Ion Luca Caragiale | O scrisoare pierduta | Actul I | Scena IX

Publicat deMadalina Marcu

ZOE, TIPĂTESCU, apoi GHIŢĂ PRISTANDA şi TRAHANACHE

TIPĂTESCU(răpede Zoii)

De Zaharia nu avem teamă: ştie tot, dar nu crede nimica… N-ai auzit?

ZOE

Fănică! Fănică! (Ghiţă intră din dreapta.) Ce-ai făcut, Ghiţă? Ai fost la Caţavencu?

PRISTANDA

Am fost, coană Joiţico… Se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăţia…

TIPĂTESCU

Trebuie să punem mâna pe el. (hotărât.) Du-te Ghiţă, ia jandarmi… viu ori mort, trebuie să mi-l aduci la poliţie, acuma într-un moment…

ZOE

Fănică!…

TIPĂTESCU

Du-te.

PRISTANDA

Ascult! (vrea să pornească spre fund, în momentul acesta intră Trahanache cu aerul triumfător.)

TRAHANACHE

L-am prins cu alta mai boacănă!

ZOE(începând să se jelească şi căzându-i ca leşinată în braţe)

Nene! Nene!

TRAHANACHE

Joiţico! (către Tip[ătescu].) A aflat?

TIPĂTESCU

Ştie tot!

TRAHANACHE(îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu)

Bine, omule, nu ţi-am zis să nu-i spui? O ştiam eu cât e de simţitoare! Iaca vezi! (toţi o îngrijesc.) Ei! Ţi-am spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă… Ghiţă, iute un pahar cu apă. (Ghiţă iese în stânga.)

TIPĂTESCU(bătând în palmele Zoii)

Care onorabil?

TRAHANACHE(acelaşi joc)

Ei, ai puţină răbdare… Caţavencu, de…

TIPĂTESCU

Cu ce alta?

TRAHANACHE(bătând cu putere în palmele Joichiţii)

Cu altă plastrografie… Ce plastograf!

PRISTANDA(care a venit cu paharul cu apă)

Curat plastograf!

(Cortina cade)

S-ar putea sa iti placa…

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

Federico García Lorca (1898-1936): Romancero Gitano (1924-1927)

1Romance de la luna, lunaA Conchita García LorcaLa luna vino a la fraguacon su polisón de nardos.El niño la mira, mira.El niño la está mirando.En el aire conmovidomueve la luna sus brazosy enseña, lúbrica y pura,sus senos de duro estaño.-Huye luna, luna, luna.Si...

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

Ramón María del Valle-Inclán (1866-1936) |Luces de Bohemia (1920)

ESCENA PRIMERAHora crepuscular. Un guardillón con ventano angosto, lleno de sol. Retratos, grabados, autógrafos repartidos por las paredes, sujetos con chinches de dibujante. Conversación lánguida de un hombre ciego y una mujer pelirrubia, triste y fatigada. El hombre...