În stomac, alimentele sufera consecinta activitatilor motorii si secretorii ale acestuia, care produc transformarea bolului alimentar într-o pasta omogena, numita chim gastric.
Activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastrica) realizeaza trei functii de baza: 1. stocarea alimentelor ca urmare a relaxarii receptive; 2. amestecul alimentelor cu secretiile gastrice; 3. evacuarea continutului gastric în duoden.
Relaxarea receptiva. Când alimentele trec din esofag în stomac, activitatea fundusului gastric este inhibata, permitând depozitarea a 1 – 2 1 de continut.
Peristaltismul. Contractiile peristaltice, initiate la granita dintre fundusul si corpul gastric, se deplaseaza caudal, determinând propulsia alimentelor catre pilor, si sunt produse prin modificari periodice ale potentialului membranei fibrelor musculare netede longitudinale; se numesc unde lente sau ritm electric de baza. Aceste unde sunt responsabile de frecventa si forta contractiilor gastrice. Forta contractiilor peristaltice este crescuta de acetilocolina si gastrina.
Retropulsia. Cuprinde miscarile de du-te-vino ale chimului, determinate de propulsia puternica a continutului gastric catre sfincterul piloric închis. Are rol important în amestecul alimentelor cu secretiile gastrice.
Evacuarea continutului gastric apare atunci când particulele chimului sunt suficient de mici pentru a strabate sfincterul piloric. De fiecare data când chimul este împins spre sfincterul piloric, 2 – 7 ml chim trec în duoden. Lichidele trec mai repede decât solidele, proportional cu presiunea intragastrica.
Complexul motor migrator este o unda peristaltica ce începe în esofag si parcurge întreg tractul gastro-intestinal, la fiecare 60 – 90 minute, în timpul perioadei interdigestive; îndeparteaza resturile de alimente din stomac.
Contractiile de foame apar atunci când stomacul este gol de mai multe ore. Sunt contractii peristaltice ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul tânar, cu tonus gastrointestinal crescut; sunt amplificate de hipoglicemie.
Activitatea secretorie a stomacului. Secretiile gastrice continua procesele digestive începute în cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 1.
Fazele secretiei gastrice sunt urmatoarele:
1. Faza cefalica este declansata de gândul, vederea, gustul sau mirosul mâncarii. Este dependenta de integritatea fibrelor vagale ce inerveaza stomacul.
2. Faza gastrica se declanseaza la intrarea alimentelor în stomac; acest fapt determina tamponarea aciditatii gastrice, crescând pH-ul gastric, si permite altor stimuli (de exemplu, vag, gastrina) sa elibereze acid. Rata secretiei gastrice în timpul acestei faze este mai redusa decât în timpul fazei cefalice, dar dureaza mai mult; astfel, cantitatea secretata în timpul celor doua faze devine egala.
3. Faza intestinala începe o data cu intrarea chimului în duoden; cantitativ, secretia este foarte redusa în timpul acestei faze. Mecanismul dominant implica gastrina .
Secretia de pepsinogen. Pepsina, forma activa a pepsinogenului, este o enzima proteolitica, activa în mediu acid (pH optim 1,8 – 3,5), care începe procesul de digestie al proteinelor; la valori ale pH-ului mai mari de 5, activitatea sa proteolitica scade, devenind în scurt timp inactiva. Pepsinogenul este activat de contactul cu HC1 sau cu pepsina anterior formata. Pepsina scindeaza proteinele în proteoze (albumoze), peptone si polipeptide mari. Numai 20 – 30% din digestia totala a proteinelor are loc în stomac, cea mai mare parte desfasurându-se în portiunea proximala a intestinului subtire. Pepsina este deosebit de importanta pentru capacitatea ei de a digera colagenul, acesta fiind putin atacat de celelalte proteinaze digestive.
Labfermentul este secretat numai la copilul mic, în perioada de alaptare. Rolul sau este de a coagula laptele, pregatindu-1 pentru digestia ulterioara. Sub actiunea lui si în prezenta Ca2+, cazeinogenul solubil se transforma în paracazeinat de calciu, insolubil.
Lipaza gastrica este o enzima lipolitica cu activitate slaba( o tributiraza), hidrolizând numai lipidele ingerate sub forma de emulsie, pe care le separa în acizi grasi si glicerina.
Gelatinaza hidrolizeaza gelatina.
Mucina este o glicoproteina secretata de celulele mucoase; are rol în protectia mucoasei gastrice, atât mecanic, cât si chimic (fata de actiunea autodigestiva a HC1 si a pepsinei).
La nivel gastric are loc absorbtia unor substante, de exemplu substante foarte solubile în lipide, etanol, apa si, în cantitati extrem de mici, sodiu, potasiu, glucoza si aminoacizi.