REFERAT LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Costache Negruzzi | Alexandru Lapusneanul

Publicat de: Madalina Marcu

Negruzzi este creatorul nuvelei istorice româneşti. Nuvela Alexandru Lăpuşneanul a fost publicată în primul număr al revistei Dacia Literară în anul 1840. Nuvela lui Negruzzi este o capodoperă, o culme neîntrecută până în prezent.

Adevăr şi ficţiune: în scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informaţia despre întoarcerea lui Lăpuşneanul împotriva dorinţei marilor boieri şi episodul uciderii celor 47 de boieri. Cercetările recente pun în lumină faptul că Lăpuşneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât 47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de acestă deformare este însă cronicarul Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul şi imaginaţia sa- a reuşit să creeze o ficţiune credibilă.
Nuvela înfăţişează întâmplări din a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul. Este o perioadă frământată, tensionată din istoria Moldovei, din cauza luptelor pentru putere.
Structura nuvelei: nuvela este alcătuită din patru părţi, fiecare având un moto semnificativ.
1. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu! – ilustrează hotărârea lui Lăpuşneanul de a ocupa tronul împotriva dorinţei marilor boieri
2. Ai să dai sama, doamnă! – sunt cuvintele rostite de văduva unui boier şi adresate doamnei Ruxandra, ca o ameninţare pentru crimele înfăptuite de soţul ei
3. Capul lui Moţoc vrem! – exprimă nemulţumirea poporului din cauza numeroaselor dări şi din cauza asupririi boiereşti
4. De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! – sunt cuvintele lui Lăpuşneanul, care, revenit la realitate, îi ameninţă pe cei care voiau să-l călugărească.
Nuvela are o compoziţie echilibrată şi a fost asemănată cu a celor patru acte ale unei drame. Astfel expoziţia o reprezintă sosirea lui Lăpuşneanul în Moldova, intriga: acţiunile domnitorului îndreptate împotriva marilor boieri, punctul culminant: uciderea celor 47 de boieri şi a lui Moţoc, iar deznodământul este moartea lui Lăpuşneanul.
Alexandru Lăpuşneanul este un personaj complex, alcătuit din lumini şi umbre, asemenea oamenilor adevăraţi. Cruzimea domnitorului este motivată istoric şi psihologic: el îi pedepseşte pe marii boieri, care îşi doreau puterea şi pentru că îl trădaseră în prima domnie. Scopul politicii sale este centralizarea puterii în mâinile domnitorului împotriva tendinţelor marii boierimi. Cuvintele lui Lăpuşneanul sunt memorabile, exprimând hotărâre şi o voinţă de fier.
Chiar de la început domnitorul dovedeşte vederi progresiste, înaintate, răspunzând boierilor: Voi mulgeţi laptele ţării, dar a venit vremea să mulg şi eu pre voi!
Pentru a se răzbuna, domnitorul se preface, simulează împăcarea cu marii boieri. De asemenea şi-l apropie pe Moţoc. Totuşi violenţa şi cruzimea lui depăşesc la un moment dat limitele normalului în scena uciderii boierilor şi a alcătuirii piramidei de capete. În caracterizarea personajului Negruzzi notează gesturi, mimica, comportarea, replica: -Bine aţi venit boieri, zise Lăpuşneanul, silindu-se a zâmbi…; …răspunse Lăpuşneanul, a cărui ochi scânteiară ca un fulger…
Şi celelalte personaje sunt bine caracterizate (şiretenia mitropolitului, care îi sugerează doamnei Ruxandra să-şi otrăvească soţul, fără ca el să se implice).
Pentru prima oară în literatura română Negruzzi caracterizează personajul colectiv: mulţimea adunată sub zidurile palatului.
 
 


NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

Referat trimis de: Sorina Sebes

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...