ZOE, CAŢAVENCU
CAŢAVENCU
Iartă-mă, iartă-mă…
ZOE
(râzând)
Scoală-te, eşti bărbat, nu ţi-e ruşine! (cu ton aspru.) Scoală-te!
CAŢAVENCU
(sculându-se ruşinat)
Iartă-mă…
ZOE
(cu dignitate)
Eşti un om rău… mi-ai dovedit-o… Eu sunt o femei bună… am să ţi-o dovedesc. Acuma sunt fericită… Puţin îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău şi n-ai putut. Nu ţi-a ajutat Dumnezeu, pentru că eşti rău; şi pentru eu voi să-mi ajute totdeauna, am să fiu tot bună ca şi până acuma.
CAŢAVENCU
(umilit)
Madam!
ZOE
Nu tremura! Pe parola mea de onoare, eşti scăpat…
CAŢAVENCU
Sărut mâinile… devotamentul meu…
ZOE
Cu o condiţie: după alegere, o să fie manifestaţie publică,… d-ta ai s-o conduci.
CAŢAVENCU
(repede şi supus)
O conduc…
ZOE
D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei…
CAŢAVENCU
(asemenea)
Prezidez…
ZOE
O să chefuieşti cu poporul…
CAŢAVENCU
(acelaşi joc)
Chefuiesc…
ZOE
Şi o să vii aici cu toţii, să saluţi, în numele alegătorilor, pe deputatul ales şi pe prefect…
CAŢAVENCU
Da.
ZOE
Ne-am înţeles?
CAŢAVENCU
Da.
ZOE
Du-te şi ia loc în capul mesii; fii zelos, asta nu-i cea din urmă Cameră!
CAŢAVENCU
Madam, madam Trahanache, eşti un înger…
ZOE
Mulţumesc, eşti prea galant, dar du-te degrabă…
CAŢAVENCU
Mă duc, mă duc, şi să vedeţi dacă nu v-o plăcea… Sărut mânile… sărut mânile!… (iese repede zăpăcit prin fund.)
