Prin împrăştierea spectrală în cadrul comunicaţiilor RF se înţelege o diviziune în frecvenţă, în timp sau pe baza unei scheme de codare, a benzii disponibile. Mesajele ce urmează a fi transmise sunt şi ele î mai multe părţi numite pachete, care vor fi transmise pe anumite segmente ale spectrului astfel divizat. Metoda numită Frequency division spread spectrum sau Frequency hopping este folosită de către Bluetooth şi ea constă în împărţirea spectrului în diferite frecvenţe sau canale. Urmând această metodă mesajul conţinut într-un singur pachet este transmis pe un anumit canal, apoi dispozitivul radio selectează un alt canal – proces numit salt sau hopping către o altă frecvenţă – pentru a transmite următorul pachet, şi procesul se repetă în acelaşi mod până se transmite întregul mesaj, prin aceasta efectuându-se o împrăştiere a mesajului pe întregul spectru disponibil.

Fiecare tehnologie are o metodă proprie de stabilire a modelului de salt al frecvenţei. Evident că mesajul provenit de la o sursă oarecare va fi recepţionat de mai multe dispozitive radio îsă pentru ca acestea să se acordeze succesiv pe frecvenţele (canalele) exacte, necesare recepţiei î secvenţă şi apoi asamblării mesajului, trebuie să-I cunoască modelul frequecy hopping.

Faţă de cazul în care s-ar alege o singură frecvenţă fixă penru transmisiune, procesul FHSS (Frequency hopping spread spestrum) prezintă o compexitate sporită dar oferă şi anumite avantaje. Primul ar fi reducerea interferenţei radio, devreme ce toate dispozitivele radio efectuează acest salt de la o frecvenţă la alta în mod aleator sau pseudoaleator şi adesea foarte repede. Chiar dacă toţi participanţii la transmisiuni în aceeaşi bandă folosesc Spectrul împrăştiat cu salt de frecvenţă FSSH, interferenţa cauzată de transmisiile pe o aceeaşi frecvenţă este mai puţin probabilă decât dacă fiecare dispozitiv ar folosi un singur canal pe o durată mai mare de timp. În plus, atunci când totuşi apar coliziuni, efectele lor sunt micşorate pentru că se pierde un singur pachet şi chiar şi acela poate fi retransmis pe o altă frecvenţă unde este puţin probabil să interfereze dinnou. Al doilea avantaj al metodei FHSS este că oferă un anumit grad de securitate pentru comunicaţii datorită faptului că doar receptorul care cunoaşte codul de împrăştiere poate recepţiona şi asambla apoi toate pachetele dintr-un mesaj. Şi întru-cât codul de împrăştiere şi salt al frevenţei poate fi construit într-un mare număr de feluri într-o anumită bandă, ar fi greu de dedus şi urmărit un model particular, mai ales în cazul unei benzi de frecvenţă intens utilizată, aşa cum este cea în care operează Bluetooth. Din acest motiv FHSS este folosită penru a împiedica “trasul cu urechea”. De fapt această din urmă caracteristică a condus la inventarea FHSS de către George Autheil şi Hedy Lamarr în Al II-lea Război Mondial. Tehnologia Bluetooth implementează un model de schimbare relativ rapidă a frecvenţelor, mai precis de 1600 de ori pe secundă.