Capitan inginer psiholog Ciprian HANCIUC
Coautor: psiholog principal Gabriela JELEA – VANCEA
REZUMAT
Viata si activitatea militara, în conditii de pace si de criza si cu atât mai mult în timp de razboi, reprezinta o sursa de trairi emotionale pozitive si negative complexe, uneori contradictorii sau ambivalente, dar întotdeauna aflate în situatia de a genera si de a mentine stresul psihic.
Deoarece viata si activitatea militara, constituie o sursa capabila de a genera stres psihic, ce influenteaza negativ moralul trupelor si diminueaza capacitatea de lupta a militarilor iar “în razboi stresul psihic devine o componenta a strategiei de concepere, organizare si ducere a luptei” 1în lucrarea de fata, ne-am propus ca obiectiv: identificarea factorilor de stres pe timp de pace din organizatia militara.
Scopul lucrarii este de:
– identificare a factorilor stresanti cu care se vor confrunta militarii în situatii reale în vederea reducerii victimelor stresului de lupta si de îmbunatatire a mediului profesional militar;
– cunoastere a modului de actiune a factorilor stresanti în vederea pregatirii comandantilor si luptatorilor pentru gestionarea corespunzatoare a stresului.
Ipotezele cercetarii sunt:
– H0: stresul este datorat întâmplarii (ipoteza nula);
– H1: stresul ridica probleme de adaptare în mediul militar (ipoteza specifica);
Pentru testarea ipotezelor lucrarii, am ales ca univers al anchetei populatia constituita din 800 militari (ofiteri, maistri militari si subofiteri) din garnizoana X, aplicând un chestionar, validat prin metoda test- retest, pe un esantion de 200 de subiecti.
1. Principalii factori stresori care pot aparea pe timp de pace sunt:
a. Volumul muncii, gradul înalt de solicitare fizica si psihica a sarcinilor militare. Este cunoscut faptul ca, organizatia militara poseda o pronuntata inertie adaptativa, fiind în general foarte stabila din punct de vedere al structurii si numarului de functii existente (crearea unei functii noi este un fenomen relativ rar în armata) iar constrângerile de ordin financiar impun, în anumite perioade, reducerea personalului armatei. Legea cresterii endemice a birocratiilor, formulata de Parkinson, stipuleaza ca “volumul muncii creste astfel încât sa ocupe integral timpul alocat pentru îndeplinirea obiectivului fixat” 2 . Efectul global al sindromului “cumul de functii ” apare ca stres 3 , ca un fenomen negativ pentru cei care duc în “spate” alte câteva functii, neremunerate si pentru care, mai sunt si evaluati ca si când ar face parte din atributiile functiei pentru care sunt încadrati.
b. Pericolele posibile la care se expun militarii când mânuiesc armamentul si tehnica de lupta sau atunci când executa activitati cu risc crescut. Din cauza regimului activitatii, militarii din garda se afla într-o conditie psihofiziologica precara. Calitatea veghii este profund modificata si reactivitatea militarilor din garda este, în general, alta decât în stare normala. Genul de modificari ce se produc, fara exceptie, la toti militarii din garda afecteaza constiinta.
c. Nivelul scazut al ordinii si disciplinei militare, climat de munca deficitar în subunitati, conflicte între militari, calitatea slaba a procesului pregatirii pentru lupta. Principalele cauze sunt: nerespectarea prevederilor actelor normative privind pregatirea militarilor; slaba preocupare a comandantilor pentru cunoasterea subordonatilor si pentru solutionarea conflictelor dintre acestia; carente în comportamentul social al unor militari; neîndeplinirea atributiilor functionale; încalcarea regimului armelor de foc si munitiilor; conducerea autovehiculelor sub influenta bauturilor alcoolice.
d. Nostalgia, impactul instructiei asupra soldatului si stilul de conducere al instructorului militar. Nostalgia este cauzata de conditiile mediului si are ca efect slabirea capacitatii de lupta a trupelor, prin pierderea încrederii în sine 4 , a credintei în victorie si prin îndreptarea energiei Eului în alte directii decât cele care privesc scopul pentru care se afla, în acel moment acolo.
Modelul la care se raporteaza majoritatea ostasilor este instructorul, acesta fiind comparat cu capul familiei, principalul factor de coordonare si de educare.
Pregatirea pentru lupta, în general, si instructia militara, în special este perceputa ca o experienta profund negativa de cei instruiti. Exista anumite caracteristici care o fac sa fie “extraordinara” si sa persiste, de-a lungul anilor: subaprecierea statutului de civil; izolarea extrema de societatea civila si pierderea aproape totala a vietii private; evaluarea performantelor este facuta, la nivelul grupului si nu la nivel individual (sursa celor mai multe si mai serioase nemultumiri); accentuarea masculinitatii si agresivitatii (cultivarea superioritatii masculine); instructia ca sursa de stres. La recrutii aflati în ultima parte a perioadei de instructie apar sentimente de afectiune si admiratie pentru instructorul militar. Interesant este faptul ca multi dintre ei nutresc sentimente similare si fata de armata, într-o perioada în care dificultatile vietii militare ating apogeul, în timp ce privilegiile sunt foarte putine. Faptul ca cei mai multi soldati tin la instructorul lor si la armata este important.
e. Probleme nerezolvate sau evenimente în familie (nasterea copiilor, divortul, decesul, anumite boli, faptul ca sunt unicii întretinatori ai membrilor familiei). Conform scalelor de evenimente de viata ale lui Holmes si Rahe 5 frecventa diverselor evenimente de viata stresante atrage dupa sine importante reactii de adaptare ale individului. Daca acestea nu se declanseaza, deoarece cerintele depasesc resursele obiective si/sau subiective ale individului, pot aparea ca urmare decompensari psihice si/sau fizice.
f. Stresul pensionarii (al trecerii în rezerva). Odata cu anuntarea masurilor de modernizare, restructurare, disponibilizare a cadrelor din armata, o noua forma de stres ia amploare: stresul disponibilizarii.
O mare problema cu care se confrunta militarii este legata de incertitudinea cu care ei îsi privesc viitorul. Lipsa unei minime perspective, chiar într-un orizont de timp scurt, circulatia lenta si distorsionata a informatiilor, o secretomanie argumentata de dorinta de a nu crea presiuni nejustificate în sistem, au distrus speranta ca ziua de mâine poate aduce ceva mai bun si au generat stari de lucruri greu de acceptat: erodarea valorilor morale ale armatei, neîncrederea în solutiile adoptate, în reforma, dezinteres în îndeplinirea atributiilor functionale, neasumarea raspunderii comandantilor în luarea unor hotarâri. “Cresterea stresului este, pentru unii, proportionala cu apropierea momentului pensionarii” 6 . Pentru militarii activi, pensionarea poate deveni o experienta teribila, mai ales când se confirma supozitia ca dupa pensionare nimeni nu-i mai ia în seama. Daca apogeul experientei este atins abia în pragul pensionarii, regretele sunt cu atât mai mari cu cât nu o mai pot fructifica. La apropierea pensiei, sentimentul ca privilegiile câstigate ca urmare a unui rang detinut pot fi pierdute, devine stresant.
g. Insuficienta echipamentului, hranei, conditiilor de cazare si petrecere a timpului liber. Acesti factori fac referire la proasta aprovizionare cu echipament militar sau lipsa fondurilor necesare echiparii cadrelor la timp, conform normativelor în vigoare, la calitatea proasta a echipamentului distribuit, purtarea de catre militarii în termen de echipament uzat, cu timpul de folosinta depasit si care nu mai poate fi reparat.
2. Metodologie de cercetare
Ca metoda de investigatie am utilizat: analiza documentelor cu evidenta evenimentelor grave de la unitati, chestionarul administrat colectiv (anexa 1), discutii individuale si de grup cu militarii privind problemele ce le resimt în mediul militar si modul de influenta al acestora asupra adaptarii.
Pentru constituirea esantionului am utilizat selectarea aleatorie simpla (random sampling) prin aplicarea seriilor de numere aleatoare luate din tabelele Tippett. Esantionul a fost format din 200 de subiecti.
Esantionul a fost grupat dupa urmatoarele dimensiuni:
– functie de vârsta:în 7 intervale (20- 25, 26- 30, 31- 35, 36- 40, 41- 45, 46- 50, 51- 55)
– functie de vechimea în munca:în 5 intervale (0- 5, 6- 10, 11- 15, 16- 20, peste 20 ani)
– nivelul studiilor: medii / superioare;
– stare civila: casatorit, necasatorit, divortat, vaduv.
– componenta familiei (daca subiectii esantionului au sau nu copii)
Datorita faptului ca, în literatura de specialitate româneasca nu am gasit un test validat care sa masoare direct stresul, din analiza altor teste de stres (nevalidate) si cunoscând bine mediul organizational militar si problemele generatoare de stres cu care se confrunta militarii, referitoare la: conditiile de munca, pericolul fizic, excesul/lipsa de activitate, stresul relational, exercitarea unei anumite responsabilitati am întocmit un chestionar cu 17 întrebari (anexa 1). Acest chestionar a fost validat prin metoda test- retest, aplicat la esantion la o diferenta de 6 luni, obtinându-se un coeficient de corelatie de 0. 8. Chestionarul a fost pretestat pe un numar de 10 subiecti (ce nu faceau parte din esantion) apoi au fost efectuate corecturile necesare asupra chestionarului initial. Pentru aplicarea în teren a chestionarului am ales cadrul fizic (locul de munca).
Prelucrarea informatiilor a cuprins codificarea raspunsurilor obtinute la întrebarile deschise si crearea bazei de date pentru prelucrarea statistica a acestora (înregistrarea tuturor variantelor de raspuns conform scalelor, obtinând astfel frecventele absolute). Din frecventele absolute am calculat frecventele teoretice. În final am efectuat o analiza de continut considerând ca este necesara o clarificare a întrebarilor si raspunsurilor, deschise în cea mai mare parte. Conform definitiei lui Berelson B. 7 , analiza de continut “este o tehnica de cercetare pentru descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicatiilor, având drept scop interpretarea lor”.
3. Concluzii
Alegerea carierei militare s-a facut, raportat la vechimea în munca, starea civila si nivelul studiilor datorita prestigiului între arme si în societate (dominanta psihoaptitudinala a întregului esantion), si-a dorit aceasta meserie si stil de viata.
Desi una din cauzele favorizante stresului este situatia materiala precara, retributie insuficienta (9), din raspunsurile subiectilor nu am întâlnit ca varianta de raspuns ofera o situatie materiala sigura.
Este notabil faptul ca, cei mai multi dintre subiecti (25 %) recunosc prestigiul oferit de profesie si sistem.
Adaptarea la mediul militar, ca factor stresant, s-a efectuat repede (pâna în 1 luna) pentru 50 % dintre subiecti, cu o repartitie uniforma pe toate categoriile de vârsta, pâna în 4 luni pentru 25 % (cu vârstele cuprinse între 26- 40 ani) si peste 4 luni pentru ceilalti 25 % (20 – 45 ani). De asemenea, mai rapid s-au adaptat:
– subiectii cu peste 20 ani vechime decât cei cu mai putina experienta;
– subiectii casatoriti decât cei necasatoriti, vaduvi si divortati;
– subiectii cu studii medii decât cei cu studii superioare;
– subiectii cu copii (parinti) decât cei fara copii.
În afara situatiei de consum de alcool (8), mentionat la persoanele singure, situatie justificata de context, apreciem ca nerelevanta corelatia dintre consumul de alcool si vârsta, vechimea, nivelul de pregatire si componenta familiei, ceea ce demonstreaza ca viata într-o unitate militara, cu un regim ordonat, a avut o consecinta benefica si asupra comportamentului extraprofesional în general.
Cele mai frecvente raspunsuri referitoare la greutatile din familie (9) sunt: decesul sau îmbolnavirea rudelor apropiate, rude în întretinere, retributie insuficienta (acestea fiind întâlnite si în scala evenimentelor stresante de viata a lui Holmes si Rahe). Cele mai mari greutati în familie le au persoanele:
– cu vârsta cuprinsa între 40- 50 ani, cu parinti în vârsta si cu copii ce nu si-au încheiat înca pregatirea profesionala si nu si-au asigurat independenta materiala;
– cu pâna în 10 ani si cei peste 20 ani vechime (la care înregistram si departarea de familie);
– casatorite si vaduve fata de cei necasatoriti si divortati;
– cu studii medii fata de cei cu studii superioare;
– fara copii (la care apare si departarea de familie) fata de cei cu copii.
Consideram ca nesemnificative elementele exogene generatoare de stres în contextul temei tratate.
O atentie deosebita am acordat aprecierii facute relatiilor interumane din subunitati (10). Apreciez ca între raspunsurile: “Nesatisfacatoare. Dificile între generatii” si “Satisfacatoare. Se poate si mai bine” – diferenta este nesemnificativa, astfel ca, 52 % din esantion au optat pentru aceste raspunsuri – ceea ce sugereaza ca acopera o parte din cauzele obiective ale stresului.
Democratizarea relatiilor în societatea româneasca în ultimii 15 ani a influentat si relatiile socioprofesionale din armata. Aceasta se reflecta diferit la nivel individual, în consecinta s-au nascut stari (individuale) conflictuale, latente sau manifeste care nu întotdeauna au putut fi detensionate. Cei total nemultumiti sunt tinerii de pâna în 30 ani, care atribuie situatia data în principal conflictului dintre generatii.
Subiectii care au apreciat relatiile de grup ca “bune” si “foarte bune” au facut trimitere la relatiile pe orizontala, atât în grupele de vârsta cât si la cele ce prezinta vechimea în unitate. S-au constituit microgrupuri de interese care promoveaza cu prioritate atingerea scopurilor individuale si nu cele ale unitatii (subunitatii).
S-a denaturat conceptul de “bine” odata cu modificarea scalei de valori a comunitatii socioprofesionale. Unitatea militara este privita ca o sursa de împliniri materiale – ca oricare alt loc de munca, în multe cazuri – ca singura alternativa viabila în perimetrul geografic dat. De asemenea, s-a deteriorat respectul pentru institutia armatei, pentru valorile ei traditionale.
Subiectii casatoriti declara mai deschis alienarea relatiilor intragrupale, lipsa de respect fata de functie, vechime, apreciind ca, tineretul vede în democratizarea relatiilor personale o egalizare (nejustificata) fata de actul decizional, experienta si cunostintele fiind insuficiente pentru aceasta.
Personalul cu studii medii resimte mai mult acest nou “val” în reasezarea valorilor de grup prin atitudinea nonconformista a noii generatii de absolventi ai învatamântului superior militar.
Subiectii parinti sustin cele de mai sus, apreciind ca dominant modul în care, în unele cazuri, tinerii au fost educati în familie, raportarea, înca din copilarie la sistemul general de valori.
Relatiile tensionate între colegi (11) au fost declarate astfel:
– de subiectii cu vârsta pâna în 30 ani ce atribuie situatia conflictului dintre generatii;
– de cei cu vechime de peste 20 ani datorita diferentelor de opinii iar cei tineri, cu vechime pâna în 5 ani, îsi recunosc greselile personale si neîndeplinirea atributiunilor functionale;
– subiectii casatoriti au mai multe relatii tensionate (36 %) fata de cei necasatoriti, vaduvi, divortati;
– de catre cei cu studii medii (31 %) fata de cei cu studii superioare (4, 5 %);
– de catre cei cu copii (27 %) fata de cei fara copii (9 %).
Recunoasterea meritelor (12) este un parametru care ierarhizeaza indivizii în grup si un mijloc de întarire a autoritatii.
Valori mari întâlnim la toate categoriile de vârsta ceea ce dovedeste importanta sa. Nu se poate grupa felul în care se raporteaza fiecare individ fata de acest mijloc de care factorul decizional dispune.
De asemenea, tinerii cu vechime mica simt nevoia de a fi apreciati în colectivitate, iar cei cu vechime de peste 20 ani vad recunoasterea meritelor ca o reconfirmare a statutului obtinut.
Subiectii casatoriti (65 %), cei cu copii (50 %) si cei cu studii medii (40 %) au nevoie într-o masura mai mare de recunoasterea meritelor.
Subiectii au afirmat ca nu s-a folosit corespunzator acest mijloc, uneori creându-se disensiuni în grup si pe aceasta cale. Sensibilizarea factorilor decizionali, privind aprecierea cât mai obiectiva, mai ales într-o colectivitate restrânsa în care relatiile directe sunt frecvente (cunoasterea interpersonala fiind mai profunda) este una din propunerile reiesite din prezentul studiu.
Analiza întrebarii nr. 13, referitoare la faptul de a avea rabdare în a asculta pâna la capat si a suporta partenerul de dialog, a dovedit ca starile conflictuale se nasc si din respectarea / nerespectarea normelor de buna purtare; nerespectarea acestora permanentizeaza o stare tensionata latenta, în care un conflict deschis poate apare si din cauze minore.
Afirma ca nu au suficienta rabdare în a asculta pâna la capat si a suporta partenerul de dialog:
– cei cu vârstele cuprinse între 20- 35 ani si cei de peste 40 ani;
– cei cu vechimea de peste 20 ani (25 %);
– cei casatoriti (55 %), probabil acumularilor din timpul petrecut în familie;
– cei cu studii medii (40 %) mai mult decât cei cu studii superioare (20 %);
– subiectii parinti 35 % si din cei fara copii 25 %.
În corelatie cu vârsta, vechimea în munca, nivelul studiilor, starea civila si componenta familiei, ca elemente de disconfort în armata (14), în ordinea ponderii s-au înregistrat: incompetenta în general si a sefilor în special; lipsa dotarilor; incertitudinea mentinerii în post; precaritatea socioocupationala; lipsa de comunicare cu esaloanele superioare; apatia, indiferenta; lipsa de respect; relatii neprofesionale; retributia necorespunzatoare; reticenta la nou; nepotismul.
Din totalul subiectilor 55 % au declarat ca ar dori sa plece din armata (15), motivele declarate fiind: dorinta unui câstig mai mare; nerespectarea drepturilor regulamentare; instabilitatea locului de munca; reticenta la nou.
Din analiza valorilor obtinute reiese ca doresc sa plece din armata, invocând diferite motive, urmatorii subiecti:
– cu vechimea în munca de peste 20 ani si vârsta cuprinsa între 40 – 42 ani care au înca putere de munca, sunt bine pregatiti profesional, si au sansa într-o a 2- a cariera profesionala;
– cei casatoriti (50 %). Motivul plecarii este legat de relatii ce tin de sistemul militar (27 %) si apoi un câstig mai mare (23 %); cu studii superioare si medii, în proportii egale (27 %).
– cei cu copii (32 %) – surprinzator, având în vedere faptul ca acestia se presupune ca au mai multe obligatii si probleme – iar din cei fara copii 23 %.
Relatia cu comandantul direct (16) este în principal informala nefiind conditionata de vârsta sau vechimea în munca; în functie de celelalte dimensiuni promoveaza relatii informale cu acesta:
– subiectii necasatoriti, vaduvi si 85 % din cele casatorite;
– subiectii cu studii cu studii medii (63 %) sunt mai apropiati sefului direct;
– subiectii cu copii (54 %).
La întrebarea nr. 17 referitoare la propuneri pentru îmbunatatirea mediului militar se regasesc:
– “respectarea normelor si regulamentelor în vigoare” (43 %): este înca un moment în care, se recunoaste, modul defectuos în care se aplica principiul democratic în armata si cu elementul de disconfort, din întrebarea nr. 14, (incompetenta sefilor);
– “promovarea tinerilor” (17 %): conform grupelor de vârsta tânara (20 – 30 ani) corelatie cu motivul de disconfort din întrebarea 14 “ce suportati cel mai greu în armata”;
– “stabilitate mai mare” (17 %): corelatie cu motivul de insatisfactie “instabilitatea locului de munca” (din întrebarea 15);
– “transparenta reformei” (13 %);
Din valorile obtinute observam ca majoritatea propunerilor au fost facute de cei pâna în vârsta de 50 ani, si în special de cei tineri (37 %) cu vârsta pâna în 30 ani. Aceasta ne duce la concluzia ca la cei trecuti de 50 ani (care pot trece în rezerva în orice moment) se manifesta o stare de “indiferenta si apatie”, o “reticenta la nou” (corelatie cu întrebarea 14).
În corelatie cu vechimea în munca, observam ca marea majoritate a tinerilor cu vechime de pâna în 10 ani (37 %) solicita: respectarea normelor si regulamentelor în vigoare si promovarea tinerilor.
În functie de studii, subiectii cu studii medii (77 %) au mai multe propuneri decât cei cu studii superioare (23 %) privind îmbunatatirea mediului militar.
Din corelatia starii civile observam ca subiectii casatoriti (80 %) sunt mai critici privind îmbunatatirea mediului militar în comparatie cu ceilalti (20 % – necasatoriti, divortati, vaduvi).
La subiectii parinti (63 %) confruntati cu mai multe probleme (inclusiv cele familiale legate de cresterea copiilor), din datele obtinute, se observa ca au mai multe propuneri pentru îmbunatatirea mediului militar.
Deoarece la propuneri, în plan secund, se evidentiaza stabilitate mai mare – în corelatie directa cu motivul de insatisfactie incertitudinea mentinerii în post, putem aprecia validarea ipotezei ce sta la baza studiului.
Din discutiile purtate cu subiectii pe grup si individual, a reiesit mentinerea elementelor structurate în chestionar:
– problemele personale nu au o pondere deosebita, în conturarea starii generale de spirit;
– exista omogenitate de grup, atât în plan functional cât si în plan comportamental.
Elementele de destabilizare a relatiilor de grup s-au evidentiat a fi:
– conflictul dintre generatii;
– incompetenta sefilor atât în plan profesional cât si al conducerii unitatilor;
– incertitudinea mentinerii în post.
În aceste conditii, se contureaza o stare latenta de stres, care, poate conduce spre situatii conflictuale manifeste. În actuala structura functionala exista posibilitatea unei interventii din partea factorilor de raspundere pentru dezamorsarea situatiei. Totusi s-a exprimat convingerea ca nu exista vointa manageriala pentru aceasta. Este si motivul pentru care jumatate din esantionul cuprins în cercetare îsi exprima dorinta de a pleca în alte unitati sau domenii de activitate.
Concluzie: în urma valorilor obtinute dupa aplicarea chestionarului, privind factorii ce determina stresul în armata, consider ca, ipoteza nula (H0: stresul este datorat întâmplarii) este infirmata si atunci acceptam ipoteza specifica (H1: stresul ridica probleme de adaptare în mediul militar).
În functie de raspunsurile subiectilor la întrebarile din chestionar vom face unele propuneri pentru îmbunatatirea mediului militar si, implicit, pentru eliminarea anumitor elemente de destabilizare (factori generatori de stres) din organizatia militara.
a. Privitor la raspunsul “incompetenta atât în plan profesional cât si al conducerii unitatilor”:
* promovarea sa se faca conform criteriilor stabilite în “Ghidul carierei militare” prin concurs si nu prin numiri în functie;
* managementul resurselor umane trebuie sa aiba în vedere un schimb natural a generatiilor pentru a asigura o continuitate între cadrele foarte tinere si cele apropiate de pensia naturala;
* promovarea în functiile de decizie a unor cadre competente atasate cauzei.
b. ” incertitudinea mentinerii pe post ” si ” lipsa transparentei reformei” au creat situatii în care perioade de timp îndelungate, cadrele militare nu si-au mai îndeplinit corespunzator atributiile functionale, functiile în care îsi desfasurau activitatea urmând sa fie desfiintate. Propunere: cunoasterea perspectivei carierei militare si existenta unei strategii clare, pe etape, transparenta în care sa se cunoasca ce unitati ramân, care se desfiinteaza, ar reduce stresul si ar preîntâmpina anumite situatii de soc pentru cadrele militare, ce pot duce la anumite aspecte nefavorabile si pe plan familial.
c. “actualizarea regulamentelor conform realitatii” – unele regulamente au fost modificate, altele sunt depasite. Propunere:
* este necesara actualizarea lor la realitatile din teren si la necesitatile sociale, financiare, reale ale cadrelor militare.
* respectarea regulamentelor de la comandant pâna la ultimul subordonat.
d. Între motivele pentru care cadrele ar pleca din armata au fost si “reticenta la nou” si “dorinta unui câstig mai mare”. Din fericire armata are militari bine pregatiti, oameni în care a investit, dar, pe care, din pacate nu stie sa-i motiveze pentru a- i pastra, nu le lasa libertatea initiativei, întrucât armata se caracterizeaza, în mare masura prin conservatorism. Sunt multe firme particulare si de stat care racoleaza acesti oameni, îi motiveaza financiar, le ofera locuri de munca în care nu se confrunta cu lipsuri de tot felul.
Propunere: gasirea unor sisteme de motivatii prin care armata sa-si pastreze oamenii bine pregatiti (cresterea atractivitatii profesiei de militar si a statutului personalului din M. Ap. N.).
e. Repartizarea judicioasa a sarcinilor si misiunilor, astfel încât sa se evite încarcarea cu sarcini peste posibilitatile de rezolvare, si acordarea timpului fizic necesar rezolvarii sarcinilor.
BIBLIOGRAFIE
1. [Ministerul Apararii Nationale – Marele Stat Major]: Pregatire psihica pentru lupta (manual), Ed. Militara, Bucuresti, 1993
2. Chelcea, S. I., Chestionarul în investigatia sociologica, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975
3. Floru, R.: Stresul psihic, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1974
4. Golu, M.: Dictionar de Psihologie Sociala, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1981
5. Horst, H. S., Teste de personalitate (traducere de Mihalache A.), Ed. Gemma Pres, Bucuresti, 2001
6. Papari, A.; Sîntion, F. (coord.): Psihologie Manageriala, Ed. Fundatiei Andrei saguna, Constanta, 2000
7. Turcu, M.: Efectele psihice ale perturbarii somnului în serviciul de garda militara, Ed. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2001
8. Zamfir, C; Vlasceanu, M.:Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1993
9. * * *: colectia revistei Spirit militar modern, perioada 1994- 2003
* Statul Major al Fortelor Navale
** Centrul Militar Zonal Braila
1. [Ministerul Apararii Nationale – Marele Stat Major]: Pregatire psihica pentru lupta (manual), Ed. Militara, Bucuresti, 1993
2. Vlasceanu, M., Legea lui Parkinson, în „Dictionar de sociologie”, C. Zamfir, L. Vlasceanu (coord.), Ed. Babel, Bucuresti, 1993, p. 326.
3. Lt. Cîndea, I., Sindromul cumul de functii, art. în rev. Spirit Militar Modern nr. 2 / 1997, Pag. 23- 24
4. Balan, I. C., Nostalgia, art. în rev. Spirit Militar Modern nr. 3/1995, pag. 24- 25
5. Papari A., Sîntion F. (coord.): Psihologie Manageriala, Ed. Fundatiei Andrei saguna, Constanta, 2000, pag. 316
6. Col (r) Stanciu, I, Cpt. Mihalcea, N: Stresul pensionarii, art. rev. Spirit Militar Modern nr. 1/2000, pag. 22
7. Chelcea, S. I., Chestionarul în investigatia sociologica, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975
Anexa 1
TEST DE STRES
Cu ajutorul acestui test veti putea afla mai multe despre capacitatea dumneavoastra de încarcare (sau de rezistenta la solicitari), în special în ceea ce priveste conditiile de stres de durata de la locul de munca, din viata de zi cu zi profesionala sau particulara.
Nu aveti o limita de timp. Bifati, unde este cazul, în casutele care vi se potrivesc cel mai bine. Nu exista raspunsuri gresite ci, oameni care reactioneaza diferit.
1. Vârsta (ani):
20-25 26-30 31-35 36-40 41-45 46-50 51-55
► ► ► ► ► ► ►
2. Vechime în munca (ani)
0-5 6-10 11-15 16-20 peste 20
► ► ► ► ►
3. Studii: – medii – superioare
► ►
4. Starea civila: – necasatorit – divortat – casatorit – vaduv
► ► ► ►
5. Aveti copii? – DA – NU
► ►
6. Va place arma si specialitatea militara pe care ati ales- o ? Daca da, de ce?
7. Cât timp v- a trebuit sa va acomodati cu rigorile serviciului militar?
8. Vi se întâmpla sa consumati frecvent bauturi alcoolice?
9. Aveti greutati (parinti bolnavi, membri din familie incurabili sau cu deficiente: parinti, copii decedati etc) în familie?
10. Caracterizati relatiile dintre militarii din subunitate.
11. Aveti relatii încordate cu unii din colegi ? Daca DA, din ce motiv?
12. Pentru mine conteaza foarte mult sa fiu laudat si sa mi se recunoasca meritele.
totdeauna aproape totdeauna uneori niciodata
► ► ►
13. Îmi vine greu sa nu îmi întrerup partenerul de discutii înainte ca acesta sa termine ce are de spus.
totdeauna aproape totdeauna uneori niciodata
14. Ce suportati cel mai greu în armata?
15. V- ati gândit vreodata sa plecati din armata? Daca DA care a fost motivul?
16. Caracterizati în câteva cuvinte relatiile cu comandantul direct (daca este corect în calitate de sef).
17. Aveti vreo propunere pentru îmbunatatirea mediului militar în care traiti în aceasta perioada a vietii? Care?