Inspector Alexandrina Augusta BORA
REZUMAT
Asistenta psihologica în scoala de agenti de politie trebuie sa aiba în vedere optiunea vocationala pe care au facut-o acesti tineri, precum si cerintele sistemului în ceea ce priveste formarea lor. Astfel, psihologul nu urmareste doar mentinerea starii de echilibru a elevilor sau prevenirea disfunctiilor de natura psihica, ci trebuie sa îsi propuna programe de dezvoltare a personalitatii acestora în sensul cerut de standardele ocupationale si de strategia de dezvoltare a resurselor umane în ministerul de interne. Am prezentat aici domeniile de interventie a psihologului, repere în organizarea activitatilor de consiliere si o noua viziune asupra evaluarii psihologice a elevilor pentru elaborarea fisei de caracterizare psihopedagogica.
CUVINTE CHEIE
asistenta psihologica, scoala de politie, evaluare psihologica
A lua o decizie în domeniul carierei înseamna a alege o solutie de orientare scolara si profesionala din mai multe variante posibile. Aceasta alegere poate valorifica potentialul existent sau poate duce pe un drum gresit, un drum spre esec profesional si social.
Procesul de luare a deciziei nu se desfasoara întotdeauna logic, pe baza rationamentelor inductive sau deductive. Natura umana implica utilizarea unor strategii „psihologice” în cadrul carora alegerea se realizeaza pe baza experientei, a intereselor, a starilor afective, a influentelor externe sau a unor mituri despre profesia respectiva.
Elevii scolii de agenti de politie parcurg acest traseu sinuos al deciziei pentru a urma o cariera în ministerul de interne, iar în momentul confruntarii cu rigorile sistemului si cu cerintele educationale pot manifesta dificultati de adaptare. Acesta este primul obstacol dupa intrarea în scoala, când tinerii resimt nevoia de consiliere psihologica, daca sunt informati ca pot fi ajutati de specialist în acest sens.
Asistenta psihologica în scoala de agenti de politie se desfasoara pe mai multe coordonate, elementul central fiind consilierea psihologica privita ca proces, interactiune în cadrul careia consilierul asista consiliatul în rezolvarea problemelor sale si acorda sprijin pentru stabilirea unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale ale acestuia.
I. Domeniile de interventie a psihologului în scoala de agenti de politie
Aratam mai jos domeniile de interventie a psihologului prin consiliere sau consultanta, dupa care ne vom focaliza pe elementul esential al acestei activitati.
1. consilierea psihologica a elevilor cu privire la:
– adaptare la mediul scolar politienesc
– prevenirea esecului scolar
– modalitati de autocunoastere si valorificare a propriului potential
– prevenirea disconfortului psihic prin metode de combatere a stresului
– rezolvarea problemelor emotionale si a dezechilibrului afectiv
2. orientarea scolara si profesionala a elevilor în vederea alegerii unei specializari adecvate înzestrarii lor aptitudinale prin consiliere individuala si de grup pe aspecte legate de optiunea privind specializarea din anul II;
3. evaluarea psihologica a elevilor în vederea completarii fisei de caracterizare psihopedagogica, precum si examinarea psihologica a elevilor cu tulburari de învatare sau tulburari de comportament; investigatiile vizeaza depistarea cauzelor de natura cognitiva, afectiv-motivationala sau atitudinala si conturarea unor modalitati de interventie.
4. asistenta psihologica acordata cadrelor didactice:
– sprijin în activitatea de formare continua pe teme cu continut psihopedagogic
– consultanta acordata profesorilor în vederea optimizarii activitatii educative si a prevenirii esecului scolar la elevi
– coordonarea cadrelor didactice pentru depistarea cazurilor de inadaptare scolara si reorientarea acestor elevi
– organizarea de activitati cu cadrele didactice în vederea dezvoltarii competentelor psihopedagogice, competentelor psihorelationale (organizarea grupului de elevi, manifestarea comportamentului empatic, dezvoltarea capacitatilor de cooperare, comunicare)
– îndrumarea cadrelor didactice pentru cunoasterea particularitatilor psihologice ale elevilor în vederea adaptarii optime la mediul scolar politienesc
5. consultanta acordata conducerii scolii în probleme legate de psihologia organizatiilor
6. promovarea activitatii psihologului în scoala – prin proiectarea si aplicarea de programe de informare a elevilor si a cadrelor didactice cu privire la sprijinul pe care îl pot primi din partea psihologului
7. realizarea, actualizarea si îmbunatatirea continutului stiintific al materialelor pe teme de psihologie, adresate cadrelor si elevilor.
II. Activitatea de consiliere educationala si psihologica a elevilor
Asistenta psihologica a elevilor nu se reduce la evaluarea acestora în vederea caracterizarii necesar a fi întocmita la absolvirea scolii, ci presupune activitati de consiliere educationala si psihologica.
Acestea au ca obiective (Baban, A, 2002):
– promovarea sanatatii si a starii de bine (functionare optima din punct de vedere fizic si psihic)
– prevenirea unor disfunctii (disfunctii psihosomatice, situatii de criza, comportamente de risc, dificultati de învatare, conflicte interpersonale, dispozitie afectiva negativa, neîncredere în sine)
– dezvoltarea personala (cunoasterea de sine, capacitatea de decizie responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului, tehnici de învatare eficiente, atitudini creative)
În vederea atingerii obiectivelor prezentate este necesara conturarea sferei de probleme cu care se confrunta elevii chiar la intrarea în scoala de agenti de politie. În acest sens, am studiat motivatia acestora în alegerea scolii noastre si am identificat principalele aspecte problematice relevate de elevi la primul contact cu mediul scolar politienesc.
Rezultatele chestionarului aplicat au dus la conceperea unor strategii si programe de preventie/interventie, a unor materiale de informare cu privire la aspectele mentionate de elevi. În acelasi timp, rezultatele au exprimat probleme specifice scolii de politie, ceea ce presupune masuri psihologice aplicabile în acest mediu. Astfel, dupa o saptamâna de scoala, elevii formuleaza posibile dificultati în perioada de scolarizare (grafic 1) si problemele pe care le-ar discuta cu un psiholog (grafic 2).
Grafic 1
Categoria „programul si regulile scolii” se concretizeaza în aspecte ca trezirea dimineata, studiul obligatoriu, instructia, lipsa libertatii, iar la „alte aspecte” sunt enumerate probleme ca viata în camin, lipsa distractiei, comunicarea cu unii colegii si cu unii profesori etc.
Grafic 2
Este important sa amintim ce aspecte intra în categoria „alte probleme”: stres, timiditate, tehnici de învatare, integrarea în grup, relatia profesor-elev, comunicarea. Prelucrarea raspunsurilor la cei doi itemi arata ca doar o parte din elevii care prevad dificultati de adaptare la programul scolii ar discuta aceste probleme cu un specialist. Aceasta diferenta se poate datora lipsei de informatii despre profesia de psiholog sau rezolvarii dificultatilor cu propriile resurse, fara a resimti nevoia unui sprijin specializat.
Oricum, este esentiala promovarea activitatii psihologului, astfel încât decizia de a-i cere sau nu ajutorul sa fie luata pe baza unor informatii corecte despre ce poate si ce nu poate sa faca un psiholog în ceea ce priveste problema clientului. Promovarea trebuie sa aiba în vedere explicarea diferentelor între psiholog si psihiatru, a regulilor etice în consilierea psihologica, a importantei autocunoasterii în mentinerea echilibrului psihic si în valorificarea propriului potential.
Pentru a depasi câteva din dificultatile de adaptare la programul scolii se pot organiza activitati de consiliere de grup sau pot fi instruiti dirigintii pentru desfasurarea unor astfel de programe la orele de dirigentie. Pentru problemele identificate în scoala noasta am initiat astfel de programe pentru însusirea unor tehnici de luare a notitelor care faciliteaza organizarea logica a materialului, însusirea unor metode de planificare si organizare adecvata a studiului individual, formarea / dezvoltarea deprinderilor de învatare sistematica.
Asistenta psihologica în scoala de agenti de politie trebuie sa aiba în vedere optiunea vocationala pe care au facut-o acesti tineri, precum si cerintele sistemului în ceea ce priveste formarea lor. Astfel, psihologul nu urmareste doar mentinerea starii de echilibru a elevilor sau prevenirea disfunctiilor de natura psihica, ci trebuie sa îsi propuna programe de dezvoltare a personalitatii acestora în sensul cerut de standardele ocupationale si de strategia de dezvoltare a resurselor umane în Ministerul Administratiei si Internelor.
Astfel, am avut în vedere axele strategice de dezvoltare a resurselor umane ale ministerului, remarcând importanta acordata nu doar dezvoltarii competentelor profesionale ale personalului, ci mai ales aspectelor ce privesc personalitatea functionarilor. Aceasta componenta este vizata expres prin una din cele trei axe strategice care prevede perfectionarea activitatilor din sfera motivatiei, asigurarii psihologice si a relatiilor de munca. De aceea acordam importanta cuvenita acestor domenii, considerând ca mediul propice de a realiza o influenta pozitiva în dezvoltarea personalitatii viitorilor politisti îl constituie scoala în care ei se formeaza.
Din analiza standardelor ocupationale elaborate pentru agentul de siguranta publica reies cerinte de competenta (cunostinte si deprinderi) în raport cu îndeplinirea atributiilor de serviciu, dar si un adevarat profil al personalitatii politistului. În ceea ce priveste unitatile de competenta, acestea sunt operationalizate în obiectivele si continutul programelor scolare, care pot suferi modificari la sugestia cadrelor didactice.
Elementul de noutate pe care îl propunem consta în acordarea unei atentii sporite dezvoltarii personalitatii elevilor scolii de politie. Studiind ponderea deprinderilor care constituie criterii de evaluare a unitatilor de competenta descrise în standardele ocupationale, am considerat semnificative urmatoarele date:
– 26 % din cerinte se refera la capacitatea de comunicare (abilitati de comunicare, exprimare clara si concisa, scris lizibil)
– 25 % din deprinderile enumerate constituie de fapt aptitudini cognitive (capacitate de analiza si sinteza, gândire divergenta/convergenta, capacitate de investigare, inteligenta verbala si sociala, capacitate de categorizare)
– 24 % din cerinte se refera la atentie (atentie distributiva, capacitate de concentrare, spirit de observatie)
La capitolul „Atitudini”, cel mai frecvent mentionate sunt: obiectivitatea, corectitudinea, impartialitatea, fermitatea, sociabilitatea.
Aceste deprinderi si atitudini pot fi potentate prin programe speciale de comunicare si dezvoltare personala. Desigur ca, în structura actuala a planului de învatamânt exista ore care urmaresc aceste coordonate (Relatia politist – comunitate mai ales prin modulul de analiza tranzactionala, Psihologia juridica), însa noi consideram oportuna si organizarea unor activitati sau seminarii cu caracter preponderent formativ- „antrenament asertiv”, „autocunoastere si comunicare”.
III. Evaluarea psihologica a elevilor în vederea completarii fisei de caracterizare psihopedagogica – critica si propunere
O activitate cu implicatii semnificative asupra integrarii profesionale a absolventului scolii de politie o constituie evaluarea psihologica a elevilor în vederea completarii fisei de caracterizare psihopedagogica. Acest document este expresia evolutiei elevului pe parcursul celor doi ani de scolarizare. Fisa este completata de catre diriginte, medic, sef de detasament si psiholog. Vom lua în discutie doar capitolul prevazut a fi completat de catre psiholog, capitol ce are urmatoarea structura:
– nivel general de inteligenta – IQ
o scazut
o mediu
o ridicat
o foarte ridicat
– tip de inteligenta
o verbala
o logico-matematica
o spatiala
– atentia
o distributiva
o concentrata
– memoria
verbala de lunga durata mecanica voluntara
nonverbala de scurta durata logica involuntara
– imaginatia
bogata creativa
saraca reproductiva
– capacitatea de comunicare-exprimare
usoara vocabular redus concisa corecta
greoaie vocabular bogat dezvoltata incorecta
– indicatori temperamentali (capacitatea de efort, energie, mobilitate, echilibru emotional, timp de reactie)
– trasaturi de caracter dominante (constiinciozitate, corectitudine, responsabilitate, modestie, demnitate, perseverenta, simtul datoriei, spirit de initiativa, discretie)
Analiza structurii acestui capitol coroborata cu analiza deprinderilor si a atitudinilor – criterii de evaluare a unitatilor de competenta descrise în standardele ocupationale releva urmatoarele aspecte:
1. necesitatea modificarii structurii capitolului referitor la aspectele psihologice în functie de cerintele standardelor ocupationale elaborate pâna în acest moment si descrise de noi anterior
Astfel, evaluarea proceselor cognitive prevazute în fisa actuala nu stabileste nivelul de dezvoltare a fiecarei componente (în afara de nivelul general de inteligenta) si nu nuanteaza evaluarea functionarii cognitive pe baza cerintelor standardelor ocupationale (capacitate de analiza si sinteza, gândire divergenta/convergenta, capacitate de investigare, inteligenta verbala si sociala, capacitate de categorizare). Aceste limitari ale actualei structuri se datoreaza si instrumentarului psihologic utilizat. În acest sens, vom propune o baterie de teste psihologice care poate masura aptitudinile psihice urmarite a se forma la viitorii politisti, aratând nivelul de dezvoltare a acestora (Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive – BTPAC)
Cerintele legate de capacitatea de comunicare (cu o pondere 26% în deprinderile prevazute de standardele ocupationale) nu sunt evaluate pe nivele, „masurarea” acestora rezumându-se la observatie.
Atentia – proces psihofiziologic complex de utilizare selectiva a resurselor cognitive în vederea realizarii eficiente a activitatilor noastre – (cu o pondere 24% în deprinderile prevazute de standardele ocupationale) este prevazuta în fisa actuala doar formal, nefiind posibila nici o predictie comportamentala prin simpla marcare a uneia din rubricile „atentie distributiva” sau „atentie concentrata”.
În ceea ce priveste celelalte capacitati pe care ar trebui sa le aiba un politist pentru a-si îndeplini corespunzator sarcinile prevazute de standarde, structura fisei de caracterizare psihopedagogica fie le omite (ex. capacitatile decizionale-independenta, rapiditatea, capacitatea de anticipare în luarea deciziilor) fie le prevede a fi mentionate sub aspecte mai putin relevante (ex. in cazul capacitatilor mnezice standardele prevad,în mod justificat credem, ca fiind relevanta clasificarea în functie de natura stimulilor – vizual, auditiv etc – iar în prezent memoria se evalueaza în termeni de „voluntara-involuntara”, „de lunga durata-de scurta durata”).
Din perspectiva personalitatii, caracteristicile cel mai frecvent mentionate în ghidul pentru evaluarea unitatilor de competenta sunt: constiinciozitatea, organizarea, obiectivitatea, corectitudinea, impartialitatea, fermitatea, sociabilitatea, rezistenta la frustrare, toleranta la ambiguitate, stabilitate emotionala. În acest registru ar trebui, credem noi, sa fie caracterizat absolventul scolii de politie.
2. necesitatea actualizarii conceptelor care exprima aptitudinile si caracteristicilor vizate în functie de cercetarile recente în psihologie si utilizarea în evaluare a instrumentelor riguros construite din punct de vedere teoretic si experimental
Trebuie avut în vedere faptul ca psihologia cognitiva, prin cercetarile teoretico-experimentale întreprinse, a dezvoltat noi modele si teorii despre functionarea mintala, mult mai valide decât cele care au stat la baza testelor clasice. Spus pe scurt, testele existente pe piata au un decalaj de cel putin 20 de ani fata de ultimele cercetari teoretico – experimentale. Instrumentele de masura au ramas mult în urma constructiilor teoretice (Miclea, M 2002). Din pacate, în practica se utilizeaza teste depasite teoretic si/sau fara calitati psihometrice deosebite. De pilda, testele proiective sunt utilizate astazi mai degraba ca oportunitati de a afla informatii despre modul în care indivizii se raporteaza la sarcini, nu ca surse de informatii obiective (David, 2003).
Pe baza argumentatiei de mai sus si în sensul unei critici constructive, propunem o alta structura a capitolului „Date psihologice” din cadrul fisei de caracterizare psihopedagogica, structura mai apropiata de cerintele standardelor ocupationale, mai actuala din perspectiva cercetarilor psihologice si mai relevanta raportat la performanta profesionala a absolventului. În plus vom mentiona si instrumentele psihometrice care pot fi utilizate în acest sens.
Fisa de caracterizare psihopedagogica
Date psihologice – O PROPUNERE
1. Abilitatea generală de învăţare (capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe si de a opera cu ele)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
1.a. raţionament analitic (capacitatea de a obţine informaţii noi din combinarea celor deja existente)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
1.b. transfer analogic (capacitatea de a rezolva de noi probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
1.c.inhibiţie cognitivă şi memorie de scurtă durată (capacitatea de a ignora informaţiile nerelevante în raport cu sarcina de rezolvat; retenţia, pentru un scurt timp, a informaţiilor în memorie).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
1.d. atenţie concentrată (utilizarea selectivă a resurselor cognitive în realizării eficiente a activităţii)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
1.e. atenţie distributivă (capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, când unei sarcini, când celeilalte)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
2. Aptitudinea verbală (capacitatea de utilizare adecvata a lexicului, sintaxei si de comprehensiune a textelor)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
2.a Abilităţile de vocabular (capacitatea de a opera cu sensul cuvintelor, pentru a stabili gradul de apropiere semantică).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
2.b Abilităţile sintactice (abilitatea de a construi propoziţii si fraze)
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
2.c.Abilităţile de înţelegere a textelor scrise (capacitatea de a deriva sensul adecvat al unui text citit si de a face inferenţe pe baza textului).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
3. Capacităţi decizionale (Abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raţional).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
4. Rapiditatea în reacţii (rapiditatea reacţiei motorii, a alegerii între două situaţii, a reactualizării unei informaţii din memorie).
| foarte bun | bun | mediu | slab | foarte slab |
5. Trăsături de personalitate
………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….
Personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de alta persoana, iar încercarea de explica aceasta structura dinamica a generat o varietate de modele teoretice. Din acest motiv, acest punct al fisei psihopedagogice trebuie sa descrie aspecte relevante (obiectivitatea, constiinciozitatea, organizarea, corectitudinea, impartialitatea, fermitatea, sociabilitatea, rezistenta la frustrare, toleranta la ambiguitate, stabilitate emotionala) cu date obtinute cu ajutorul unor instrumente valide, încadrate în paradigme actuale acceptate de comunitatea stiintifica.
Este esential ca informatiile continute în aceasta fisa sa aiba o sustinere stiintifica, aceasta cerinta fiind îndeplinita doar prin utilizarea unui instrumentar psihologic riguros construit. Pentru evaluarea aptitudinilor cognitive se poate utiliza Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC), care cuprinde 23 de teste si reprezinta concretizarea unei noi generatii de teste psihologice. Conform autorilor, BTPAC reuseste sa aduca instrumentele de masurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe baza caruia s-a reusit acest lucru a fost urmatorul: cele mai relevante si mai valide sarcini cognitive au fost standardizate si etalonate, devenind teste. Aceeasi echipa este în curs de elaborare a Sistemului de Testare Cluj (STC) baterie care va include si teste de reactii emotionale, teste de personalitate, teste de interese-valori.
Analiza elementelor specifice ale asistentei psihologice în scoala de agenti de politie subliniaza necesitatea unei viziuni stiintifice, unitare si responsabile asupra modului de caracterizare psihologica a absolventului, având în vedere implicatiile pe termen lung asupra integrarii acestuia la locul de munca si a dezvoltarii carierei sale.
BIBLIOGRAFIE
1. Baban, A., Petrovai.D, Lemeni.G. (2002). Consiliere si orientare. Ghidul profesorului. Editura Humanitas Educational: Bucuresti
2. Cognitrom (2003). Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive. Manual de utilizare. Editura ASCR: Cluj -Napoca.
3. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observatia si interviul. Editura Polirom: Iasi
4. David, D. (2003). Castele de nisip. stiinta si pseudostiinta în psihopatologie. Editura Tritonic: Bucuresti, Cluj-Napoca.
5. Mois (Bora), A. (2002). Mituri legate de luarea deciziei în cariera. Revista de consiliere educationala. Editura Casei Corpului Didactic: Cluj-Napoca
6. Plosca, M si Mois (Bora), A. (2001). Consiliere privind cariera. Editura Dacia: Cluj-Napoca
7. Strategia de dezvoltare a resurselor umane ale Ministerului Administratiei si Internelor. www.mai.gov.ro
* Scoala de Agenti de Politie „Septimiu Muresan” Cluj – Napoca