George Topârceanu | Migdale amare | Prefatã

Publicat deMadalina Marcu

Prin ce þinuturi rãtãceºti
Pribeagã?
În care grotã din poveºti
Ai hibernat — o varã-ntreagã?

O, Muza mea cu nasul mic
ªi coapse fine,
Abia sculptate din nimic,
De ce te-ai dus de lângã mine?…

þi-am prins în pãrul inelat
Vreo floare artificialã?
Te-am ofensat
Cu vreo metaforã banalã?

Ori mi-ai bãtut vreodatã-n geam
ªi, spionând perdeaua trasã,
Te-ai supãrat cã nu eram
Acasã?…

Vrei poate macii din livezi
Pe toþi cu mâna ta sã-i scuturi?
Sau te distrezi
Cu pãlãria dupã fluturi?

N-ai adormit cumva pe-afarã
ªi te-ai trezit sub un umbrar,
Îndrãgostitã de-un mãgar
Ca-n Visul unei nopþi de varã?

Cu Demonul lui Lermontof
Te-i fi-ntâlnit ºi þi-a fost fricã?…
Nu þi-a intrat cumva-n pantof
O pietricicã?

(De-aceea-mi iese ºchiop ºi mic
Un vers, în fiecare stanþã…
Vezi, tot m-ai inspirat un pic
De la distanþã!)

Ori m-ai zãrit vreodatã stând
Cu Muza altuia? Se poate.
Le-am spus cuvinte dulci, pe rând,
La toate…

Dar n-am fãcut-o pe furiº
Cum fac confraþii mei cu tine,
Ci pe afiº
Mi-am spus pãcatul la oricine,

ªi confidenþele, tu ºtii,
Le-am dat pe faþã, tale-quale,
Într-un volum de Parodii
Originale…

Oricum, de-o fi ca-n viitor
Sã placã stihurile mele,
Las mãrturie tuturor
Cã n-ai colaborat la ele.

Cã singur m-ai lãsat sã scriu
O carte-ntreagã fãrã tine…
ªi dacã totuºi mai târziu
Te vei întoarce lângã mine,

Nici nu te-alung, nici nu te-mpac,
Ci-n fundul cãlimãrii crunte
Muind un deget, am sã-þi fac
Un benghi în frunte!

S-ar putea sa iti placa…

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

1Romance de la luna, lunaA Conchita García LorcaLa luna vino a la fraguacon su polisón de nardos.El niño la mira, mira.El niño la está mirando.En el aire conmovidomueve la luna sus brazosy enseña, lúbrica y pura,sus senos de duro estaño.-Huye luna, luna, luna.Si...

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

ESCENA PRIMERAHora crepuscular. Un guardillón con ventano angosto, lleno de sol. Retratos, grabados, autógrafos repartidos por las paredes, sujetos con chinches de dibujante. Conversación lánguida de un hombre ciego y una mujer pelirrubia, triste y fatigada. El hombre...