Oricare specificaţie pentru a fi considerată bună din punct de vedere tehnic ar trebui să răspundă mai multor întrebări ale încă neiniţiaţilor , cum ar fi: Ce este această tehnologie? Ce este proiectată să facă? Din ce se compune? Ce alte standarde are la bază, adică ce împrumută din alte standarde?. Întrebările despre cum se face nu sunt de obicei soluţionate de către specificaţie şi rămân la latitudinea celor ce implementează. Aşadar, în genere o specificaţie oricare ar fi ea, nu ne oferă reţetele precise hardware şi software pe care să le urmăm întocmai pentru a construi un produs. Din acest punct de vedere, specificaţia Bluetooth nu este cu nimic deosebită de altele, cu toate că este extrem de vastă (conţine peste 1500 de pagini reunite în cele două volume ale primei sale versiuni 1.0.b) ci se concentrează în primul rând pe noţiunile fundamentale mergând până în profunzime, adică tot ceea ce are nevoie să cunoască o persoană pentru ca apoi imaginaţia şi intelegenţa sa să constituie liantul necesar construirii produsului Bluetooth. Un motiv gare justifică întinderea acestei specificaţii ar fi acela că este extrem de completă, acoperă o largă paletă de subiecte, şi nu se referă bineânţeles la un singur tip de dispozitiv radio ori la un singur nivel al stivei software, ci la combinaţia hardware-software, luate separat şi ca întreg, incluzând toate faţetele problemelor ce decurg de aici şi chiar mai mult, fiind îmbogăţită cu variate aplicaţii prezentate pe larg. Grupul Special de Interes SIG a considerat a considerat necesară această abordare dată fiind multitudinea de noi concepte introduse prin Bluetooth. Totuşi SIG a adoptat protocoalele deja existente apaţinând altor tehnologii, acolo unde a fost posibil acest lucru , şi ca urmare o mare parte a specificaţiei se ocupă cu problema adaptării acestor protocoale la mediul Bluetooth.

Scopul specificaţiei şi importanţa documentului MRD
Asemeni altor specificaţii din domeniul tehnic, specificaţia Bluetooth este răspunsul la cerinţele de marketing. Grupul de marketing din cadrul SIG a creat iniţial un aşa-numit Document al cerinţelor de marketing (MRD – Marketing Requirements Document), document intern al SIG care include obiectivele şi modelele de utilizare care au constituit geneza specificaţiei. Aşadar scopul central al specificaţiei a fost să definească componentele ce pot fi utilizate pentru dezvoltarea soluţiilor adecvate cerinţelor de marketing. Printre obiectivele cuprinse în MRD se numără şi acelea care acum constituie atributele cheie ale comunicaţiei wireless Bluetooth, şi anume: o specificaţie deschisă, utilizare la nivel global fără necesitatea licenţei, cost minim şi soluţii interoperabile, indiferent care este fabricantul de astfel de dispozitive. De fapt, fiecare în parte dintre caracteristicile fundamentale ale tehnologiei îşi are originea în documentul amintit. La fel, multe dintre modelele de utilizare, numite şi scenarii de utilizare, ca şi caracteristicile tehnice uau fost înregistrate mai întâi ca cerinţe de marketing şi dintre ele majoritatea au supravieţuit aproape neschimbate până astăzi, având în vedere avântul nestăvilit al progresului tehnicii; totuşi au fost rafinate şi mult dezvoltate, lărgite ca aplicativitate. Multe dintre aceste scenarii purtau iniţial alte nume.

Proporţiile actuale ale specificaţiei
Intenţia iniţială a SIG a fost să creeze o specificaţie axată pe nişte modele de utilizare a căror principală menire era înlăturarea cablurilor folosite ca mediu de comunicaţie şi de asemenea axată pe un protocol cadru pentru aceste modele. Această idee a avut ca rezultat versiunea 1.0 a specificaţiei care defineşte o stivă de protocoale care să permită conturarea multor şi importante profiluri. Dar SIG nu s-a oprit aici, ci activitatea sa a continuat cu descoperirea de noi nevoi şi crearea de noi şi fascinante aplicaţii şi profiluri care vor fi probabil publicate în ediţia viitoare a specificaţiei. Acestă specificaţie nu doar descrie anumite implementări deja existente, ci un mare interes a fost manifestat de către creatorii ei ca aceasta să asigure posibilitatea oricui doreşte şi poate să dobândească acea abilitate, pricepere, ştiinţă pentru a implementa ideile specificaţiei. Să ne amintim că a fost produsă de un grup special de interes multinaţional, deci prin aportul unor companii de pe întreg întinsul globului, al cărui obiectiv comun unanim declarat a fost crearea unei specificaţii deschise în adevăratul sens al cuvântului. S-a dorit ca toată această activitate să se desfăşoare într-o manieră cât mai practică, să primeze cooperarea şi nu ideile particulare ale unei singure companii, aşa cum s-a şi întâmplat dealtfel. Ideile născute din cunoştinţele, experienţa şi ingeniozitatea concentrată a tuturor reprezentanţilor companiilor promotoare au condus la realizarea unui draft pentru specificaţie, iar apoi ipotezele conţinute în acesta au putut fi testate la una sau mai multe companii prin prototipuri, rezultatele constituindu-se în feed-back-ul necesar rafinării produselor. Numărul mare al celor care au implementat hardware şi software tehnologia Bluetooth, mulţi dintre ei fără să facă parte din grupul companiilor promotoare, a semnalat grupului SIG reuşita în ceea ce priveşte obţinerea unei specificaţii suficient de competă. A fost extrem de îmbucurător şi încurajator pentru creatorii ei să descopere multitudinea de echipamente ce folosesc tehnologia de comunicaţie wireless Bluetooth, costruite pe baza versiunii 1.0 a specificaşiei. Pe de altă parte, aşa cum era de aşteptat dealtfel pentru o acţiune atât de complexă ca dezvoltarea unei specificaţii, au apărut desigur şi erori şi interpretări greşite. De îndată ce a fost publicată prima versiune, mai precis versiunea 1.0 a, au apărut numeroase comentarii din partea celor ce au adoptat ideile SIG şi nu numai, multe dintre ele referindu-se la porţiuni ale specificaţiei care erau neclare sau care lăsau loc unor interpretări variate. În plus s-au descoperit erori minore care au scăpat chiar şi “controlului final” al membrilor SIG. Pentru toate acele comentarii cu adevărat justificate care au meritat a fi luate în seamă, – întru-cât au fost se pare zeci, dacă nu chiar sute în total – grupul din cadrul SIG responsabil cu aceste probleme a pregătit o erată pentru corectarea sau clarificarea celor semnalate. Rezultatul a fost publicarea în decembrie 1999 a versiunii 1.0 b. a specificaţiei, care este de fapt varianta la care se referă majoritatea celor care vorbesc despre versiunea 1.0.