George Marius Gîdea
Georgiana Strâmbeanu

Lucrarea de fata îsi propune sa identifice acele caracteristici de personalitate ce pot fi considerate predictori ai succesului activitatii de conducere. Având in vedere factorii ce pot influenta personalitatea umana, dintre care si specificul profesional, am realizat, plecând de la caracteristicile specifice mediului militar, un portret model al comandantului militar, care sa serveasca drept instrument de selectie, dar si de apreciere a cadrelor.
Pentru aceasta am utilizat doua esantioane de subiecti, militari si civili, carora le-am aplicat varianta prescurtata a C.P.I-ului . Rezultatele obtinute ne confirma ipotezele si ne îndeplinesc obiectivele propuse.


H.Mowrer¹ afirma ca personalitatea se constituie în mod unic pornindu-se de la rolurile jucate. Bogardus² vede in rol un factor de integrarea a personalitatii.
Indiferent de ipostaza sub care se manifesta, individul se exteriorizeaza esential prin actiune, prin activitate si ca factor activ concureaza la finalitatea sociala.
Dintre toate rolurile pe care le joaca individul pe scena vietii, cel care-l tine angajat aproape toata viata în aria sa este rolul profesional. “Numai evaluarea persoanei la locul de munca poate da o cunoastere corecta a acesteia”.[Sutcu T.Farcas, 1982]³
Mediul militar, prin natura lui genereaza o realitate psihosociala si educationala specifica. Prin acest mediu se desemneaza “totalitatea elementelor ce compun armata ca organizatie sociala” [M. Mânzat, 1993]⁴ .

Principalele particularitati ale mediului militar sunt:
-limitarea considerabila a libertatii de actiune la perimetrul institutiei militare si in folosul acesteia;
-spiritul de lucru preponderent in echipa;
-solicitari profesionale cu caracter de noutate;
-relatii interumane bazate decisiv pe ierarhizare – pe de-o parte – si cooperare, pe de alta parte;
-statute si roluri precis reglementate;
-cod propriu de comportamente, diferit de cel civil in primul rând prin rigurozitate;
-sistem de comunicare si valori morale specifice;
-comunitate de scopuri;
-activitate cu un înalt grad de solicitare fizica si psihica;
-conditii de instruire adaptate formarii individului ca luptator (conditii care încearca sa reproduca fidel solicitarile câmpului de lupta modern);
-regim de munca si de viata strict dirijat si controlat;
-grad înalt de complexitate a tehnicii si armamentului (cu efect asupra permanentizarii pregatirii efectivelor);
-misiuni cu înalt grad de pericol si risc [M. Mânzat, 1993]⁵ .
Pregatirea militara – în sens larg – ca si activitate foarte complexa vizeaza modelarea personalitatii militarului, instruirea si educarea lui pentru a desfasura activitati “pe timp de pace” dar si “pe timp de razboi”.

I. Particularitati psihologice individuale si grupale generate de activitatile de tip militar.

Notam doar câteva dintre trasaturile esentiale ce caracterizeaza personalitatea militarului în ansamblu, trasaturi care privite ca si “capacitati/abilitati” sunt relevate la nivelul obiectivelor generale ale procesului de instruire militara:
-rezistenta fizica si capacitate crescuta de efort fizic;
-mobilitate psihica înalta;
-reactivitate generala prompta;
-ansamblu instrumental – operational (aptitudini si deprinderi militare generale/specifice) largit;
-capacitate mare de orientare spatiala;
-memorie audio-vizuala dezvoltata;
-spirit de observatie dezvoltat;
-eficienta decizionala;
-capacitate ridicata de rezolvare a problemelor atipice;
-flexibilitate înalta a gândirii;
-capacitate de creatie;
-capacitate de autocontrol si autocenzura, stapânire de sine;
-spirit de ordine si disciplina;
-capacitate de executare eficienta a misiunilor, s.a.
Toate aceste “elemente” sunt, în fond, “calitati” necesare adaptarii optime la situatii riscante, caracterizate printr-un înalt grad de incertitudine.
Comandantul, potrivit acestei conceptii, trebuie sa cumuleze mai multe competente:
– conducator de oameni si organizatii militare;
– specialist militar;
– luptator;
– educator;
– ofiter cetatean.

Ansamblul competentelor, se finalizeaza in trei ipostaze esentiale ale existentei si actiunii cadrului militar „a fi – a sti – a face”.

Acest „a fi – a sti – a face” întruchipeaza personalitatea comandantului, personalitate considerata o rezultanta a mai multor factori, între care familia, scoala si societatea au un rol deosebit.

Într-o exprimare generica, comandantul trebuie sa gândeasca si sa actioneze eficient si creativ pentru asigurarea securitatii nationale si sa coopereze adecvat în structurile de securitate internationala.

Orice organizatie oricât de structurata ar fi ea, oricât de clar i-ar fi conturate responsabilitatile nu poate sa-si realizeze obiectivele si sa functioneze eficient fara coordonarea si controlul actiunilor, atribute ce revin exclusiv conducerii. Definita de Fayol drept un ansamblu de activitati întreprinse în vederea atingerii aceluiasi obiectiv, conducerea se refera la cinci activitati esentiale: a prevedea, a decide, a comanda, a coordona, a controla.

Sintetizând, functiile liderului militar constau în : mentinerea organizatiei la parametrii functionali optimi, predictia asupra evolutiei evenimentelor, luarea deciziilor, planificarea si organizarea activitatii, încadrarea personalului, însruirea si motivarea acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor, controlul asupra calitatii si promptitudinii îndeplinirii ordinelor.

Ca o consecinta imediata a acestei conceptii, se contureaza orientarea investigatiilor spre descoperirea caracteristicilor de personalitate, care pot fi considerate predictori ai succesului în activitatea de conducere.
În scopul cunoasterii psihologice a trasaturilor de personalitate definitorii si caracteristice pentru fiecare persoana a fost elaborata FISA PSIHOLOGICA PENTRU CADRELE MILITARE SI PERSONALUL CIVIL si transmisa în proiect unitatilor pentru a fi aplicata.

Scopul acestei lucrari este de a gasi elemente din fisa psihologica care sa poata fi valorificate în procesul de selectie a personalului propus pentru încadrare în functii de conducere si determinarea acelor trasaturi care sa se constituie în predictori ai unui comportament eficient si de a realiza un profil al unui lider eficient.

Stogdill⁶ (1948) în încercarea de a identifica trasaturile specifice liderului, realizeaza o lista a acestora incluzand: fluenta verbala, originalitatea, ambitia, sociabilitatea, capacitatea de a se face placut si spiritul de cooperare. Autorul considera ca acestea sunt cele mai relevante atribute ale personalitatii unui lider, dar subliniaza în acelasi timp ca prezenta acestora nu ofera o garantie a succesului liderului.

Pe langa aceste trasaturi Stagdill identifica si o serie de caracteristici de personalitate care le sprijina pe primele: un grad ridicat de activism, originalitate, dominanta, confidentialitate, sociabilitate, responsabilitate, adaptabilitate si capacitatea de realizare.

II. Obiective

1. Evidentierea unor trasaturi de personalitate distincte pentru liderul militar care pot fi masurate cu ajutorul C.P.I. si care pot fi valorificate în procesul de selectie si numire a cadrelor militare într-o functie noua.
2. Pornind de la necesitatea aprecierii dupa criterii cât mai obiective a liderului militar vom încerca sa izolam din Fisa de apreciere anuala a cadrelor variabilele care sa poata fi masurate cu ajutorul C.P.I.

III. Ipoteze

1. Presupunem ca exista trasaturi de personalitate specifice liderului militar.
2. Presupunem ca exista o corelatie semnificativa între rezultatele caracteristicilor de performanta ale cadrelor militare din fisa de apreciere anuala a cadrelor si rezultatele din fisa psihologica pentru cadrele militare si salariati civili.

IV. Metodologia cercetarii

Pentru investigarea structurii de personalitate am utilizat varianta prescurtata a C.P.I. din Metodologia privind cunoasterea si asistenta psiholgica a cadrelor militare si personalului civil.

V. Descrierea lotului de subiecti

Probele au fost aplicate pe un lot de 32 de ofiteri (comandanti militari) cu vârste cuprinse între 30 si 41 de ani, cu experienta în domeniul conducerii si un alt lot format din 33 de persoane din societatea civila cu vârste cuprinse între 29 si 42 de ani, fara experienta în domeniul conducerii.

VI. Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele obtinute de noi în urma aplicarii variantei prescurtate a CPI-ului, au scos in evidenta urmatoarele doua caracteristici ca fiind semnificative pentru lideri: dominanta si realizarea prin conformism. Comparand rezultatele obtinute dintre militari cu celalalt esantion folosit in experiment, s-au remarcat scoruri ridicate si la responsabilitate si socializare. Singura trasatura la care nu s-au remarcat diferente semnificative de scor, între esantioane, a fost scala de flexibilitate. Inflexibilitatea liderilor militari, este explicata de Campbell⁷ prin necesitatea adaptarii si însusirii de catre militari a unui sistem destul de rigid. Cu toate acestea, autorul atrage atentia asupra faptului ca societatea este într-o permanenta miscare, iar noile tendinte ce pun accent pe sensibilitatea interpersonala, pe creativitate si diplomatie ar trebui sa devina instrumente esentiale pentru operatiile de mentinere a pacii.

Pentru a verifica ipotezele cercetarii am utilizat analiza statistica a principalelor valori centrale: media, mediana, modulul, dispersia, abaterea standard.
Acestea sunt relativ apropiate valoric, descriind o distributie relativ normala cu o usoara asimetrie spre dreapta.

Tabelul 1. Rezultatele statistice pentru factorii de personalitate
Cadre militare
Statistics

Personal civil
Statistics

Figura 1. Histogramele de frecvente ale scalelor de dominanta, si realizare prin conformism pentru militari si civili
Militari



 

Salariati civili

Am identificat în fisa de apreciere anuala a cadrelor militare câteva carcateristici de performanta ale ofiterilor în evaluarea carora se pot folosi rezultatele din testul C.P.I.
1. Capacitatea de conducere-vizeaza trasaturile de personalitate si abilitatile de conducere a oamenilor si organizatiilor militare. Se are în vedere daca ofiterul evaluat:
– demonstreaza responsabilitate fata de subordonati
-conduce cu fermitate si se conduce dupa principii
-are abilitati specifice managementului
2. Capacitatea actionala-reflecta îndemânarea de a întreprinde o actiune, de a pune în aplicare un plan sau un program, de a exercita influenta asupra oamenilor si actiunilor, de a antrena oamenii si resursele în scopul dorit.
3. Capacitatea de adaptare-implica modul de a actiona cu calm si stapânire de sine si de a avea rezultate maxime în conditii de mediu schimbatoare si generatoare de stapânire si stress.
4. Initiativa-semnifica abilitatea de a îndrazni si întreprinde ceva din îndemn propriu, de a propune, organiza sau începe o actiune, antrenând dupa sine si pe altii.
5. Comportamentul-implica evaluarea ansamblului manifestarilor în mediul militar, referitoare la relatiile cu ceilalti, conduita zilnica, respectul reciproc si tinuta.

Cercetarile efectuate asupra liderilor militari au ajuns reusit sa coreleze rezultatele unor scale ale C.P.I. care sa se constituie în predictori importanti ai unor lideri eficienti.

Astfel, Lord, DeVader si Alliger⁸ (1986) realizand o cercetare cu privire la dominata, au ajuns la concluzia ca atât dominanta cât si masculinitatea se coreleaza semnificativ cu perceptiile liderului.
Spencer⁹ (1986) a demonstrat ca scorurile obtinute la dominanta sunt indicatori predictivi ai asumarii rolului de lider.

Smith si Foti¹⁰ (1998) studiind dominanta ca trasatura de pesonalitate au surpins relatia dintre dominata, inteligenta, autoeficienta si rolul de lider.

Hogan, Raskin si Fozzini¹¹ (1990) au descoperit ca persoanele care au functii de lider, în cadrul Departamentului de Politie au obtinut scoruri înalte la trasaturile: inteligenta, ambitie si capacitatea de a se face placut.

Gough (1990)¹² a demonstrat ca acele criterii care sunt esentiale pentru un lider coreleaza semnificativ cu urmatoarele caracteristici: capacitate de statut, dominanta, empatie si independenta, scale folosite din CPI.
Morrow si Stern¹³ (1990) au descoperit ca indivizii care au obtinut performante notabile, la exercitiile din cadrul centrului de evaluare a managementului, cunoscuti ca lideri ai grupurilor de discutii au obtinut scoruri înalte la dominanta (ascendenta), inteligenta si sociabilitate.

Sigur ca responsabilitea este o variabila ce concura la succesul conducerii, însa în mediul militar realizarea prin conformism, prin raportarea la un sistem de norme foarte precis- si de ce sa nu recunoastem, destul de rigid- este absolut necesara.

VII. Concluzii

Profilul liderului militar eficient se caracterizeaza prin: echilibru emotional, capacitate de relationare interpersonala, sociabilitate, siguranta de sine, lipsa inhibitiilor, responsabilitate, încredere în fortele proprii, motivatie pentru activitati intelectuale, dominanta, capacitate de statut, independenta, empatie, prezenta sociala, orientare spre rezolvarea sarcinii.
Aceasta schitare a unei liste de trasaturi necesare într-o functie de conducere si apoi validarea ei, duc la un rationament circular: în relatia functii de conducere-însusiri personale, cauza si efectul îsi schimba permanent locurile. Un individ devine lider, primeste o functie de conducere datorita unui ansamblu de însusiri personale. În colectiv, aceste calitati îl propulseaza în prim plan fiind persoana potrivita pentru rolul respectiv. Intrând în acest rol, individul îsi dezvolta aceste calitati devine mai implicat în problemele grupului. Altfel spus, o functie de conducere nu ratifica doar un echipament psihologic existent, ci este totodata si formativa, deoarece activitatea este terenul în care se manifesta cineva, se dezvaluie si se formeaza în acelasi timp.



Bibliografie


1. Campbell, D.P. (1991), „Manual for the Campbell Leadership Index”, Minneapolis: National Computer Systems.
2. Cpt.Ciobanu,T. Ion „Personalitatea si cunosterea ei”, www.actrus.ro
3. Farcas, V.(1982), „Aprecierea persoanei”, Editura Albatros, Bucuresti
4. Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.
5. Stogdill,R.M. (1974), „Handbook of Leadership”, New York: Free Press
6. „Specificul educatiei militare”, www.actrus.ro

---

* Capitan psiholog, U.M. 02222 Bucuresti
** Psiholog, U.M. 02222 Bucuresti

1 Mowrer, H apud Cpt.Ciobanu,T. Ion „Personalitatea si cunosterea ei”, www.actrus.ro
2 Bogardus apud Cpt.Ciobanu,T. Ion „Personalitatea si cunosterea ei”, www.actrus.ro
3 Farcas, V.(1982), „Aprecierea persoanei”, Editura Albatros, Bucuresti
4 Mânzat, M apud „Specificul educatiei militare”, www.actrus.ro
5 idem3
6 Stogdill,R.M. (1974), „Handbook of Leadership”, New York: Free Press
7 Campbell, D.P. (1991), „Manual for the Campbell Leadership Index”, Minneapolis: National Computer Systems.
8 Lord, DeVader si Alliger apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.
9 Spencer apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian

Forces Leadership Institute.
10 Smith si Foti apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.
11 Hogan, Raskin si Fozzini apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.
12 Gough apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.
13 Morrow si Stern apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), “Personality and Military Leadership”, Canadian Forces Leadership Institute.