Nu e nimnei… plouă… plînge-o cucuvaie
Pe-un acoperiş de piatră-n noapte cu ecouri de şivoaie,
Vai, e ora de-altădată, umbre ude se-ntretaie,
Şi-n curentul unui gang aţipesc, plin de ploaie.
Tabla tuburilor sună, aiurarea tuturor…
O grăbită alchimie, fîlfîie o vîlvătaie,
Vai, e ora de-altădată, dungi de ploaie se-ntretaie,
Un oraş de piatră doarme… toate dor.
Nu e nimeni… plouă… plînge-o cucuvaie.