LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Aspecte comice in opera lui I. L. Caragiale

Publicat de: Madalina Marcu

Comicul
– categorie estetica presupunând situatii care provoaca râsul printr-o
disproportie , prin contrastul dintre esenta si aparenta , dintre efort
si rezultatele lui , dintre viu si mecanic , dintre scopuri si mijloace.
– provoaca râsul dar sfera râsului este mai larga dacât cea a comicu-
lui.
– sanctioneaza , presupune o atitudine critica fata de obiectul asupra
caruia se exercita.
– presupune constiinta superioritatii celui care râde fata de obiectul
respectiv.

1 . Comic al situatilor

Caragiale foloseste scheme tipice, modalitati cunoscute în literatura comica universala, cum ar fi încurcatura, confuzia, coincidenta, echivocul, revelatiile succesive, quiproquo – ul (= înlocuirea cuiva prin altcineva, substituirea, acumularea progresiva, repetitia,evolutia inversa, interferenta ).
exemplu: – pierderea si gasirea scrisorii.
– aparitiile neasteptate ale cetateanului turmentat.
– prezenta unor grupuri insolite:
– triunghiul conjugal:Zoe,Trahanache si Tipatescu.
– cuplul Brânzovenescu – Farfuridi.
– diversele combinatii , de adversari.
– indicatiile de la centru privind alegerea lui Dandanache.
– confuzia facuta de Dandanache între identitatea lui Traha-
nache si a lui Tipatescu .

2 . Comic de limbaj

a)provenit din incultura :
– greseli de vocabular -> deformari fonetice (famelie );
– etimologie populara -> scrofulosi , capitalisti;
– lipsa de proprietate a termenilor->liber schimbist=elastic în conceptii;
– încalcarea regulilor gramaticale si a logicii -> exemple:
1. polisemia : ” ne-am racit împreuna “;
2. contradictia în termen : “12 trecute fix “;
“lupte seculare ce au durat 30 de ani “;
3. asociatiile necompatibile :”industria româna este admirabila ,
sublima , putem zice , dar lipseste
cu desavârsire .”;
4. truismele (= adevaruri evidente ): “un potop care nu merge
înainte , sta pe loc “.
-constructia frazei.
b) ticuri verbale :
– ” curat ” (Pristanda) -> ” curat murdar “;
– ” ai putintica rabdare ” ( Trahanache );
– ” eu cu cine votez? ” , “nu ma-mpinge c-ametesc” (Cetateanul t. ).

3 . Comic de moravuri

a) rezultat din contrastul dintre pretentiile de moralitate, onorabilitate din
viata politica, sociala si de familie si esenta profund imorala a vietii so-
ciale, politice si familiale.
b) vizeaza :
– formele fara fond;
– alegerile din trecut;
– coruptia;
– conducerea despotica a prefectului;
– imoralitatea.

4 . Comic de caracter

-demagogul –> Catavencu;
-ramolitul –> Dandanache;
-slugarnicul –> Pristanda;
-prostul fudul –> Farfuridi.





5 . Comicul de nume

a) Zaharia Trahanache –> sugereaza capacitatea de a se modela usor , îl
modeleaza interesul , ordinele superiorilor de la
centru;
b) Catavencu –> sugereaza demagogia (” cata “);
c)Farfuridi – Brânzovenescu –> cuplu comic , nume cu rezonante culinare;
d) Agamita Dandanache –> urmasul prin nume al teribilului razboinic din
” Iliada ” lui Homer, Agamemnon, cuceritor
al Troiei.
–>produce o adevarata ” dandana “prin aplicarea
rece si cu metoda a machiaverticului.
e) Pristanda –>numele personajului este luat dintr-un joc moldovenesc în
care se bate pasul într-o parte si în alta fara sa se porneasca
niciunde.
–>numele se potriveste perfect cu siretenia primitiva a acestuia.

Concluzie:

Caragiale este un scriitor obiectiv, dar nu este un scriitor indiferent – pare îngaduitor fata de personajele sale, dar nu arata trasaturile care-i fac pe oa- meni ridicoli, tratându-i cu ironie, punându-i în situatii absurde, grotesti, demontând mecanismele sufletesti si si reducându-i uneori la conditia simplificata a marionetei.
Caragiale –> geniu comic profund original.
Umorul lui Caragiale, “ca si lirismul eminescian, constând în
caragialism ,adica într-o maniera proprie de a vorbi.”
(George Calinescu ).

 


NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

Referat trimis de: Catalina Stoica
REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

În realizarea poveştilor sale, Ion Creangă porneşte de la modele populare, caracterizînd teme de circulaţie universală cu o vechime uneori mitică. Cercetătorii operei scriitorului romăn au găsit asemănări între "Capra cu trei iezi" şi un motiv din fabulele...