, Stages este ascuns intr-un atasament cu extensie falsa .txt, momind utilizatorii sa-l deschida. Pana la aparitia sa, fisierele text erau considerate fisiere sigure. |
Ce este un virus informatic?Cuvântul “virus” este folosit in ziua de astăzi si pentru a descrie un tip de program pentru calculator care este creat cu scopul declarat de a distruge datele sau echipamentele calculatorului.
Viruşii sunt programe de foarte mica dimensiune, de regula invizibili cu mijloace uzuale ale sistemului, care se găsesc pe calculator fie ca un fişier executabil, fie atasati unor programe, caz in care se numesc “paraziţi”. Ei sunt capabili sa se “infiltreze” in zone ce raman ” ascunse” utilizatorului obişnuit, sa producă modificări distructive asupra datelor ce se afla pe discuri, asupra altor componente ale calculatorului, si sa “reproducă”.
Ce face un virus?
Viruşii se clasifica in:
-Viruşi Hardware: sunt cei care afectează hard discul, floppy-discul si memoria.
-Viruşi Software: afectează fişierele si programele aflate in memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau componente ale acestuia.
Câteva dintre efectele pe care le generează viruşii software:
a) distrugerea unor fişiere;
b) modificarea dimensiunii fişierelor;
c) ştergerea totala a informaţilor de pe disc, inclusiv formatarea acestuia;
d) distrugerea tabelei de alocare a fişierelor, care duce la imposibilitatea citirii informaţiei de pe disc;
e) diverse efecte grafice/sonore inofensive;
f) încetinirea vitezei de lucru a calculatorului pana la blocarea acestuia.
Cum va puteţi contamina calculatorul cu viruşi informatici?
Cele mai multe dintre calculatoare se contaminează la citirea dichetelor purtătoare de viruşi, care provin de la un alt calculator. Discheta poate conţine orice tip de fişier program deja infectat sau virusul poate fi localizat intr-o zona speciala a dischetei, numita sectorul de sistem. La rândul lui modemul a devenit un instrument camuflat de transmitare a viruşilor. Deoarece serviciile de asigurare a comunicaţilor se dezvolta, oamenii pot imparti fişierele prin intermediul linilor telefonice.
Cine răspunde de infectarea fişierelor?
Deci, cum am mai spus majoritatea viruşilor infectează fişierele. Ei se pot stecura in fişiere cu extensia COM sau EXE, dar de cele mai multe ori in fişierele DOS pentru ca acestea se încarcă odată cu pornirea calculatorului. Odată pornit calculatorul, aceşti viruşi informatici se vor “trezi” si vor porni la “lucru” distrugând încet, încet calculatorul.
Se întâmpla uneori ca un virus sa fie “benign”, adică sa nu facă nici o stricăciune. Reprezintă o problema cei care contaminează fişierele deoarece fiecare fişier contaminat devine mai mare, iar memoria nu va mai fi disponibila pentru activitati productive.
Ce se întâmpla in momentul când un virus contaminează calculatorul?
Viruşii se pot clasifica in funcţie de efectele lor si de modul in care procedează. Viruşii sectorului de sistem au dat amploare unui nou tip de viruşi numiţi “stealth viruses”, adică viruşi care se ascund. Chiar daca calculatorul respectiv are un antivirus destul de bun, in momentul când acesta porneşte, virusul are posibilitatea de a se ascunde. Deci in momentul când un virus contaminează calculatorul, noi, utilizatori numai deţinem controlul lui, acesta fiind preluat de aceşti “stealth viruses” care sunt incarcati automat in memorie la pornirea calculatorului.
Prezentarea viruşilor cu auto-multiplicare
Aceşti viruşi cu auto-multiplicare fac parte din categoria celor mai inteligenţi, deoarece infectează tot ce ating. In lumea utilizatorilor DOS, majoritatea viruşilor sunt transferaţi prin intermediul codurilor executabile, adică prin fişiere program (COM, EXE, DLL, SYS sau PIF) nu fişiere date. Efectul acestei auto-multiplicări depinde de a doua parte a programului de tip virus informatic. Prima parte este responsabila de găsirea unui mijloc de a se auto-copia. Cea dea doua parte decide ce stricăciune sa facă virusul pe disc. Exista oameni care au capturat un astfel de virus, iau modificat partea a doua si l-au repus in circulaţie.
Viruşi des intalniti
Este greu de făcut o asemănare clasificare. In fiecare an se semnalează sute de mii de infectări si probabil ca un număr egal sau chiar mai mare nu sunt publicate, fiind tratate pe plan local. In anul 1995 primii cinci viruşi erau: Jerusalim (apare intr-unul din colturilor ecranului o gaura sau o caseta neagra, şterge fişierele program, incetineste funcţionarea calculatorului), Cascade (afiseaza caracterele căzute dezordonat, către partea de jos a ecranului.,Brain (redenumeste eticheta de volum a discului calculatorului cu numele “Brian”), Ping-Pong (un caracter începe sa sară pe ecran, ca o minge de tenis de masa), Stoned (la pornirea calculatorului, uneori apare mesajul “Your PC is stoned now”)
Programe antivirus
Programele antivirus sunt programe create special pentru a efectua următoarele operaţiuni:
– sa detecteze viruşii prin verificarea conţinutului fişierelor si semnalarea prezentei semnăturii unui virus cunoscut sau a unor secvenţe suspecte in interiorul lor
– sa dezinfecteze sau sa stearga fişierele infestate de viruşi cunoscuţi
– sa prevină infectarea prin supravegherea acţiunilor din memorie si semnalarea întâlnirii unor anumite acţiuni ca ar putea fi generate de existenta in memorie a unui virus
Exista doua feluri de antiviruşi după modul in care actioneaza:
1. Programe care după ce au fost lansate ce raman in memoria calculatorului si supraveghează fiecare aplicaţie lansata in execuţie.
2. Programe care sunt lansate de către utilizator numai atunci când el doreşte sa verifice calculatorul
In următoarele condiţii are loc devirusarea:
-Scanarea = citirea fişierelor si a memoriei si identificarea viruşilor cunoscuţi de programul antivirus respectiv
-Devirusare = extragerea virusului sau ştergerea fişierului infectat
-Monitorizare = este operaţia prin care un antivirus existent in memorie verifica si semnalează sistematic eventuala apariţie a unui virus
Masuri de protecţie împotriva viruşilor
Principalele metode împotriva infectării cu viruşi:
– Netransportarea pe discheta a fişierelor, de la calculatoare străine
– Evitarea folosirii software-ului neinregistrat
– Realizarea periodica a operaţiei de scanare
– Păstrarea unor copii de siguranţa ale aplicaţilor si fişierelor importante
– Crearea unei dischete sistem pentru a o folosi la pornirea calculatorului in caz de nevoie
– Utilizarea dischetelor care conţin date importante cu protecţie la scriere
Părerea mea …
Deşi aceste programe care sunt create de oameni care se pricep la calculatoare, ele nu ar trebui sa existe, ne făcând altceva decât a ne îngreuna viata. Deci eu voi încerca sa-mi protejez calculatorul informându-mă despre ultimile noutati in materie de securitate.
BIBLIOGRAFIE:
Internet pentru Windows 95 – Galen Grimes
Introducere in informatica – Tiberiu Spircu
Computer Viruses – Dr. Frederick B. Cohen
Iniţiere in Windows – Florica Moldoveanu