Psiholog Elena Langa, psiholog Cornelia Nicolescu, maior psiholog Dorin Petrescu

1. Factori care influenteaza adaptarea

Adaptarea elevilor la viata militara implica un sever conformism fata de un mediu mult diferit de cel anterior, dar si coexistenta, interactiunea si interdependenta a doua entitati: elevul considerat ca personalitate, si mediul militar. Succesul sau insuccesul adaptarii depinde, pe de o parte, de anumite particularitati bio-fiziologice si psihosociale ale subiectului, iar pe de alta parte de particularitatile mediului militar. Institutia militara nu poate si nici nu trebuie sa ramâna indiferenta fata de dificultatile de adaptare generate de trecerea de la mediul civil la mediul militar. Înlaturarea acestor dificultati se realizeaza printr-un demers complex si dificil în care sunt implicati, alaturi de profesionisti (psihologi, sociologi, pedagogi, medici), toti factorii responsabili cu educarea si instruirea acestor tineri.

Nu trebuie ignorat faptul ca viata femeii, în colectivele preponderent masculine, înseamna rigori, probleme de adaptare care tin de atitudinea barbatilor, de modul în care acestia stiu si vor sa lase loc de afirmare colegelor lor. Nu este suficient ca fetele sa îmbrace uniforma militara pentru a se realiza integrarea lor în ansamblul institutiei militare. Acesta este un fenomen îndelungat si profund si se produce atât în functie de personalitatea si profesionalismul fiecareia, cât si de evolutia mentalitatilor, ceea ce presupune timp.

Începând cu anul de învatamânt 2001-2002 în scoala Militara de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre au fost admise si fete la diferite arme si specialitati. Ele au, în principiu, aceleasi sarcini si drepturi ca si colegii lor, baietii. Se instruiesc în cadrul plutoanelor mixte, participând la toate activitatile instructiv–educative, conform programului orar al unitatii si planului de învatamânt.

Pornind de la aceste premise, am întreprins o cercetare al carei scop a fost urmarirea modului de adaptare a fetelor la mediul militar, evidentierea factorilor care determina inadaptarea si stabilirea masurilor necesare pentru o integrare cât mai adecvata a acestora în colectivele militare. S-a pornit de la ipoteza ca adaptarea este mai lenta în primele 3 luni, urmând, pâna la sfârsitul anului scolar, o curba ascendenta.
Am realizat un studiu comparativ pe 2 ani de învatamânt a rezultatelor obtinute prin aplicarea a doua chestionare la 3 luni si la 9 luni de la începerea anului scolar. Esantionul a fost alcatuit din 36 fete din anul de învatamânt 2001-2002 si 66 fete din anul de învatamânt 2003-2004, eleve în anul I, cu vârsta cuprinsa între 18-25 ani, reprezentând armele artilerie si rachete, transmisiuni, tehnica de calcul, tancuri si auto.

Chestionarele aplicate (vezi tabelul si anexa 1 si 2) au urmarit surprinderea factorilor principali care influenteaza adaptarea:
– motivatia alegerii carierei militare;
– particularitatile mediului militar (programul unitatii, caracterul activitatilor, gradul de dificultate al sarcinilor etc.) ;
– particularitatile biofiziologice si psihologice ale subiectilor (grad de maturizare psihica, stabilitate emotionala, rezistenta fizica si psihica etc.) ;
– interactiunea psihosociala dintre subiecti si mediul militar (modul de respectare a programului unitatii si a regulamentelor militare, gradul de implicare în optimizarea procesului de învatamânt, climatul psihosocial din subunitati, tipul relatiilor interpersonale etc.).
Rezultatele primului studiu sunt prezentate în articolul “Mentalitatea tinerelor în uniforma”, publicat în revista “Spirit Militar Modern”, nr. 7 / 2003. Analiza datelor rezultate din cercetarea respectiva ne-a îngaduit desprinderea principalilor factori care determina inadaptarea si anume:
– programul prea încarcat în comparatie cu acela al unei facultati civile, însa din punct de vedere al cerintelor vietii militare este un program normal, cu activitati instructive si educative specifice;
– gradul de dificultate al unor sarcini care depasesc posibilitatile fizice ale elevelor, în special a celor de la arma tancuri;
– dominarea motivatiei extrinseci în defavoarea celei intrinseci;
– prelungirea, în unele cazuri, a crizei de originalitate a adolescentei, criza materializata, în primul rând, prin nerespectarea regulamentelor militare;
– instabilitatea emotionala si caracterul astenic al proceselor afective.
Acestia, au constituit punctul de plecare pentru cea de-a doua cercetare, iar analiza comparativa a rezultatelor obtinute la cele 2 studii ne-a permis sa constatam daca acesti factori si-au amplificat sau dimpotriva, si-au diminuat actiunea în urma aplicarii masurilor ameliorative propuse la finalul primei cercetari, si anume:
– revizuirea modului de repartitie a activitatilor de instruire în cadrul programului unitatii, astfel încât sa se evite suprasolicitarea fizica si psihica a elevelor;
– diversificarea modului de petrecere în unitate a timpului liber si umplerea acestuia cu activitati cât mai utile si interesante;
– analiza criteriilor de selectie a fetelor în institutiile militare de învatamânt, astfel încât acceptarea lor sa se faca doar la armele care nu necesita eforturi fizice si psihice deosebite;
– diversificarea metodelor de predare, si aici avem în vedere învatarea si adaptarea metodologiilor didactice la specificul disciplinelor de învatamânt în scopul desfasurarii unor activitati interesante;
– evitarea masurilor institutionale “severe” (neacordarea de învoiri si permisii, favorizarea unor eleve în detrimentul altora etc.).

2. Analiza comparativa a datelor rezultate din aplicarea chestionarelor pe cele doua loturi

Primul contact cu mediul militar este important în evolutia adaptativa normala a fetelor. Pentru o adaptare adecvata se urmareste ca activitatile specifice sa se desfasoare stadial si într-un cadru organizat. În acest sens, am fost interesati sa aflam daca programul este foarte încarcat si daca acesta le afecteaza rezistenta fizica si psihica. Un procentaj destul de ridicat – 59% la primul chestionar, respectiv 62% la chestionarul 2 din elevele primului lot cercetat au considerat ca programul este foarte încarcat si acesta constituie un factor care creeaza dificultati în procesul de adaptare, fapt ce le poate afecta rezistenta fizica si psihica.
La acelasi chestionar, procentul elevelor din lotul 2 – anul scolar 2003-2004 care considera ca programul încarcat îngreuneaza adaptarea la cerintele vietii militare s-a micsorat vizibil: 45% la primul chestionar si 38% la al doilea chestionar.
Cu toate ca si-a diminuat semnificativ influenta, programul încarcat se mentine ca principalul factor care creeaza dificultati de adaptare.

Situatia comparativa a rezultatelor obtinute la cele doua loturi

Procente relativ apropiate s-au obtinut la itemii privind caracterul interesant sau neinteresant al activitatilor de instruire.
Daca în prima etapa a anului de învatamânt activitatile didactice erau socotite “mai putin interesante” si “neinteresante” pentru 60% din elevele primului lot si 68% din elevele celui de-al doilea lot, dupa 6 luni acest procent s-a micsorat considerabil, numai 34%, respectiv 38% apreciind ca activitatile sunt neinteresante.
Observam asadar reducerea aproape la jumatate, dupa a doua aplicare a chestionarelor, la ambele loturi, a celor care apreciaza activitatile ca fiind neinteresante.
Din punctul de vedere al imaginii vietii militare, asa cum este ea perceputa de catre fete, li s-a cerut sa numeasca motivele care le-au determinat sa aleaga aceasta forma de învatamânt. Astfel, 70% din elevele primului lot si 52% din elevele celui de-al doilea lot au apreciat la prima aplicare a chestionarului ca un loc de munca sigur este motivul principal, în timp ce numai 30%, respectiv 48% au invocat o traditie de familie sau vocatia.
Aplicarea aceluiasi chestionar, dupa 6 luni, evidentiaza ca motivele initiale s-au structurat în motive intrinseci: 68% din primul lot si 83% din al doilea învata din placere, ceea ce duce la o motivare puternica; pentru 32%, respectiv 17% ramânând dominante motivele extrinseci (loc de munca asigurat, stabilitatea financiara).
Caracterul organizat, planificat al tuturor activitatilor, climatul de ordine si disciplina, sistemul de norme, valori si reglementari specifice institutiei militare reprezinta câteva aspecte privind resursele adaptative ale fetelor la mediul militar.
Diferente semnificative pe cele 2 loturi s-au obtinut la itemul “sarcini dificile” care ar trebui executate numai de baieti.
Daca la aplicarea primului chestionar 52% din subiecti (incluzând în special fetele de la armele tancuri, artilerie si rachete) au considerat ca unele sarcini sunt prea dificile si ar trebui executate numai de baieti, la a doua aplicare a chestionarului, dupa 6 luni, procentul s-a înjumatatit, doar 21% apreciind ca sarcinile sunt prea dificile.
Proportia elevelor din lotul 2 care considera sarcinile prea dificile pentru ele a fost mult mai mica fata de primul lot la aplicarea ambelor chestionare si anume 19% comparativ cu 52% la primul chestionar si 5% fata de 21% la al doilea chestionar.
Aceste procente de 19% si 5% obtinute de lotul 2 constituie indicatori importanti ai procesului de adaptare la cerintele activitatii militare.
Procentajul pentru emotiile generate de prezenta sefilor s-a micsorat cu aproximativ 30% la aplicarea celui de-al doilea chestionar la ambele loturi, ceea ce demonstreaza adaptarea la cerintele relatiilor de subordonare, în schimb a crescut starea de încordare înaintea si în timpul executarii activitatilor mai dificile. Fetele au început, asadar, sa constientizeze ca aceste activitati presupun asimilarea unor responsabilitati deosebite.
Aflarea la intersectia a doua lumi – una “civila “si alta “militara” – creeaza, de cele mai multe ori, o tensiune launtrica, uneori insuportabila. Aceasta poate avea urmari asupra procesului instructiv-educativ. Factorii care influenteaza negativ stabilitatea afectiva au suferit, la aplicarea celui de-al doilea chestionar, unele modificari:
– oboseala a continuat sa ramâna pe primul loc, desi procentul a scazut de la 64% la 41% la primul lot, si de la 59% la 40% la lotul 2;
– factorul departarea de casa a disparut si 9% din fetele celor 2 loturi au apreciat ca se inhiba la activitatile de instruire;
– în 40%, respectiv 55% se evidentiaza absenta factorilor care influenteaza negativ echilibrul psihic.

– Fetele se gasesc înca în perioada adolescentei (18-20 ani) sau în cea a adolescentei prelungite (20-25 ani), ceea ce face posibila continuarea crizei de originalitate, criza care îsi are propriile particularitati, de la o eleva la alta, atât în ceea ce priveste amploarea si durata, cât si formele de manifestare. Aceste manifestari pot duce la acte de indisciplina, dar rezultatele obtinute la întrebarea referitoare la respectarea programului unitatii si a prevederilor regulamentelor militare arata ca majoritatea fetelor se încadreaza în programul stabilit si îndeplinesc ordinele primite. Dupa aplicarea celui de al doilea chestionar, numarul celor care au întârziat la program (10% în primul lot si 12% în lotul 2) si care au comentat ordinele comandantului (3% respectiv 4%) a scazut simtitor, ceea ce demonstreaza constientizarea responsabilitatilor profesiei militare.
Discutarea principiala a tuturor problemelor, circulatia corecta a informatiilor atât pe verticala cât si pe orizontala elimina eventualele situatii conflictuale si înlesnesc procesul de adaptare. În aceste conditii 82%, respectiv 78% la primul chestionar si 84%, respectiv 89% la al doilea chestionar au afirmat ca au fost încurajate sa faca propuneri si sugestii pentru îmbunatatirea programului.
Dificultatile fetelor în procesul de adaptare la mediul militar sunt inerente, mai ales daca se tine seama de modul de relationare al acestora cu baietii. Din corelarea întrebarilor privind eventualele constrângeri si atmosfera în cadrul plutonului a reiesit ca nu exista dificultati majore în relatiile interpersonale si în modul de comunicare al fetelor cu baietii, în cadrul activitatilor comune. La început însa, 6% din elevele primului lot si 8% din elevele celui de-al doilea lot au declarat ca baietii s-au pronuntat împotriva prezentei fetelor în scoala si au râs atunci când ele nu au facut fata programului de instructie, dar aceste procente au disparut la a doua aplicare a chestionarului.

3. CONCLUZII

Asadar, programul încarcat, desi se mentine ca principalul factor de inadaptare, si-a diminuat vizibil influenta negativa. Specificam ca programul scolii nu a fost modificat, el fiind la fel de încarcat cu activitati instructiv educative pentru ambele loturi. Explicatia o gasim în aplicarea, dupa prima cercetare, a masurii privind revizuirea modului de repartitie a activitatilor de instruire în cadrul programului unitatii, astfel încât începând cu anul scolar 2002 au fost asigurate alternarea sarcinilor de nivel mediu cu activitatile grele, monotone sau de mare raspundere. Atunci când, în programul unei zile sau al unei saptamâni au dominat activitatile dificile, solicitante, s-a asigurat timpul de odihna necesar recuperarii fizice si psihice.
În ce priveste caracterul interesant sau neinteresant al activitatilor, procentele ridicate obtinute la prima aplicare a chestionarului la ambele loturi evidentiaza existenta unei neconcordante între imaginea asupra armatei proiectata anterior admiterii în scoala si realitatile existente. Diminuarea acestei neconcordante materializata în înjumatatirea procentelor a fost posibila datorita competentei cadrelor didactice din scoala care au reusit sa adapteze metodologiile didactice la specificul disciplinelor de învatamânt, ceea ce a determinat nu doar desfasurarea unor activitati interesante ci si transformarea motivatiei extrinseci în motivatie intrinseca, pozitiva.

A doua aplicare a chestionarelor privind motivele care le-au determinat sa aleaga aceasta forma de învatamânt, evidentiaza existenta la ambele loturi, a unui numar ridicat de eleve (68% din primul lot si 83% din lotul 2) care învata din placere, ceea ce duce la o motivare puternica, prin utilizarea la maximum a propriilor capacitati.

Asociind raspunsurile la întrebarile privind motivatia alegerii formei de învatamânt si portul tinutei militare în afara cazarmii s-a constatat ca fetele se adapteaza bine noului mediu, purtând uniforma militara si în afara cazarmii.

Corelând raspunsurile obtinute, este evident ca impactul programului foarte încarcat asupra procesului de adaptare este mult mai mic atunci când activitatile au un caracter interesant, diminuând, astfel, influenta negativa a acestuia asupra rezistentei fizice si psihice a subiectilor.

Diferentele semnificative obtinute pe cele 2 loturi la itemul “sarcini dificile” care ar trebui executate numai de baieti constituie indicatori importanti ai procesului de adaptare care evidentiaza pe de o parte, faptul ca fetele au fost mai bine informate privind dificultatile si exigentele acestei profesii, iar pe de alta parte, ambitia si dorinta elevelor de a fi la fel sau chiar mai bune profesioniste decât colegii lor, baieti.

Analizând factorii care determina instabilitatea afectiva, am obtinut, la aplicarea primului chestionar, în cazul ambelor loturi, o corelatie negativa la întrebarile care au vizat afectele si programul încarcat care le-ar afecta rezistenta psihica si fizica, ceea ce arata ca un grad ridicat de încordare afectiva conduce la o scadere a rezistentei fizice si psihice. La aplicarea celui de-al doilea chestionar s-a obtinut, în schimb, o corelatie pozitiva, ceea ce demonstreaza ca starile afective organizeaza conduita, mobilizeaza resursele energetice si reduc efectele factorilor stresanti.
La diminuarea crizei de originalitate a adolescentei, criza materializata în primul rând, în nerespectarea regulamentelor militare, a contribuit în mare masura discutarea principiala a tuturor problemelor, asigurarea unui circuit informational deschis eleve-comandanti de subunitati, faptul ca au fost încurajate sa faca propuneri si sugestii pentru îmbunatatirea programului, ceea ce permite dezvoltarea spiritului de initiativa si afirmarea propriei personalitati.

Din corelarea întrebarilor privind dificultatea sarcinilor de îndeplinit si acceptarea sugestiilor si propunerilor privind problemele întâlnite a reiesit ca fetele nu manifesta inhibitie în activitatea de instruire.

Desprinderea dupa prima cercetare a principalilor factori care au determinat dificultati de adaptare si luarea unor masuri ameliorative au dus la diminuarea semnificativa a acestor factori si la micsorarea efectelor lor asupra procesului de integrare în colectivele militare. În concluzie, pentru unele dificultati generate atât de factori subiectivi cât si de factori obiectivi, elevele au reusit sa se adapteze progresiv la cerintele vietii militare. Observam ca numarul elevelor admise în anul scolar 2003-2004 este dublu fata de 2001-2002, ceea ce ne permite sa constatam ca elevele sunt compatibile cu institutia militara, ca doresc si chiar au reusit sa învinga unele mentalitati si prejudecati privind statutul femeii în armata.

Chiar daca în unele subunitati granita egalitatii între sexe a fost dificil de trecut, fetele au reusit sa demonstreze ca se pot realiza în orice domeniu profesional. Elevele au contribuit, în primul rând, la valorizarea estetica a grupului militar, ele având rolul de a echilibra relatiile si comportamentul baietilor. În unele subunitati, mediul a devenit camaraderesc, solidar, fetele aducând, prin prezenta lor, mai multa flexibilitate si o mai mare disponibilitate spre dialog.
 

Anexa 1
Chestionar nr.1

Care sunt motivele care v-au determinat sa alegeti aceasta forma de învatamânt?………………………
………………………………..

Regretati aceasta alegere?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ………………………….
……………………………………….

V-ar place sa purtati tinuta militara în afara cazarmii?
Da.
Nu.

Faptul ca sunteti departe de mediul familial si nu puteti pleca acasa de câte ori doriti, va accentueaza sentimentul de disperare si neputinta?
Permanent.
Câteodata
Niciodata.

Credeti ca este o constrângere, un factor stresant faptul ca trebuie sa luati masa sau sa petreceti un timp îndelungat cu colegii (baietii) dumneavoastra?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ……………………….
…………………………….

Care este atmosfera în plutonul dumneavoastra?
Degajata.
Ostila.
Tensionata.
Alta……………………..
………………………………………………………………….

De obicei :
a) Sunt o persoana singuratica.
b) Am un cerc restrâns de prieteni.
c) Am foarte multi prieteni.

Activitatea de instruire pe care o parcurgeti corespunde cu imaginea pe care v-ati format-o înainte de venirea în scoala?
În mare masura.
În mica masura.
Deloc.

Considerati ca activitatile desfasurate pâna acum sunt :
Foarte interesante.
Interesante.
Mai putin interesante.
Neinteresante.

Credeti ca unele sarcini pe care le aveti de îndeplinit sunt prea dificile pentru voi si ar trebui executate numai de baieti?
Da.
Nu.
Nu stiu.

Ma simt deseori trista si descurajata deoarece :
……………………………………………………………………………………………………………..

Ma emotionez usor când :
Sunt în fata unui sef.
Am de executat activitati mai dificile.
Alte situatii …………………. ………………………………………….

Considerati ca programul pe care îl desfasurati este foarte încarcat si va afecteaza rezistenta fizica si psihica?
Da.
Nu.
Nu stiu.

Sunteti încurajate sa faceti propuneri si sugestii în legatura cu problemele care va framânta?
Da.
Nu.

Consider ca nu am respectat programul unitatii si regulamentele militare deoarece :
Am întârziat la program.
Am comentat ordinele comandantilor.
Nu este cazul.
As dori îmbunatatiri ale :
Programului de învatamânt.
Programului de instructie.
Conditiilor de cazare.
Hranei.
Acordarii permisiilor.
Timpului liber.
Altor activitati……………………….
…………………………………………………………….

Arma ……………
Vârsta…………….
Mediul de provenienta……….
Anexa 2
Chestionar nr. 2

Considerati ca motivele extrinseci care v-au determinat sa alegeti aceasta forma de învatamânt, dupa 9 luni de scoala au devenit motive intrinseci?

2. Dupa 9 luni de scoala regretati aceasta alegere?
Da.
Nu.
Daca da, de ce?………………………………………………….
………………………….

3. Purtati cu mândrie tinuta militara în afara cazarmii?
Da.
Nu.

4. Faptul ca sunteti departe de mediul familial si nu puteti pleca acasa de câte ori doriti, va genereaza sentimente de disperare si neputinta?
Permanent.
Câteodata.
Niciodata.

5. Considerati ca desfasurarea activitatilor si petrecerea timpului liber împreuna cu colegii (baietii) dumneavoastra reprezinta un factor pozitiv în procesul de adaptare?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ………………….
…………………………….

6. Care este atmosfera în plutonul dumneavoastra?
Degajata.
Ostila.
Tensionata.
Alta ………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….

7. De obicei:
a. Sunt o persoana singuratica.
b. Am un cerc restrâns de prieteni.
c. Am foarte multi prieteni.

8. Activitatea de instruire pe care ati parcurs-o pâna acum corespunde cu asteptarile dumneavoastra?
În foarte mare masura.
În mare masura.
În mica masura.
Deloc.

9. Considerati ca activitatile desfasurate pâna acum sunt:
Foarte interesante.
Interesante.
Mai putin interesante.
Neinteresante.

10. Credeti ca unele sarcini pe care le aveti de îndeplinit sunt prea dificile pentru voi si ar trebui executate numai de baieti?
Da.
Nu.
Nu stiu.

11. Ma simt deseori trista si descurajata deoarece:
…………………………………………………………………………………………………………………………..

12. Ma emotionez usor când:
Sunt în fata unui sef.
Am de executat activitati mai dificile.
Nu ma emotionez.

13. Considerati ca programul pe care îl desfasurati este foarte încarcat si va afecteaza rezistenta fizica si psihica?
Da.
Nu.
Nu stiu.

14. Sunteti încurajate sa faceti propuneri si sugestii în legatura cu problemele care va framânta?
a. Da.
b. Nu.

15. Consider ca nu am respectat programul unitatii si regulamentele militare deoarece :
Am întârziat la program.
Am comentat ordinele comandantilor.
Nu este cazul.

As dori îmbunatatiri ale:
Programului de învatamânt.
Programului de instructie.
Conditiilor de cazare.
Hranei.
Acordarii permisiilor
Timpului liber.
Altor activitati…………………….
……………………………….

Arma ………….
Vârsta …………
Mediul de provenienta……

---

* U.M. 01225 Piteşti