Franz Bardon | Frabato magicianul | In memoriam

Publicat deMadalina Marcu

IN MEMORIAM

Deşi următoarea informaţie va produce suferinţă în rândul cititorilor interesaţi, consider că este de datoria mea să i informez pe aceştia de faptul, trist de altfel pentru noi toţi, că Franz Bardon nu mai este, fizic, printre noi.
La data de 10 iulie 1958, Providenţa Divină a permis spiritului acestuia, care a atins perfecţiunea timp de mii de ani, să părăsească corpul său omenesc de care s a servit Bardon pentru îndeplinirea misiunii sale şi în care nu se va mai întoarce niciodată. În general vorbind, mulţi dintre marii iniţiaţi de pe această planetă îşi părăsesc pentru totdeauna trupurile în împrejurări neobişnuite şi acesta este şi cazul lui Franz Bardon.
Numai puţini oameni ştiu că un mare iniţiat ca Franz Bardon n are voie să urmeze procedura normală, completă a reîncarnării ca toţi ceilalţi muritori, de vreme ce, fiind un spirit perfect, el ar accepta chipul uman numai dacă Providenţa Divină i ar încredinţa îndeplinirea unei noi misiuni.
Pentru a forma cititorului o idee clară asupra unui astfel de spirit, vă voi povesti câte ceva din viaţa autorului, mai ales că sunt un bun cunoscător al acesteia.
Franz Bardon menţiona în „FRABATO” că se încarnase într un băiat de paisprezece ani, ca să devină mentor spiritual al lui Viktor Bardon, tatăl băiatului. Viktor Bardon era el însuşi preocupat de misticismul creştin şi, graţie perseverenţei şi credinţei, a dobândit capacitatea de clarviziune. Dar, cum îi lipsea experienţa practică în domeniu, nu putea, în ciuda clarviziunii sale, să şi împlinească visul, spre care râvnea atât de mult, aşa încât n a putut deveni un iniţiat divin. De aceea, rugăciunilor sale fierbinţi li se adăuga visul sublim de a întâlni un Guru adevărat în timpul actualei încarnări, ca să poată fi învăţat de acesta şi să acumuleze cât mai mult. Dorinţa sa exaltată n a rămas neîmplinită. Spiritul lui Frabato s a încarnat în trupul unicului său fiu, pe care Viktor Bardon l a avut între cele douăsprezece fete şi, fiind cel mai mare dintre copii, el urma să devină adevăratul Guru al tatălui său, în afara misiunii pe care Providenţa Divină i o dăduse.
Aşadar, în noaptea când s a petrecut această înlocuire minunată, nimeni în afara clarvăzătorului Viktor Bardon n a observat aceasta şi el mulţumi din toată inima lui Dumnezeu pentru această binecuvântare. Din acea zi el a avut un Guru al lui în persoana fiului său şi asta îl făcea foarte fericit.
Numai un înalt şi perfect iniţiat ca spiritul lui Franz Bardon putea încerca să facă un lucru ca acesta şi să reuşească în desăvârşirea nu doar a unei singure misiuni, ci a unui număr de misiuni încredinţate, beneficiind şi de ajutorul unui trup care i a fost împrumutat în acest scop.
Alegerea şi acceptarea unui corp fizic care este deja la vârsta pubertăţii se realizează cu mai multe condiţii: ca o compensare, noul său locatar trebuie să ofere proprietarului iniţial o existenţă nouă, mai bună, începând într un uter de mamă; mai mult decât atât, el trebuie să accepte Karma trupului ca fiind a sa.
Dar, deoarece Karma proprietarului iniţial al trupului era foarte încărcată, Franz Bardon, în ciuda perfecţiunii sale spirituale şi a înaltelor capacităţi hermetice, a avut multe de îndurat înainte s o poată purifica. Astfel, aş scoate în evidenţă lupta sa pentru existenţă, arestările lui repetate şi cei trei ani şi jumătate petrecuţi într un lagăr de concentrare, timp în care a trăit cele mai triste şi mai crude experienţe, cele mai umilitoare din viaţa sa. De asemenea, ultimele luni din viaţă i au fost umbrite de întâmplări extrem de neplăcute, care, în final, au pus capăt muncii sale benefice. Acceptarea unei astfel de încarnări este, pentru noi toţi, cea mai evidentă dovadă despre cât de mărinimos a fost întotdeauna spiritul lui Franz Bardon.
Aceste indicii demonstrează clar cititorului că, până şi un mare spirit – ale cărui înzestrări sunt foarte apropiate de capacităţile şi forţa Providenţei Divine – are totuşi de înfruntat multe lucruri, chiar şi experienţe dintre cele mai nefericite, fără să dea înapoi, deşi ar fi putut să i prindă pe urmăritorii săi cu o simplă ridicare de mână.
Acelaşi lucru se petrece şi în cazul destinului altor fiinţe umane, pentru care, de la Providenţa Divină, nimănui nu i este permis să intervină, nici chiar unui iniţiat sau ales. Din acest motiv, este doar o chestiune de ignoranţă când cineva învinuieşte întâmplările sorţii ca fiind nedrepte şi, în acelaşi timp, numeşte iniţiat o fiinţă umană incompetentă, doar pentru că aderă cu lealitate la Poruncile Providenţei Divine, dorinţele lor nebuneşti rămânând neîmplinite.
Am evitat descrierea clasică a vieţii lui Franz Bardon, cu perioada şcolarităţii, apoi alegerea unei profesiuni şi activitatea lui profesională, considerând că povestirea mea este mai instructivă şi mai importantă pentru cititorii interesaţi şi studenţii ştiinţei hermetice.
Aceia care au fost îndeajuns de norocoşi să l cunoască personal pe Franz Bardon ştiu foarte bine că unul dintre cei mai buni oameni a plecat dintre noi. Realii discipoli ai hermeticii îl privesc încă pe Franz Bardon ca pe adevăratul lor Guru, chiar dacă mai trăieşte într o fiinţă umană sau nu.
Măreţia sa spirituală nu va fi niciodată înlocuită.
Aceia care se ocupă practic de lucrările ştiinţifice ale lui Franz Bardon, dar care nu l au cunoscut niciodată personal pe autor sau nu l au văzut câtuşi de puţin, îşi pot face o idee despre această măreţie spirituală când voi da numele anumitor personalităţi care au trăit în ere diferite şi ale căror corpuri fizice au fost locuite de acelaşi mare spirit, spiritul lui Franz Bardon.
Hermes Trimegistos, a cărui Carte a înţelepciunii, numită şi „Thoth”, conţine 78 de cărţi de tarot, este cunoscut cu siguranţă de orice ocultist. De aceea, nimeni nu va fi surprins de motto ul pe care Franz Bardon l a ales pentru prima sa carte, „Iniţiere în hermetică”. Lao Tse, filozoful şi omul de ştiinţă chinez este, de asemenea, cunoscut tuturor filozofilor.
Este şi cazul astrologului francez Nostradamus, omului de ştiinţă englez Robert Fludd, Contelui de Saint Germain. Regăsim spiritul lui Franz Bardon în Appolonius din Tyana, un contemporan al lui lisus. Înainte de ultima sa încarnare, el a fost întrupat în Mahum Tah Ta, din Tibet, înţeleptul munţilor.
În urma plecării spiritului lui Franz Bardon, mii de oameni din întreaga lume şi au pierdut salvatorul, sfătuitorul şi suportul în multe momente grele. Sacrificiul şi activitatea sa benevolă merită toată recunoştinţa, aprecierea şi gratitudinea.
Noi, cei care ştim că nu există moarte, nutrim speranţa că Providenţa Divină, poate, ne va îngădui întâlnirea cu acest mare iniţiat, nu contează prin cine sau ce, într una din viitoarele noastre reîncarnări.
Praga, septembrie 1958
Otti Votavova
(11.04.1903 9.02.1973)

S-ar putea sa iti placa…

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

1Romance de la luna, lunaA Conchita García LorcaLa luna vino a la fraguacon su polisón de nardos.El niño la mira, mira.El niño la está mirando.En el aire conmovidomueve la luna sus brazosy enseña, lúbrica y pura,sus senos de duro estaño.-Huye luna, luna, luna.Si...

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

ESCENA PRIMERAHora crepuscular. Un guardillón con ventano angosto, lleno de sol. Retratos, grabados, autógrafos repartidos por las paredes, sujetos con chinches de dibujante. Conversación lánguida de un hombre ciego y una mujer pelirrubia, triste y fatigada. El hombre...