– Adio, pică frunza,
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămîi, şi nu mai plînge,
Şi uită-mă pe mine.
Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare…
– Mai stai de mă alintă
Cu mîna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică…