– Cauze si efecte la nivelul sistemului de selectie pentru scolile militare –

Maria-Iulia Bucur

Schimbarea sistemului de recrutare si selectie a început în 1999 prin înfiintarea unor structuri specializate pentru aceste activitati (birouri de informare-recrutare si centre zonale de selectie si orientare). Modificarea criteriilor de selectie a avut efecte pozitive si negative la nivelul candidatilor care opteaza pentru scolile militare. Rezistenta la aceste schimbari are cauze obiective (legate de institutia militara) si subiective (legate de candidatii ajunsi în procesul de selectie). Cunoasterea cauzelor si luarea unor masuri de diminuare a acestor rezistente a determinat o mai mare stabilitate a activitatii de recrutare si selectie.

I. Introducere

Integrarea României în structurile euro-atlantice (NATO) a constituit premisa de baza în reforma managementului resurselor umane din institutia militara. Gestiunea acestei schimbari a fost marcata îndeosebi de etapa trecerii armatei de la serviciul militar obligatoriu la serviciul militar voluntar si adecvarea selectiei candidatilor pentru cursurile de formare a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor la profilul liderului militar.

Eficienta procesului de formare a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor este dependenta în mare masura de calitatea si selectia candidatilor proveniti din absolventi ai liceelor militare si ai liceelor civile. Cu cât numarul candidatilor prezentati la concursul de admitere este mai mare, cu atât mai mult cresc sansele trierii complexe a unor candidati cu potential aptitudinal si motivational, care sa corespunda nevoilor de formare ale institutiei militare. Pâna în 1999 s-a remarcat o diminuare permanenta a concurentei la examenele de admitere la liceele militare si institutiile de formare, fapt ce denota o scadere a atractivitatii profesiei militare, în comparatie cu alte profesii. Pe de alta parte, poate fi vorba de o informare/promovare insuficienta pe piata ofertelor educationale.

De asemenea, atât în liceele militare cât si în academii si scoli de maistri militari si subofiteri ale categoriilor de forte ale armatei, s-a constatat o scadere a nivelului de motivatie a elevilor si studentilor pentru profesia militara. Fundamentarea deciziei de a urma cariera militara pe o motivatie preponderent extrinseca, informarea deficitara cu privire la realitatea existenta în institutiile militare de învatamânt si în armata, eficienta scazuta a orientarii scolare si profesionale si lipsa informatiilor privind proiectele posibile în cariera sunt aspecte ce explica, în parte, scaderea atractivitatii profesiei militare pâna în 1999.

În acest context, necesitatea schimbarii modului de informare, promovare, recrutare si selectie pentru scolile militare a condus la abordarea profesiei militare ca o „marfa” ce trebuie vânduta pe piata candidatilor cu cât mai mult succes.

II. Sistemul de promovare-recrutare-selectie

Promovarea profesiei militare consta în difuzarea sistematica si oportuna de informatii în rândul grupurilor tinta de pe piata fortei de munca, în scopul cresterii atractivitatii profesiei militare.

Recrutarea candidatilor este un proces complex de informare, atragere si orientare a absolventilor institutiilor civile de învatamânt spre institutii militare de formare a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor, precum si a voluntarilor pentru a deveni militari angajati pe baza de contract si, ulterior, spre cea de subofiteri.

Selectia este procesul de triere a candidatilor recrutati pentru profesia militara, pe baza unor criterii si standarde specifice, în raport de care este evaluat potentialul cognitiv si aptitudinal-motivational al acestora.

Pâna în anul 1999 recrutarea si selectia se facea prin structuri deja existente (centre militare si scoli militare) sub forma unor activitati comasate temporar, într-un timp strict limitat, înaintea examenului de admitere când sute de candidati sustineau probele eliminatorii: medicale, psihologice, sportive. Începând cu anul 1999 recrutarea candidatilor este desfasurata la nivelul birourilor de informare-recrutare existente în fiecare judet pe parcursul a 9-10 luni, pe lânga activitatea de informare si recrutare aceste structuri având si rolul de promovare a profesiei militare si a institutiilor militare de învatamânt. Selectia candidatilor se efectueaza în centrele zonale de selectie si orientare pe parcursul a 7–8 luni prin planificarea candidatilor în serii care parcurg, în functie de categorie, probe specifice cu durata de 24 ore sau 48 ore.

La categoria de candidati pentru colegii militare selectia consta în parcurgerea succesiva a mai multor tipuri de probe, fiecare dintre ele cu caracter eliminatoriu imediat: testare psihologica (test de inteligenta, chestionare de personalitate), probe sportive (traseu utilitar aplicativ, alergare de rezistenta) si interviu final de evaluare. La categoria de candidati pentru academiile categoriilor de forte armate procesul de selectie este mult mai complex: testare psihologica (test de inteligenta, chestionar de personalitate, chestionar de interese), probe sportive (traseu utilitar aplicativ, alergare de rezistenta), probe situationale (proba teoretica, proba practica) si interviu final de evaluare.

Începând cu anul 1999 recrutarea si selectia candidatilor pentru scolile militare reprezinta un întreg proces ce contine pasi clar stabiliti, etape independente, care sunt parcurse succesiv, pentru fiecare etapa candidatul primind avizul admis/respins, aviz de care depinde continuarea sau nu a selectiei în etapele urmatoare. De asemenea, actualul sistem de selectie permite candidatilor care nu au întrunit baremele pentru categoria academii militare sa se reorienteze spre alte categorii (maistrii militari sau subofiteri).

III. Ipoteze teoretice privind schimbarea si rezistenta la schimbare

Schimbarea la nivelul unei organizatii presupune o transformare sau o modificare a status–quo–ului, o trecere de la o stare de lucruri la alta, de la un set de conditii la altul. Începând cu anul 1999, odata cu schimbarea viziunii privind resursele umane din armata ca parte integrata a procesului de reforma a institutiei militare, s-au modificat si unele aspecte importante legate de selectia candidatilor pentru scolile militare:

– daca pâna în 1998 armata avea ca obiectiv prioritar atragerea de candidati civili pentru liceele militare si ulterior valorificarea absolventilor de licee militare, în prezent promovarea, informarea si recrutarea potentialilor candidati reprezinta o activitate continua, autonoma, menita sa atraga un numar cât mai mare de subiecti prin actiuni desfasurate la nivelul societatii civile, pentru toate scolile militare;
– anterior înfiintarii centrelor de selectie si orientare activitatea de triere a candidatilor revenea scolilor militare, constituind o etapa eliminatorie în cadrul examenului de admitere; în momentul actual selectia constituie o etapa fundamentala în cadrul formarii viitorilor ofiteri, subofiteri, maistri militari, un proces complex de triere a candidatilor în conformitate cu modelul militarului profesionist, etapele selectiei fiind astfel structurate încât, la finalul procesului, sa poata fi stabilit profilul aptitudinal minim admis al potentialilor lideri militari;
– numarul de locuri scoase la concurs pentru scolile militare s-a redus semnificativ si au fost introduse noi criterii care pâna în 1999 erau de neacceptat: admiterea fetelor în procesul de formare din scolile militare, mai întâi cu aceleasi sanse cu ale baietilor, ca ulterior sa fie stabilite locuri separate, într-un numar mult mai mic decât al baietilor si doar la anumite specialitati si arme;
– pâna în 1998 intrarea într-o scoala militara oferea aproape sigur o cariera de lunga durata majoritatii elevilor/studentilor militari, actualmente conditiile oferite la finalizarea fiecarei etape de formare s-au modificat, criteriile prioritare în continuarea carierei fiind nivelul potentialului aptitudinal si competenta scolara/profesionala a absolventilor de licee militare, academii militare sau scoli de subofiteri si maistri militari, numarul de locuri pentru etapa superioara fiind mult mai mic decât numarul absolventilor, iar cerintele fiind din ce în ce mai dificile pe masura ce etapa de formare este mai avansata;
– daca pâna în 1999 nu exista posibilitatea de a avea decât o singura optiune initiala, în momentul actual candidatii pot avea doua sau trei optiuni initiale care le permit ca în cazul neîndeplinirii baremelor si criteriilor primei optiuni sa poata fi orientat spre a doua sau a treia optiune.

Aspectele schimbarii sunt percepute de multi candidati ca lipsa de securitate cu privire la propriul viitor, propriile capacitati de adaptare la noile conditii, la viata militara, la relatiile cu ceilalti ceea ce duce la teama sau anxietate cu privire la schimbare manifestata prin încercarea de a rezista (pasiv sau activ) la introducerea ei. Învingerea rezistentei la schimbare presupune ca prim pas cunoasterea motivelor care genereaza aceasta rezistenta:

– interesele personale;
– întelegerea eronata si lipsa de încredere;
– deosebiri în evaluarea situatiei;
– toleranta scazuta la schimbare (dezinteres);
– presiuni exercitate de grupurile de colegi;
– teama de stresul asociat schimbarii,
– experientele negative legate de schimbari anterioare;
– tendinta de autoeliminare a efortului.

Orice schimbare presupune un interval de timp dupa care rezultatele încep sa apara. De asemenea, pe parcursul implementarii apar alte probleme care nu au fost anticipate, care trebuie rezolvate în timp util, altfel derularea procesului în sine este pusa sub semnul întrebarii. Evaluarea rezultatelor implementarii schimbarii presupune întocmirea unor evaluari partiale, periodice pentru a se întari convingerea ca modul de actiune este unul bun, dar procesul implementarii este complex si de durata.

Schimbarile facute în sistemul de recrutare si selectie pentru scolile militare au determinat în mod evident anumite reactii atât la nivelul societatii civile cât si în interiorul sistemului militar. Pentru a face o minima evaluare a rezultatelor schimbarii si a reactiilor produse ne-am propus sa facem o analiza a primei etape de formare – colegiul militar liceal. Ipoteza de pornire este aceea ca schimbarea etapelor si a criteriilor de selectie a avut atât efecte pozitive cât si unele efecte negative, la nivel cantitativ si calitativ. De aceea consideram oportuna efectuarea unei analize paralele între:

– selectia candidatilor pentru colegiul militar liceal si selectia absolventilor de colegiu militar pentru academiile militare (absolventii reprezentând produsul final al primei etape de formare);
– baieti si fete.

O alta ipoteza este aceea ca schimbarile implementate în selectia candidatilor au determinat manifestari de rezistenta care au cauzalitate obiectiva si/sau subiectiva, în functie de conditiile oferite în urmatoarea etapa de formare si perspectivele de reusita.

IV. Analiza si interpretarea rezultatelor selectiei

Pentru analiza celor sase ani de selectie am luat ca puncte de referinta candidatii selectionati pentru Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia datorita faptului ca peste 95% dintre candidati au optat pentru acest colegiu, prea putini fiind cei cu optiuni pentru Breaza sau Câmpulung Moldovenesc.

Din anul 1999 pâna în prezent au fost testati un numar de 5972 candidati pentru colegii militare (3328 de baieti si 2644 de fete), acesti candidati fiind recrutati de cele 15 birouri de informare-recrutare arondate centrului. Numarul total de candidati recrutati initial de birouri a fost mult mai mare (6676, dintre care 3662 baieti si 3014 fete) dar 704 candidati (334 baieti si 370 fete) nu s-au mai prezentat la selectie renuntând la optiunea initiala. Este de remarcat faptul ca numarul fetelor neprezentate este mai mare decât al baietilor, în conditiile în care fetele au fost acceptate în sistemul militar numai din anul 2000.

De asemenea, se poate observa pe histograma prezentei la selectie (1) ca în fiecare an procentul fetelor este mai mic decât al baietilor. Se poate vedea si o usoara scadere a prezentei la selectie începând cu anul 2002 când numarul de locuri scoase la concurs în colegiu a fost redus la 100. În anul 2004 s-a înregistrat o usoara crestere, comparativ cu cei doi ani anteriori, cauza acestei cresteri fiind separarea locurilor pentru baieti (80) si fete (20).

Numarul relativ mare de neprezentati are mai multe cauze:
– nehotarârea candidatilor, multi au luat hotarârea de a se înscrie pentru colegiul militar pentru ca au fost influentati de colegii de clasa;
– lipsa de informatii privind etapele procesului de recrutare–selectie–admitere, unii candidati au renuntat dupa ce au aflat ca selectia presupune mai multe probe eliminatorii;
– nivelul slab de pregatire, în special pentru probele sportive, candidatii apreciind ca nu au nici o sansa de reusita.
Din histograma care evidentiaza numarul de candidati testati efectiv (2) raportat la numarul de locuri scoase la concurs se poate observa ca:
– numarul baietilor a scazut din anul primirii fetelor în sistemul militar, dar acest numar este fluctuant, înregistrând o oarecare crestere în 2004 când au fost separate locurile pe baieti si fete;
– numarul fetelor testate a fost constant mai mare decât al baietilor, cu exceptia anului 2004 când raportul baieti/fete s-a inversat datorita faptului ca locurile pentru fete au fost de patru ori mai putine decât cele pentru baieti;
– afluenta fetelor a fost mai mare în primii ani datorita noutatii acceptarii lor într-un sistem interzis pâna atunci, numarul fetelor scazând treptat datorita rezultatelor slabe obtinute la selectie.

* În anul 1999 cele 100 de locuri au fost numai pentru baieti.
Vom urmari în continuare cum se prezinta analiza calitativa a candidatilor testati în centrul zonal. Din histograme care evidentiaza rezultatele la selectia pentru colegiul militar (3) se poate observa ca:
– nivelul calitativ al baietilor se mentine relativ constant pe parcursul celor sase ani de selectie;
– nivelul calitativ al fetelor a scazut aproape constant, procentul de admise fiind semnificativ mai mic în ultimii doi ani;
– diferenta între performanta baietilor si cea a fetelor este considerabila si înregistreaza o mare discrepanta în ultimul an când locurile pentru colegiul militar au fost separate pentru fete si baieti.

Aceste diferente semnificative între rezultatele baietilor si fetelor pot avea mai multe explicatii:
– grupul tinta al baietilor de clasa a VIII-a s-a mentinut constant calitativ în comparatie cu nivelul aptitudinal stabilit pentru selectia candidatilor pentru colegii militare;
– baietii sunt mai realisti decât fetele în optiunea pentru scoala militara, orientându-se în primul rând dupa calitatile si aptitudinile pe care le au, numarul destul de mare de fete care au optat pentru colegiu raportat la rezultatele obtinute indica un mai mare nerealism în optiunea fetelor;
– grupul tinta al fetelor a suferit o structurare treptata în cei cinci ani de selectie, daca la început colegiul militar a parut atractiv pentru fete cu fiecare an aceasta atractivitate a scazut, fetele care s-au prezentat la selectie situându-se în mica proportie la nivelul aptitudinal cerut.
Vom analiza în continuare doua aspecte calitative ale selectiei aptitudinale: evaluarea psihologica (nivelul de dezvoltare intelectuala) si evaluarea sportiva (motricitate si rezistenta). Din histogramele care evidentiaza procentele de respinsi (4 si 5) comparând rezultatele baietilor si fetelor se poate observa:
– cantitativ: procentul baietilor respinsi la testele psihologice a fluctueaza pe cei sase ani de selectie, în timp ce procentul fetelor respinse a crescut comparativ cu primul an, aceasta crestere putând indica faptul ca cele mai multe fete interesate de colegiul militar au un potential psihologic mai scazut decât al baietilor;
– cantitativ: procentul baietilor respinsi la probele fizice a înregistrat fluctuatii usoare de la un an la altul, în timp ce procentul fetelor respinse la probele fizice a crescut constant ajungând ca 2/3 dintre fete sa fie respinse datorita unei pregatiri sportive prea slabe;
– calitativ: mediile obtinute la testele de inteligenta de baieti si fete sunt comparabile, ceea ce denota faptul ca atât baietii cât si fetele care se orienteaza spre colegiul militar au acelasi randament psihic, baietii si fetele fiind evaluati pe acelasi barem;
– calitativ: diferente semnificative s-au înregistrat în privinta potentialului fizic, fetele fiind respinse într-un numar mult mai mare decât baietii, desi în stabilirea baremelor sportive s-a tinut cont de diferentele fiziologice dintre baieti si fete, iar baremele fetelor sunt „mai permisive” decât ale baietilor.

De asemenea, comparând procentajele de respinsi pe probe psihologice si sportive, se poate observa ca procentele de respinsi pe probe fizice depasesc procentele de respinsi pe probe psihologice, atât la baieti cât si la fete. În anul 2004 s-a ajuns chiar la „recordul” ca trei din patru fete sa fie respinse la probele sportive, în timp ce procentele de respinsi la baieti sa se mentina totusi la niveluri comparabile. Procentul foarte mare de respinsi la probele sportive poate ridica serios problema nivelului de pregatire fizica si sportiva a tuturor elevilor din clasa a VIII-a, în conditiile în care candidatii care se prezinta la selectie se pregatesc suplimentar pentru selectie iar probele sportive de la selectie sunt la nivelul programei scolare de pregatire fizica.

Sa vedem în continuare cum se prezinta situatia candidatilor pentru academii militare proveniti din absolventii Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”. Dupa cum se poate observa din histograma (6) procentul baietilor admisi la selectie se mentine cam la acelasi nivel, exceptie facând anul 2003 când baietii au înregistrat cel mai mic procent (73,03%). Aceasta scadere are drept cauza micsorarea numarului de locuri scoase la concurs pentru academii militare si nu nivelul slab de pregatire al elevilor. De asemenea, se poate observa ca procentul primei generatii de absolvente de colegiu militar, în anul 2004, este mult mai mic decât al baietilor, motivul fiind acelasi, numarul foarte mic de locuri scoase la concurs pentru fete (46) si faptul ca locurile pentru baieti si fete au fost separate. Acest lucru a fost perceput de baieti ca fiind un avantaj, de aceea prestatia baietilor la selectie a fost mult mai buna decât a fetelor.

O particularitate a ultimilor doi ani de selectie o constituie numarul relativ mare de absolventi care nu au mai dorit sa urmeze cariera militara. Principalul motiv care a determinat aceasta decizie îl constituie planul de scolarizare în institutiile de învatamânt militar pentru anul 2004-2005 la baieti si anul 2005-2006 la fete. Candidatii care au renuntat la cariera militara si-au apreciat sansele de reusita în academiile militare ca fiind minime. Aprecierea sanselor au facut-o pornind de le performantele scolare proprii, concurenta, prin comparatie cu colegii cu performante scolare ridicate. Alti candidati ar fi dorit sa urmeze institutii militare de învatamânt superior pentru care nu exista cifra de scolarizare pentru respectivul an.

Majoritatea celor care nu au dorit sa urmeze o institutie militara de învatamânt din cadrul M.Ap.N. au precizat ca optiunea lor este pentru Academia de Politie sau pentru scoala de Subofiteri de Politie, unde exista un numar mult mai mare de locuri scoase la concurs. Aceasta schimbare de optiune demonstreaza ca absolventii de colegiu militar nu au refuzat de fapt cariera militara, ci au apreciat ca sansele lor de realizare în conditiile oferite de M.Ap.N. erau foarte reduse iar oferta M.A.I. era mai atractiva.

Comparând randamentele candidatilor pentru colegii militare cu a absolventilor de colegiu militar care au optat pentru academii militare rezulta pregnant ca cei patru ani de pregatire ridica substantial nivelul scolar si determina o dezvoltare aptitudinala si militara net superioare oricarui alt liceu civil. Aceasta dezvoltare si pregatire generala foarte buna sunt demonstrate si de faptul ca absolventii care nu au mai dorit sa urmeze o scoala de formare din cadrul M.Ap.N. sau cei care au fost respinsi la etapa de admitere (examenele de cunostinte) au fost admisi în scolile din cadrul M.A.I. sau alte institutii de învatamânt superior civile.

V. Concluzii

În momentul optiunii pentru colegiul militar candidatii apreciaza ca sistemul militar le ofera sanse de realizare scolara si, ulterior, profesionala, considerând ca avantajoase conditiile de pregatire si de viata din liceu. Dupa patru ani elevii îsi mentin aceasta parere, fiind multumiti de nivelul de pregatire si performanta scolara la care au ajuns. Cum am vazut anterior, aceasta multumire nu este însa suficienta pentru unii dintre ei pentru a putea opta în continuare pentru o alta scoala militara.

De asemenea, pe parcursul celor sase ani de selectie au ramas constante aprecierile absolventilor Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” cu privire la avantajele si dezavantajele pe care le au comparativ cu candidatii civili: ei considera ca sunt avantajati în cariera militara sub aspectul pregatirii scolare si mai ales militare, adaptându-se mult mai usor la conditiile din institutiile militare si la cerintele vietii militare. Pe de alta parte, ei considera candidatii civili ca fiind avantajati la concursul de admitere, acestia putându-se pregati intens numai la disciplinele de concurs, în timp ce elevii din colegiul militar au obligatia de a se pregati constant si temeinic la toate disciplinele scolare.

Faptul ca unii absolventi renunta la optiunea pentru cariera militara reprezinta o rezistenta determinata de diferenta dintre expectantele lor initiale si oferta concreta facuta de armata la absolvire, rezistenta care are atât cauze obiective cât si cauze subiective:

– interesele personale ale absolventilor nu mai corespund intereselor institutiei militare, iar criteriile tot mai complexe de accedere în cariera îi determina pe unii sa nu mai aiba încredere si sa devina dezinteresati de cariera militara;
– evaluarea situatiei privind locurile scoase la concurs si a sanselor proprii de reusita prin comparatie cu colegii, îi determina pe unii sa renunte, fiind mai tentati sa-si autoelimine efortul de a se pregati pentru a ajunge competitivi;
– într-o oarecare masura actioneaza si presiunea/influenta exercitata de fosti absolventi care sunt în diferite scoli sau academii militare si care „promoveaza” o imagine negativa a institutiei respective;
– experientele negative legate de schimbarile anterioare; de exemplu faptul ca în anii în care baietii si fetele au concurat pe aceleasi locuri, fetele au avut rezultate mai bune la examenele scrise si acest lucru i-a determinat pe unii baieti sa renunte sa mai opteze pentru specialitatile pentru care au optat fetele.
Pentru a minimiza acest fenomen de rezistenta la schimbare, se pot initia un set de activitati cum ar fi:
– informarea celor vizati de proces pentru a întelege fenomenul schimbarii;
– sprijinirea si încurajarea celor implicati în procesul schimbarii sa participe efectiv la acesta;
– cresterea influentei persoanelor avizate sa explice si sa sustina schimbarea;
– eliminarea presiunilor, cum ar fi obligativitatea participarii absolventilor de colegiu militar la selectie (poate genera resentimente si ostilitate).

Sistemul actual de promovare-recrutare-selectie, implementat începând cu anul 1999, a dus la o crestere semnificativa atât a numarului de candidati pentru scolile militare la toate nivelurile de formare cât si la cresterea calitatii subiectilor care au fost admisi la selectie si ulterior au fost admisi în scoli. De asemenea, primirea fetelor în sistemul militar a avut efecte benefice (mai mare concurenta la admitere, performante scolare mai bune determinate de cresterea nivelului de competitie), dar dupa o prima analiza a eficientei lor în viata militara si a gradului de compatibilitate cu cerintele aptitudinale pentru liderul militar si profilul militarului profesionist, analizând prima generatie de absolvente ale învatamântului militar, s-a constatat ca fetele îndeplinesc aceste criterii într-o mai mica masura decât baietii fapt care a dus la scaderea numarului de locuri scoase la concurs pentru fete si limitarea accesului acestora doar spre anumite arme si specialitati.


Bibliografie

1. M 100 din 06.10.1998, Ordinul Ministrului de Stat, Ministrul Apararii Nationale: Conceptia privind promovarea profesiei militare, recrutarea si selectia candidatilor, Tipografia Militara a Ministerului Apararii Nationale, Bucuresti 1998
2. M 77 din 03.07.1999, Ordinul Ministrului de Stat, Ministrul Apararii Nationale, DMRU: Norme de organizare si functionare a Centrelor Zonale de Selectie si Orientare, Tipografia Militara a Ministerului Apararii Nationale, Bucuresti, 1999
3. Paul Marinescu: Managementul institutiilor publice, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003