REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

Publicat de: Madalina Marcu

1. Scopul lucrarii

      Scopul lucrarii este determinarea vâscozitatii dinamice pentru diferite lichide.

      2. Teoria lucrarii

      Curgerea fluidelor reale este însotita întotdeauna de aparitia unor forte de frecare interna. Aceste forte se datoresc faptului ca diferitele straturi paralele ale fluidului care curge au viteze diferite; straturile situate mai aproape de peretii conductei au viteze mai mici în comparatie cu cele situate mai aproape de axul conductei.

      Experienta arata ca forta de frecare interna F care se exercita între doua starturi vecine ale lichidului este proprtionala cu marimea suprafetei de contact A si cu gradientul vitezei  considerat pe o directie perpendiculara pe viteza, deci si pe aria de contact A, si este de forma:

                                                                                                                            (1)

unde h este coeficientul de frecare interna sau vâscozitatea dinamica , cu unitatea de masura  (decapoise).

Relatia (1) este valabila daca curgerea lichidului se face în asa fel încât straturile de lichid aluneca paralel unul peste altul, adica daca curgerea este laminara. Daca curgerea se face cu viteza sporita, atunci ea nu mai este laminara; în fiecare punct al fluidului apar abateri dezordonate ale vectorului viteza fata de valorea sa medie, iar curgerea se numeste turbulenta sau turbionara. Trecerea de la regimul laminar la cel turbionar are loc când marimea:

                                                                                                                              (2)

numita numarul lui Reynolds, (unde d este diametrul conductei, iar r este densitatea lichidului), atinge o anumita valoare critica ().

Fig. 1
 
      Sa consideram un tub cilindric de lungime l si de raza R, prin care curge un lichid, curgerea fiind laminara, în interiorul caruia delimitam un alt cilindru de raza r
 (fig. 1). Forta de frecare care actioneza asupra suprafetei laterale a acestui cilindru este:
                                                                                                                     (3)
Aceasta forta este echilibrata de forta datorata diferentei de presiune Dp
 care actioneaza asupra bazelor; deci:
                                                                                                          (4)
Semnul minus indica faptul ca forta F
, fiind forta de frecare, are semn contrar fortei datorata diferentei de presiune Dp.
Integrând relatia (5) se obtine viteza v
:
                                                                                                                  (5)
unde 
este o constanta.
Admitând ca pe peretele conductei, r = R, viteza este zero se obtine pentru C
 valoarea:
                                                                                                                      (6)
Din relatiile (5) si (6), se obtine:
                                                                                                                (7)
formula numita legea Poiseuille-Hagen, lege care da distributia vitezelor pe sectiunea conductei.
      Printr-o coroana cilindrica de raza r si grosime dr debitul volumic elementar dQv
 este:
                                    dQv = 2prv dr
                                                                                      (8)
iar debitul volumic este:
                                                              (9)
relatie numita legea Poiseuille; ea permite determinarea lui h.
      ¥n practica se fac determinari relative. Cunoscând vâscozitaea dinamica h0 a unui lichid de referinta (de exemplu apa) se determina vâscozitatea dinamica h a unui alt lichid. Se determina duratele de curgere t0 si t1
 necesare curgerii aceluiasi volum V din lichidul de referinta si din lichidul pentru care urmeaza sa-i determinam vâscozitatea dinamica, în aceleasi conditii: aceelasi tub, aceasi diferenta de nivel si aceeasi temperatura. ºinând cont ca:
                                                                                                       (10)
si
                                                                                                         (11)
si egalând cele doua relatii se obtine:
                                                                                                                       (12)
Dar curgerea se face sub aceeasi diferenta de nivel, deci diferentele de presiune sunt proportionale cu densitatile respective, adica:
                                                                                                                              (13)
ºinând cont de relatia (13) relatia (12) devine:
                                    ,                                                                                   (14)
relatie folosita pentru determinarea vâscozitatii dinamice necunoscute h1
.
 
      3. Descrierea instalatiei experimentale si a aparaturii utilizate
      Aparatul utilizat este vâscozimetrul Ostwald. Acesta , (v. fig. 2), este format dintr-un tub în forma de U
 a carui ramura mai larga AB se termina la partea inferiora cu un rezervor sferic. Cealalalta ramura consta dintr-un tub capilar C terminat la partea superioara cu un rezervor sferic mai mic E. De o parte si de alta a rezervorului E sunt marcate doua repere m si n care determina un volum bine definit de lichid, al carui timp de scurgere se va determina experimental. Vâscozimetrul trebuie sa stea în pozitie perfect verticala.


 4. Modul de lucru
      Se spala bine vâscozimetrul cu apa si apoi cu putin lichid din lichidul de studiat. Se controleaza pozitia verticala a aparatului. Se introduce cu o pipeta lichidul de studiat în rezervorul B pâna când acesta este aproape plin. Se aspira cu atentie prin tubul de cauciuc F pâna se umple complet rezervorul E, trecând peste reperul m. Se lasa tubul de cauciuc liber si din momentul în care meniscul lichidului ajunge în dreptul reperului m se porneste cronometrul. Acesta se va opri în momentul în care meniscul ajunge în dreptul reperului n. Se obtine astfel durata de scurgere t1.
      Se vor face 10 determinari pentru fiecare lichid, iar rezultatele se vor trece într-un tabel de forma:
Se citeste si se noteaza temperatura camerei.
 
      5. Indicatii pentru prelucarea rezultatelor experimentale
      Pentru fiecare lichid se vor face 10 determinari ale timpului de scurgere. Se vor calcula mediile  si , apoi folosind relatia (14) se va determina valoarea medie a vâscozitatii dinamice. Abaterea patratica medie a rezultatelor  se va calcula cu formula propagariui erorilor. ¥n relatiile (14) si (3), marimile h0, r0 si r1 variaza cu temperatura. Vom considera ca variatia lui r0 si r1
 cu temperatura sunt neglijabile, si au urmatoarele valori:
                                    apa:                              r = 1000 kg/m3;
                                    eter:                              r =  736 kg/m3;
                                    alcool:                          r =  792 kg/m3.
      Valorile vâscozitatii dinamice a apei la diferite temperaturi se iau tabelul:
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...