Traian Ciupitu*
Iuliana Iacob**
Emilia Grajdan***

Motto:”Destinul este consecinta caracterului nostru”.
Octavian PALER


În ultimele câteva decenii, în psihodiagnoza, a fost reînviata preocuparea pentru studierea valorilor, inclusiv a celor profesionale. Valorile reprezinta dimensiuni importante ale personalitatii.
Valorile profesionale constituie un subsistem în cadrul sistemului axiologic: ele se refera la aspecte particulare ale activitatii profesionale care sunt mai mult sau mai putin dorite (S. Chelcea, 1994, p. 102).
În actualele conditii sociale, economice si politice din tara noastra, alegerea unei profesii si implicit realizarea unei cariere prin exercitarea acestei profesii, presupune luarea în considerare a unui numar foarte mare de factori: motivationali, valori profesionale, capacitate de autoevaluare obiectiva etc.
Cariera pe care un om o va urma în viata îsi pune, inevitabil, amprenta pe existenta acestuia si a celor din jurul lui, la fel cum propria personalitate, formata pâna în momentul alegerii acesteia, va avea o importanta deosebita în luarea deciziei privind profesia pe care o va alege. “Destinul este consecinta caracterului nostru” spunea Octavian Paler.
Alegerea din timp, înca din perioada adolescentei, a unui anume drum de parcurs în viata, presupune si exprimarea optiunii pentru o anumita forma de învatamânt.
Cariera militara, de exemplu, este precedata, în majoritatea cazurilor, de parcurgerea anumitor forme de învatamânt militar. Prima forma a unui astfel de învatamânt organizata în tara noastra se desfasoara în colegiile liceale militare.
Beneficiind de traditii remarcabile si educatori de renume, actualele colegii liceale militare îsi aduc aportul în mod considerabil la formarea corpului de militari profesionisti ai Armatei României.
Cuvinte cheie: cariera, valori profesionale, proces instructiv-educativ.

I. Motivarea studiului

La modul general se poate spune ca “valorile se refera la stari sau moduri de actiune considerate a fi dezirabile. Ele au un rol esential în orientarea actiunilor umane, în stabilirea obiectivelor si scopurilor de atins, a strategiilor, metodelor si cailor de actiune”(Ursula schiopu, 1993, p. 662). Asa cum arata Septimiu Chelcea, (1994, p. 101), “valorile nu sunt direct observabile”, ele contin elemente cognitive, afective si conative, relevând posibilitatile de actiune ale indivizilor, grupurilor si comunitatilor umane.
Interesele, aspiratiile, valorile profesionale, idealul de viata si profesional, aptitudinile etc., sunt numai o parte din factorii psihoindividuali ce trebuie avuti în vedere la analiza motivelor care determina un adolescent sa opteze pentru profesia militara.
Pornind de la premisa ca procesul instructiv-educativ care se desfasoara în colegiile liceale militare constituie piatra de temelie în formarea, asa cum am aratat, a majoritatii ofiterilor armatei române, vom încerca sa relevam, în lucrarea de fata, care sunt valorile profesionale ale elevilor acestor institutii militare de învatamânt si cum evolueaza ele pe parcursul acestui proces.
În acest sens, proiectul de cercetare desfasurat conform metodologiei propuse de R. Muchielli si prezentate de Andrei Novak (1996) propune un punct de vedere asupra valorilor profesionale ale elevilor militari.

II. Obiectivele si ipotezele cercetarii

Obiectivul principal al cercetarii noastre a fost determinarea valorilor profesionale ale adolescentilor militari.
Pentru aceasta am pornit de la ipoteza generala, conform careia, valorile profesionale ale elevilor de colegiu militar se modifica de la un an de studii la urmatorul prin aducerea în prim plan a valorilor extrinseci si punând pe primele locuri valori ca “avantaje economice”, “siguranta profesionala” sau “un mod de viata” mai bun.

III. Metode si instrumente de investigatie

Chestionarul privind Inventarul de valori profesionale.
Inventarul de valori profesionale, Work Values Inventory, este destinat consilierii studentilor si selectiei profesionale (Anastasi, 1982). În S.U.A. a fost etalonat pe un esantion reprezentativ national de peste 10 000 de elevi si studenti. În Franta a fost aplicat pe un esantion national, rezonabil, constituit din 1 400 de elevi (fete si baieti) din clasele de liceu terminale. M. Huteau si D. Pouzols (1974) considera ca Inventarul de Valori Profesionale are o serie de limite specifice chestionarelor care constau în: ambiguitatea unor itemi (întrebari, enunturi) si posibilitatea unor erori/deformari în ceea ce priveste raspunsurile, limite discutate si de S. Chelcea în Valoarea si limitele utilizarii chestionarelor în cercetarea socio-umana (1975). Cei doi autori francezi mentionati anterior apreciaza ca Inventarul de Valori Profesionale este folositor ca mijloc de organizare a grupurilor de elevi/studenti sau ca orientare preliminara a acestora înaintea interviurilor folosite pentru orientarea scolara si profesionala.
În tara noastra Inventarul de Valori Profesionale a mai fost folosit (dupa o adaptare si etalonare corespunzatoare) de S. Chelcea, în anul scolar 1993/1994, pe un “esantion rezonabil”, fara valoare reprezentativa, numai cu o valoare indicativa, oferind o imagine despre configuratia valorilor profesionale ale studentilor, fara precizarea marjei de eroare (S. Chelcea, 1994, p. 106).

Pe baza unor cercetari psihosociologice aprofundate timp de doua decenii, D.E. Super a identificat un numar de 15 valori profesionale. Conform S. Chelcea, (1994, p. 102), acestea sunt urmatoarele: altruism (A), estetice (E), stimularea intelectuala (Si), reusita profesionala (R), independenta (I), prestigiul (P), conducere (Co), avantaje economice (Ae), siguranta profesionala (Sp), ambianta fizica (Am), relatii cu superiorii (Rs), relatii cu colegii (Rc), mod de viata (Mv), varietate (V), creativitate (C).

Cele 15 dimensiuni valorice sunt apreciate diferit în situatii profesionale concrete.
Noi am folosit acest instrument pentru a încerca determinarea valorilor profesionale ale elevilor din colegiul militar liceal “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Am considerat ca diferenta de vârsta (între elevii colegiilor militare liceale si studenti) nu este foarte mare, iar interesele acestora sunt relativ aceleasi: o orientare optima catre o anumita profesie (arma, specialitate militara) si dezvoltarea unei cariere de succes.

Cei 45 de itemi au prevazute raspunsuri scalate astfel:
5 – foarte important
4 – important
3 – importanta medie
2 – putin important
1 – lipsit de importanta
Scorul pentru fiecare directie de valori s-a calculat ca medie aritmetica a aprecierii celor 3 itemi care compun respectiva dimensiune.

IV. Esantionul observat

Esantionul observat a fost alcatuit din elevi ai claselor IX-XII din Colegiul Militar Liceal ,,Dimitrie Cantemir”, din localitatea Breaza.
În România functioneaza trei colegii militare liceale (la Breaza – judetul Prahova, la Alba Iulia – judetul Alba si la Câmpulung Moldovenesc – judetul Suceava).
Numarul total de elevi cuprinsi în aceasta forma de învatamânt era de 1375.
Structura pe colegii militare liceale si ani de învatamânt este prezentata în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Am avut la dispozitie, pentru desfasurarea cercetarii, câte 21 de elevi din anii II, III si IV de studii si 20 de elevi din anul I de studii.
Din totalul elevilor aceluiasi an de studii, acestia au reprezentat:

Tabelul nr. 2

Structura esantionului

Vârsta: între 14 – 18 ani, astfel:
14 – 15 ani – 20 elevi (24,09%);
15 – 16 ani – 21 elevi (25,30%);
16 – 17 ani – 21 elevi (25,30%);
17-18 ani-21 elevi (25,30%).
Sexul: masculin – 83 elevi (100%); (studiul a fost realizat înainte ca fetele sa aiba acces la aceasta forma de învatamânt).
– Starea civila: necasatoriti – 83 elevi (100%);
– Mediul de provenienta:
+ Urban-59 (71,08%);
+ Rural – 24 (28,92%).
– Profilul institutului: stiinte exacte – 83 elevi (100%);
– Tipul institutului: public – 83 elevi (100%);

Elevii provin de pe tot cuprinsul tarii si îsi desfasoara activitatea în regim de internare totala.
Având în vedere structura esantionului nu putem aprecia reprezentativitatea acestuia, însa îl putem considera cel putin rezonabil, capabil sa ofere o imagine despre “broderia” valorilor profesionale ale elevilor din colegiile militare liceale.

V. Prezentarea, organizarea si interpretarea datelor

Pentru elevii clasei a IX-a (primul an de studiu) N = 20, rezultatele au fost, conform tabelului nr. 3, urmatoarele:
– Pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale s-au clasat “relatiile cu colegii” (m = 4,699);
– Pe locul doi s-a situat exercitarea unei profesii care sa ofere posibilitatea “modului de viata dorit” (m = 4,582);
– Pe locul trei s-a clasat “altruismul” cu m = 4,581.
La polul opus s-au situat “varietatea muncii” (m = 3,113), “conducerea” (m = 3,197) si “valorile estetice” (m =3,514).
Diagrama mediilor pentru cele 15 valori profesionale ierarhizate de elevii primului an de studiu este prezentata în tabelul nr. 3.

Rezultatele obtinute infirma remarca lui S. Chelcea (1994, p.111) conform careia tinerii adolescenti au adoptat un “individualism devastator pentru fiinta umana”, apropiindu-se chiar de modelul occidental “ce cauta forme de viata comunitara, modalitati de coexistenta demna si solidaritate umana”.
Consideram ca acest lucru se datoreaza faptului ca, asa cum am spus anterior, elevii traiesc într-un regim de internare, regim care îi determina sa valorizeze primordial “relatiile cu colegii”, cu cei carora se pot confesa oricând, cu cei care îi înteleg cel mai bine, cei ce traiesc aceleasi conditii cu ei. În spiritul acestei idei, aspirând dupa un “mod de viata” optim, adolescentul dezvolta si valorizeaza “altruismul”, acea “posibilitate de a contribui la binele altuia”, al colegului.
Optiunea pentru profesii care sa ofere “reusita profesionala” este clasata, de adolescentii anului I de studii, abia pe locul sapte, în timp ce “prestigiul”, “creativitatea” si “stimularea intelectuala” ocupa locurile X-XII.
Valorile corelate cu motivatii extrinseci de optiune pentru o anume profesie, “siguranta profesionala” si “avantajele economice” sunt ordonate în a doua jumatate a ierarhiei, pe locurile VIII-IX.

Pentru elevii clasei a X-a (al doilea an de studiu) N = 21, rezultatele au fost, conform tabelului nr. 3, urmatoarele:
– Pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale s-a clasat exercitarea unei profesii care sa ofere posibilitatea “modului de viata dorit” (m = 4,650);
– Pe locul doi s-au situat “relatiile cu colegii” (m = 4,488);
– Pe locul trei s-a clasat “independenta” cu m = 4,299.

La polul opus s-au situat “valorile estetice” (m =3,155), “conducerea” (m = 3,313) si “prestigiul” (m = 3,822).
Diagrama mediilor pentru cele 15 valori profesionale ierarhizate de elevii celui de-al doilea an de studiu este prezentata în tabelul nr. 3.

Daca pentru elevii clasei a IX-a, de curând iesiti din “sânul” familiilor de origine, “relatiile cu colegii” încercau sa suplineasca atmosfera calda de acasa, la cei din clasa a X-a primul loc în ierarhie este ocupat de “modul de viata”, urmat, în ordine, de “relatiile cu colegii” si “independenta”. Acest lucru este posibil, dupa parerea noastra, datorita usoarei experiente dobândite de tinerii acestei vârste în regim de internat si depasirii momentelor critice ale despartirii de familie. În acest stadiu elevii sunt preocupati de îmbunatatirea conditiilor de trai si întelegerea modului de viata oferit de profesia militara. Desi tind catre o mai mare “independenta”, valoare aflata pe locul trei în ierarhie, ramân totusi interesati de stabilirea unor bune “relatii cu colegii” (locul doi). “Altruismul” se claseaza pe locul patru.

Si la nivelul acestui an de studii optiunea pentru profesii care sa ofere “reusita profesionala”, “stimulare intelectuala” sau “prestigiu” este mai slaba, aceste valori situându-se pe locurile VII, VI si XIII.
Valorile corelate cu motivatii extrinseci de optiune pentru o anume profesie, “avantajele economice” si “siguranta profesionala” sunt ordonate în a doua jumatate a ierarhiei, pe locurile X-XI.

Pentru elevii clasei a XI-a (al treilea an de studiu) N = 21, rezultatele au fost (tabelul nr. 3), urmatoarele:
– Pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale s-a clasat exercitarea unei profesii care sa ofere posibilitatea “modului de viata dorit” (m = 4,696);
– Pe locul doi s-au situat “relatiile cu colegii”(m = 4,665);
– Pe locul trei s-a clasat ,,altruismul” cu m = 4,473;
La polul opus s-au situat “valorile estetice” (m =3,330), “varietatea” (m = 3,440) si “conducerea” (m= 3,837).
Diagrama mediilor pentru cele 15 valori profesionale ierarhizate de elevii celui de-al treilea an de studiu este prezentata în tabelul nr. 3.
Pentru elevii clasei a XII-a (al patrulea si ultimul an de studiu) N = 21, rezultatele au fost, conform tabelului nr. 3, urmatoarele:
– Pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale s-a clasat exercitarea unei profesii care sa ofere posibilitatea “modului de viata dorit” (m = 4,616);
– Pe locul doi s-au situat “relatiile cu colegii” (m = 4,600);
– Pe locul trei s-a clasat “ambianta fizica” cu m = 4,441.

La polul opus s-au situat “valorile estetice” (m = 3,424), “varietatea” (m = 3,663) si “conducerea” (m =3,695).
Diagrama mediilor pentru cele 15 valori profesionale ierarhizate de elevii ultimului an de studiu este prezentata în tabelul nr. 3.

La elevii anilor III si IV de studii are loc o oarecare cristalizare a valorilor profesionale, cristalizare ce se întrevedea chiar începând cu elevii anului II. Aceasta consta în faptul ca primele doua locuri în ierarhie sunt ocupate de optiuni pentru profesii ce pot oferi un “mod de viata” dorit si bune “relatii cu colegii”. Urmatoarele doua locuri, trei si patru, sunt ocupate de optiuni pentru profesii care sa poata oferi tinerilor o “ambianta fizica” placuta si posibilitatea de manifestare a “altruismului”. Singura diferenta este faptul ca aceste doua valori sunt inversate de la un an de studii la altul.

Acelasi lucru se întâmpla si cu valorile profesionale ierarhizate de elevii celor doi ani de studii pe ultimele trei locuri. Acestia valorizeaza mai putin profesiile care necesita aptitudini de “conducere”, “estetice” sau “varietatea”.

Profesiile care “stimuleaza intelectul” si încurajeaza “reusita profesionala” sunt plasate de elevii anului III pe locurile IX si VIII, în timp ce, cei din anul IV le plaseaza pe locurile VIII respectiv V.
Valorile corelate cu motivatii extrinseci de optiune pentru o anume profesie, “avantajele economice” si “siguranta profesionala” sunt ordonate de elevii anului III de studii pe locurile V si XI, în timp ce elevii anului IV de studii le plaseaza în a doua jumatate a ierarhiei, pe locurile XII si respectiv XI.

Scorurile obtinute de elevii anului II de studiu sunt diferite, comparativ cu cele obtinute de elevii anului I.
La 8 valori profesionale, din cele 15 testate, elevii anului II au înregistrat scoruri superioare. Conform tabelului nr. 3, diferenta cea mai mare (0,726) a aparut la “varietate”. De asemenea, elevii anului II au obtinut scoruri mai mari arunci când s-au referit la profesii care stimuleaza intelectul (0,395), “creativitatea” (0,230), care presupun o oarecare “independenta” (0,202), sau pentru care sunt necesare aptitudini de “conducere” (0,116).

Spre deosebire de acestia, elevii anului I au valorizat mai mult “relatiile cu superiorii” (0,450), “altruismul” (0,361) si profesiile care presupun realizarea unor produse “estetice” (0,359).
Ierarhizarea celor 15 valori profesionale la elevii celor doi ani de studii scoate în evidenta un grad ridicat de similaritate, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman r = 0,80 indicând o corelatie semnificativa.
Scorurile obtinute de elevii anului III de studiu sunt diferite, comparativ cu cele obtinute de elevii anului II.
La 13 valori profesionale, din cele 15 testate, elevii anului III au înregistrat scoruri superioare. Diferenta cea mai mare (0,524) a aparut la “conducere”. De asemenea, elevii anului III au obtinut scoruri mai mari atunci când s-au referit la profesii care ofera “avantaje economice” (0,350), statueaza “relatii cu superiorii” bune (0,332), ofera o mai mare “siguranta profesionala” (0,302), stimuleaza “creativitatea” (0,270), “altruism” (0,253), ofera o “ambianta fizica” placuta (0,239) statueaza “relatii cu colegii” bune (0,177), presupun realizarea unor produse “estetice” (0,175), încurajeaza “reusita profesionala” (0,160), stimuleaza intelectul (0,125), sau care presupun un oarecare “prestigiu” (0,110).

Spre deosebire de acestia, elevii anului II au valorizat mai mult “varietatea” (0,399).
Ierarhizarea celor 15 valori profesionale la elevii celor doi ani de studii scoate în evidenta cel mai ridicat grad de similaritate, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman r = 0,88 indicând aceasta.

Scorurile obtinute de elevii anului IV de studiu sunt diferite, comparativ cu cele obtinute de elevii anului III.
La 7 valori profesionale, din cele 15 testate, elevii anului IV au înregistrat scoruri superioare. Diferenta cea mai mare (0,223) a aparut la “varietate”. De asemenea, elevii anului IV au obtinut scoruri mai mari atunci când s-au referit la profesii care presupun realizarea unor produse “estetice”, încurajeaza “reusita profesionala” (0,094), presupun o mai mare “independenta” (0,080), presupun un oarecare “prestigiu” (0,064), ofera o “ambianta fizica” placuta (0,047).

Spre deosebire de acestia, elevii anului III au valorizat mai mult profesiile care ofera “avantaje economice” (0,444), o mai mare “siguranta profesionala” (0,206), presupun aptitudini de “conducere” (0,142), sau “altruism” (0,253).

Ierarhizarea celor 15 valori profesionale la elevii celor doi ani de studii scoate în evidenta un ridicat grad de similaritate, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman “r” fiind egal cu 0,83.

Comparând ierarhiile stabilite de elevii anilor I si IV de studii putem observa ca la 11 valori profesionale, din cele 15 testate, elevii anului IV au înregistrat scoruri superioare. Diferenta cea mai mare (0,550) a aparut la “varietate”. De asemenea, elevii anului IV au obtinut scoruri mai mari atunci când s-au referit la profesii care presupun o mai buna “stimulare intelectuala” (0,522), “creativitate” (0,500), aptitudini de “conducere” (0,498), încurajeaza “reusita profesionala” (0,332), presupun un oarecare “prestigiu” (0,132), ofera o “ambianta fizica” placuta (0,094).

Spre deosebire de acestia, elevii anului I au valorizat mai mult “altruismul” (0,233), “relatiile cu superiorii” (0,228) si “relatiile cu colegii” (0,099).

Ierarhizarea celor 15 valori profesionale la elevii celor doi ani de studii scoate în evidenta un ridicat grad de similaritate, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman “r” fiind egal cu 0,82.

Pe ansamblu N = 83, rezultatele au fost, conform tabelului nr. 3, urmatoarele:
– Pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale s-a clasat exercitarea unei profesii care sa ofere posibilitatea “modului de viata dorit” (m = 4,636);
– Pe locul doi s-au situat “relatiile cu colegii” (m = 4,613);
– Pe locul trei s-a clasat “altruismul” cu m = 4,405.
La polul opus s-au situat “valorile estetice” (m =3,356), “conducerea” (m = 3,511) si “varietatea muncii” (m = 3,514).
Pentru o ierarhizare cât mai exacta a valorilor profesionale în rândul elevilor colegiilor militare liceale am exprimat mediile în numere cu trei zecimale.
Diagrama mediilor pentru cele 15 valori profesionale este prezentata în tabelul nr. 3.

VI. Concluzii

O parte a rezultatelor poate fi explicata având în vedere schimbarile sociale radicale produse în România dupa decembrie 1989.

Spre deosebire de tinerii studenti chestionati de S. Chelcea (1994), elevii colegiilor militare liceale, desi valorizeaza, în primul rând, profesiile care permit un mod de viata “asa cum îl doresc”, pe locurile doi si trei situeaza “relatiile cu colegii” si “altruismul”. Situatia este generata, dupa parerea noastra, de modul de viata în colectivitate, în regim de internare totala. “Avantajele economice” si “siguranta profesionala” considerate motive extrinseci de exprimare a optiunilor în alegerea unei profesii se claseaza în a doua jumatate a ierarhiei, pe locurile 10 si 11.

Factorii asociati conditiilor si situatiei de munca (creativitatea, varietatea si stimularea intelectuala) sunt “asezati” în ierarhia finala pe locurile 8, 13 si, respectiv, 9, în timp ce factorii care vizeaza structura muncii (ambianta, relatiile cu colegii, prestigiul si conducerea) sunt clasati pe locurile 4, 2, 12 si 14.

Studierea valorilor profesionale ale adolescentului prezinta o mare însemnatate deoarece, în aceasta perioada se pun bazele consilierii si orientarii profesionale într-un mod organizat si sistematic, cum este scoala, în urma unui proces instructiv-educativ bine organizat si structurat. Cunoscând si urmarind din timp valorile profesionale ale indivizilor acestei categorii de vârsta, putem întelege motivele exprimarii optiunilor profesionale, stiind ca la aceasta vârsta subiectul se afla în plina formare si dezvoltare a personalitatii. Pe masura ce personalitatea adolescentului prinde contur, se observa ca si valorile lui profesionale se stabilizeaza, concretizându-se în exprimarea unei optiuni profesionale.

Odata cu trecerea anilor gândirea se maturizeaza, iar daca în primul an de studii subiectii valorizau primordial “relatiile cu colegii”, începând chiar cu anul II de studii se observa o înclinare catre profesii care sa ofere un “mod de viata” optim. “Altruismul”, ca valoare profesionala, oscileaza pe parcursul celor patru ani de studii între locurile trei si patru ale ierarhiei, cu medii ale scorurilor cuprinse între 4,220 si 4,581. Pe ultimele locuri, ca valori profesionale, se claseaza cele “estetice”, cele ce presupun existenta unor aptitudini de “conducere”, “varietatea” si, izolat, “prestigiu”.

“Avantajele economice”, despre care, ca valoare profesionala, banuiam ca se va plasa în primele locuri ale ierarhiei, s-a situat, cel mai “sus” pe locurile cinci-sase (la elevii anului III de studiu), pentru ca, la ceilalti ani de studii, în mod constant sa se situeze în a doua jumatate a “clasamentului” (pe locurile IX, X sau XII). Aceasta situatie, corelata cu faptul ca, peste 50% din subiecti, si-au exprimat clar si explicit optiunea pentru o “cariera militara”, denota faptul ca, în exprimarea acestei optiuni elevii nu iau în calcul aceste avantaje. Ei vor, pur si simplu, sa urmeze o cariera militara. Nici macar “siguranta profesionala” oferita în perioada anterioara de profesia militara nu este luata în calcul la stabilirea avantajelor. Probabil ca adolescentii acestor timpuri au început deja sa înteleaga mecanismele functionarii unei societati bazate pe principiile economiei de piata, societate care valorizeaza cu precadere competenta profesionala, care încurajeaza principiul “omul potrivit la locul potrivit” si da libertate individului în schimbarea locului de munca pâna la gasirea variantei optime dezvoltarii unei cariere de succes.

---

* Maior psiholog, U.M. 02030 Bucuresti
** Psiholog, U.M. 02030 Bucuresti
*** Psiholog, U.M.02450 Bucuresti