REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

Publicat de: Madalina Marcu

Utilizare:
Circuitul serveste la comanda unui releu electromagnetic normal de curent continuu nepolarizat, sensibil, de putere mica, prin intermediul unui port paralel (conectat la un calculator).

Mod de folosire:
Se conecteazã intrarea (punctul A) la un pin care are semnal de iesire din port si masa la punctul D. Sursa de alimentare a releului se leagã la punctul X. Pentru deschiderea releului se utilizeazã un program care seteazã pe adevarat valoarea logica a bitului corespunzãtor pinului conectat la circuit. Deschiderea releului are loc imediat.

Construcþie:
Circuitul este de fapt un ampificator tranzistorat de curent continuu. La realizarea sa se folosesc 3 rezistente, 2 tranzistoare bipolare, unul pnp si altul npn, 1 diodã, un releu si sursã de curent a releului.

Mod de funcþionare:
In mod normal starea bitului ce comandã pinul portului paralel conectat la circuit fiind fals, diferenta de potential dintre acesta si masa este nulã, joncþiunea bazã-emitor a tranzistorului T1 fiind deci nepolarizatã, nu se intamplã, evident, nimic. In momentul in care se modifica starea logicã a bitului de comanda, intre punctele A si D apare o tensiune de aproximativ +5V. Curentul debitat de portul paralel este insa foarte mic, de ordinul 10e-4 A, pentru controlul releului fiind necesarã o amplificare a acestui curent.
Rezistenta R1 are rol de a proteja tranzistorul T1, iar R2 este folositã la culegerea unei tensiuni pentru polarizarea jonctiunii bazã-emitor a tranzistorului npn T1. Astfel apare un curent foarte mic pe traseul ABT1GD, suficient pentru deschiderea lui T1. Ca urmare a acestui curent apare imediat si curentul de colector pe T1, curent a cãrui intensitate depinde de puterea acestuia. In practicã acest curent este cam de 10-50 de ori mai mare decat curentul de baza. Asadar apare curent pe traseul XT2T1G, curent amplificat de T1, insuficient deschiderii releului, dar suficient de mare pentru a deschide un al doilea tranzistor, pnp – T2. Asadar jonctiunea bazã -emitor este polarizatã, dar este necesarã si polarizarea jonctiunii bazã-colector pentru a capta golurile electronice produse la polul pozitiv al sursei releului, si a realiza astfel a doua amplificare. Acest rol revine diodei D1. Rolul sãu este de a asigura deci un potential negativ pe colectorul lui T2, dar si de a dirija curentului de colector catre releu, rezistenta opusã de ea pe traseul EH (in sensul de neconductie) fiind mult mai mare decat cea a releului, ceea ce inseamnã ca acest curent va urma traseul FI. Acest curent de dupa a doua amplificare ar trebui sa ajunga la aproximativ 200mA, fiind suficient pentru deschiderea releului, la o tensiune de 5V.

Fig: Schema circuitului:

Concluzii:
Schema prezentata, desi aparent simpla ridica totusi in practica anumite probleme: este greu de realizat la scara mica, datele practice si cele teoretice nu prea se potrivesc (cel putin cand eu am vrut sa o pun in practica asa s-a intamplat) asa ca circuitul necesita o realizare laboriosa, iar folosirea sa in practica mai mult decat un experiment este neinteresanta. Se realizeaza astfel de circuite de control de dispozitive cu ajutorul calculatorului la scara industriala, dar sunt realizate la nivel de inalta tehnologie, cu multiple circuite integrate, conectate direct la magistrala calculatorului sau la alte portului, irealizabila in laboratoul de fizica.


Nota:
In mod practic elementele folosite in circuit vor fi:
R1=1,8kO; R2=10kO; R3=560O
T1=BC107; T2=BD136; D1=1N4001
Releul: 5V, 200mA
Caracteristicile tranzistoarelor se gasesc in documentatii de specialitate, motiv pentru care o prezentare detaliata a functionarii este mai dificila.

 




NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...