Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o flora central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte specifice pentru zona noastra colinara). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee corespunzatoare zonei de silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Vegetatia si animalele raspandite in zona comunei noastre sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte. Cele doua zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se intrepatrund. In zona Magureni deal, in 1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avand si livezile cu pomi fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In zona de campie se cultivau cereale (ovaz, secara, grau, porumb).

Paduri
Odinioara o parte din teritoriul comunei, in special in zona dealurilor, era acoperita de paduri seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau diversilor proprietari – marilor proprietari si proprietatilor taranesti. Dupa actul de nationalizare din 1948, toate padurile au trecut in patrimoniul statului. In 1954, conform HCM 23115/1954, padurile taranesti au fost date in folosinta comunelor. Dupa 1948, padurile noastre au fost trecute in raza de supraveghere a ocolului silvic Moreni. Se remarca de specialistii silvici in formatiuni geologice din substratul comunei noastre ca, in afara pietrisurilor de Candesti apar si sisturi bituminoase.
Din tabelul de mai jos putem desprinde suprafata ocupata de paduri in localitatea noastra, comparand-o cu suprafetele din comunele marginase si structura arboretului.

Animale
Speciile de vanat in raza comunei noastre sunt: caprioarele (numeroase in trecut, fiind protejate la vanat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. In prezent se observa o slaba posibilitate de ingrijire din partea specialistilor pentru aceasta mare bogatie economica ce a existat dintotdeauna. Padurea, prin masa lemnoasa, fructe, animale, aer, adapost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pacat ca noi nu stim sa protejam acest mare izvor de bogatie. Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite pana la cele mai mici si variate forme, o intalnim in zona padurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, in coroana lor, se gasesc nenumarate insecte vatamatoare reprezentate prin fluturi, carabusi, urechelnite, purici de plante etc, care rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul cazut, care cu greu se transforma intr-un sol fertil, intalnim gargarite, greieri, melci etc.

Pasari
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul, porubeii salbatici, turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de prada intalnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soparla, gusterii. Iarna in padurile noastre sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din campie cotofana.
Fauna stepei (campiei) este mai putin bogata decat a padurilor; de altfel, exista la zona de contact a celor doua mari unitati morfologice o zona de intrepatrundere atat a florei cat si a faunei. Apele sunt destul de bogate in peste si broaste. Dupa profesorul Raul Calinescu, acesta zona apartine subprovinciei carpatice a padurilor de foioase (provincia central europeana).

Pomi fructiferi
In zona satelor noastre se intalnesc salcami, duzi, pruni (altadata intinse livezi, de unde numele de Livedea Lunga), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al Ghemeliei, visini, ciresi, zarzari, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea Lunga a fost populata in secolele XVI-XVII de oamenii din satul disparut Baltati.

Specii ierboase
Speciile ierboase spontane intalnite in lungul drumurilor, santurilor si pasunilor sunt reprezentate prin: pir (agropyrum repens), palamide (cirssium arvense), troscotul (poligonum aviculare), rapita salbatica (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). In lunca se adauga mohorul (setaria viridis), patlagina (plantago lanciolata).

Pasunile sunt alcatuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus), paiusul de livada (festuca sulcata). Ca specii de cultura, tinand seama de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiva: graul, porumbul, secara, mazarea, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfacator floarea soarelui, trifoiul, vita de vie, inul, canepa.