Întinzîndu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pîna la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor Ontario si Erie, regiunea Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinînd 20% din populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25% din valoarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, în nord, iar în extremitatea vestica, rîul Ohio, au înlesnit mult stabilirea legaturilor între partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, continua spre est cu Piemontul preappalachian si cu Cîmpia litorala atlantica. În extremitatea de nord se afla Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se întinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si a structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic.
În secolele al XVIII-leâ si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început sa se dezvolte industria siderurgica si constructoare de masini. În acelasi timp, în marile orase-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime si de mîna de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie între New York si Marile Lacuri, în lungul acestuia si al fluviului conturîndu-se astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei, o aglomerare a acesteia în orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din lume denumita “megalopolis-ul american” 1. În aceste conditii, procentul populatiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiâ, Baltimore, Pittsburgh etc.
În structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezvoltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi înlesneste legaturile între marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. Regiunea economico-geografica Central-atlantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan economic, cît si în privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.
Principalul centru catre care graviteaza întreaga activitate economica a regiunii este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, în zona de varsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si încaltaminte. Alte zone industriale se contureaza în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, în cartierele Bronx si Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare însemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.
New York este si un mare nod de comunicatii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avînd cheiuri în lungime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone, detinînd primul loc între porturile tarii. Traficul de cabotaj este foarte însemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole. Pentru comertul international, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale si importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.
Ca nod feroviar are o deosebita importanta pentru legaturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, între care magistrala New York Central, cu patru linii, înregistreaza cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre numeroasele gari, cea mai mare este Pennsylvania Station, situata într-o cladire noua, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de calatori.
Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, asezat pe fluviul Delaware, la confluenta acestuia cu rîul Schwylkill si în apropierea varsarii fluviului în estuarul Delaware. Incluzînd suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaza o mare conurbatie, a patra în cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn în anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (carbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rîul Delaware) au influentat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest oras în care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de independenta, a cunoscut, între anii 1790-1800, si functia de capitala a S.U.A. Legaturile pe mare, înlesnite de adîncimea fluviului si a estuarului, au permis o intensa activitate portuara, chiar daca orasul se afla la 150 km departare de ocean. Vechimea dezvoltarii industriale a dus la o înalta specializare a productiei si a fortei de munca, în prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale tarii, specializat în industria siderurgica, constructii navale, locomotive si vagoane, masini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimica. textila, confectii, încaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afla în partea de sud a orasului, în lungul fluviului Delaware si în partea de vest, unde se gaseste, printre altele, si o centrala electronucleara.
Activitatea de transport este legata, în primul rînd, de functia portuara. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat în importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. si în exportul de produse petroliere, siderurgie, carbuni etc. În apropiere se afla si porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar si rutier, iar aeroportul sau international amplasat în Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.
La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul Battirnoye, care poarta numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Întemeiat în anul 1729, orasul are astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori, împreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. Activitatea portuara intensa a usurat mult procesul dezvoltarii sale industriale. Instalatiile portului se întind pe o lungime de 64 km si desfasoara un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune, hinterlandul sau ajunge pîna în statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale, carbuni, produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de cîteva aeroporturi, mai important fiind Friendship.
Industria existenta prelucreaza diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarca, în special, ramurile industriei grele: siderurgice, constructii navale, avioane, metalurgie neferoasa, prelucrarea petrolului, chimica. Sînt bine dezvoltate si industria conservelor, textila si a confectiilor, a tutunului etc.
Activitatea culturala este bine reprezentata (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de stiinte-Maryland etc.).
Pittsburgh este situat în centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche asezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oras. Populatia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori împreuna cu suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.
Pozitia deosebit de favorabila, la confluenta rîurilor Allegheny si Monongahela, care formeaza rîul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul Oceanului Atlantic. Numeroase cai ferate si sosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone marfuri anual, în mare parte carbuni si minereuri de fier.
Activitatea economica de baza este însa cea industriala, ramura principala, metalurgia feroasa, fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecînd drept primul centru siderurgic al tarii (circa 30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sînt bine dezvoltate si alte ramuri industriale: cocso chimia, constructia de masini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimica, electrotehnica, sticlarie si ceramica. În apropiere, la Shippingport, a fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.
Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in punctul din care porneste New York State Barge Canal care face legatura între Marile Lacuri si Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, orasul devine în secolul nostru un mare port si centru industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de amenajarile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influentat dezvoltarea industriei, bine reprezentata prin cea siderurgica (în suburbia Lackawanna), industria electrotehnica, de utilaje industriale, chimica, alimentara.
Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru comercial. În oras se afla un muzeu de istorie, altul de stiinte, galeria de arta Allbright-Knox, a gradina zoologica si alte obiective turistice.
În lungul lui New York State Barge Canal se întîlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, în cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot în cadrul SMSA) si UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o formeaza Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, în care se afla cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se întîlnesc si în statul Pennsylvania: Allentown-Bethlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este si capitala statului etc.
Bibliografie:
·”Geografia Americii de Nord si Centrale” (Ion Letea, Ioan Popovici. Ed. Stiintifica Si Enciclopedica)
·”Statele lumii”
·Internet
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.