REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

Publicat de: Madalina Marcu

1.DEFINIRE SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

1.A.DEFINIRE


Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.

2.B.CLASIFICARE


Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice se impart in:

1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ;

2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor.

Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoareelectrice, aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta.

Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune, care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V, se impart in :

1.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V;
2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.

– Dupa modul in care se executa, instalatiile electrice se impart in:

1. Instalatii electrice executate aparent, la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil.

2. Instalatii electrice executate ingropat, la care conductoarele
electrice nu se vad.


2.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

2.A.GENERALITATI


Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate.
Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta.
Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective.
Principalele operatii care trebuie executate sunt:

1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, intrruptoare, si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat;

2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie, executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor ;

Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie;

Verificarea instalatiei
Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si uneori de la un santier la altul, in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa.

2.B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA PROIECT

Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee.
Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita.
Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective.
Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 30-50 cm de la tavan.
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.

2.C. SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR

Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini electrice de gaurit si frezat santuri.
In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza peste planseu.
La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.

2.D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE

Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane. Aceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru.

Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role.

– Montarea si fixarea tuburilor de protectie

Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc.

Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP.
Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console.

In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P.
Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala.
Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului.

– Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate

Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii.
Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie.
Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee.
Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.

2.E. MONTAREA CONDUCTOARELOR

– Montarea aparenta a conductoarelor

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare. Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul rolelor.
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii
Conductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei.
Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie.

– Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare

Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat.
Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat.

– Tragerea conductoarelor de cupru


Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului.
Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului.
Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara.
Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi.

– Tragerea conductoarelor de aluminiu


Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere.
Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti.
Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura.

– Montarea conductoarelor INTENC


Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie.
La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP.
Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.

– Montarea aparenta a cablurilor


Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie.

In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.

2.F. INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA IN HALE INDUSTRIALE

Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor receptoare de forta, instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa subteran in canale de cabluri sau aerian cu cabluri suspendate, pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare.

– Montarea cablurilor in canale


Cablurile pot fi montate in canale de zidarie sau de beton special executate, asezandu-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe suporti metalici fixati pe peretii canalului.

– Montarea cablurilor suspendate pe tendoane


Trasarea instalatiei stabileste pozitia de montare a elementelor de intindere si de sustinere ale cablului.
Cablul de otel pentru sustinere se fixeaza la cap.Dupa intinderea sa, se rigidizeaza si la celalalt cap.Cablul electric se deruleaza de pe tambur si prin intermediul unei ro;e este dirijat de-a lungul traseuklui de montaj.Cablul este tras prin intermediul unui troliu.

– Montarea podurilor de cabluri


Podurile de cabluri sant sisteme de sustinere a cablurilor formate din elemente metalice longitudinale, denumite longerone, si elemente de sustinere ale cablurilor transversale de traseu.
Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite de cele ale cablurilor de energie, care si ele, la randul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite.
Intre etajele podukui de cabluri semonteaza placi de separatie din azbociment, bazalt, beton in urmatoarele situatii:
1. Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ;
2. Intre rastele de cabluri de energie si cele cu cabluri de comanda si control ;
3. Intre rastele de cabluri cu diferite destinatii ;
4. Intre rastele de cabluri avand invelisuri exterioare diferite ;
Pentru pozarea cablurilor tamburele se instaleaza pe cricuri intr-un loc usor accesibil din apropierea traseului.

– Executarea instalatiilor de forta cu bare protejate in canale de tabla


Acest sistem de distributie este folosit pentru alimentare de energie electrica in ateliere, laboratoare, institute de cercetare etc. deoarece prezinta avantaje foarte mari la schimbarea traseelor, la adaugarea sau scoaterea unor consumatori la extinderi.

Canalele au sectiune dreptunghiulare avand imbracaminte din tabla de otel.In interiorul lor sunt asezate patru bare din aluminiu montate in suporti din lemn de fag fiert in ulei material plastic sau bachelita.Racordarea consumatorilor in orice punct din traseu se face prin bransarea la sistemul de bare a unor cutii speciale de sigurante, care asigura legatura dintre sistemul de bare si consumatori.
Cutia cu sigurante pentru derivatii este executata din tabla de otel avand patru furci duble de brosare si sigurantele respective.Furcile servesc la fixare cutiei de sigurante de sistemuri de bare si la realizarea acordului electric cu acestea a sigurantelor de protectie si respectiv a consumatorului alimentat.
Cutia de siguranta se rigideaza de canalul de distributie prin intertmediul unor suruburi de fixare.
Carcasele metalice ale canalelor magistrale si de distributie si cele ale cutiilor de siguranta se leaga electric la bara de nul.
Canalele de cablu se sprijina pe console fixate pe ziduri sau stalpi, independenti de cladire sau pe fermele halelor.

3. MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE

Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii
interioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara.
Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza :
1.intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcina;
2.comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fisa, care leaga un receptor de energie electrica

3.A. MONTAREA INTRERUPTOARELOR


1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile.
2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm, atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne.
3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact.
4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei.
5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi.
Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis, lampa sa nu se mai afle sub tensiune.

3.B. MONTAREA COMUTATOARELOR

Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat.
Montarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective, se face in mod asemanator ca la intreruptoare.
In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit, ca de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.

3.C. MONTAREA PRIZELOR


Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor.
La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor de cupru F-500, de minim 2, 5 mm patrati, de cea mai apropiata conducta metalica de apa calda, sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica.
Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w.
In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de4 0, 15-0, 30m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton) ca de exemplu ateliere, bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de 1, 20-1, 40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1, 50 m inatime de podea.

3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE


Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare.
Atunci cand sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de distributie, pe schelete metalice fixate in pardoseala langa utiljele pe care le deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv.
Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin suruburi introduse in urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor.
Intreruptoarele si comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile.
– Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se fixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita.
Intreruptorele cu parghie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat deschiderea circuitului sa se faca prin actionarea in jos a manerului. Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare.
Actionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant.

3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE


– Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului.
Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil.
– Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei.
Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiulde racordare al tubului la priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.

4. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT


Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu energie electrica.

4.A. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA


Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea directa pe pereti sau tavan.
– La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de dinainte de tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment.
Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat.
Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: se desurubeaza inelul de portelan 1 si mantaua duliei 2, ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan 4, pe care sunt fixate clemele de legatura 6 si 7. Se leaga apoi conductoarele corespunzatoare, indoindu-se in forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor dupa care se strang suruburile clemelor 8. Se izoleaza portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia.
Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat.Nici corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe.
La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza.

– Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cu itermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala.
In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse.

4.B.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR)


Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat, rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor.
Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul, fie cap la cap.
Montarea lor la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan.
Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan.
Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa.
Tijele de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un carlig montat in placa de beton.Celalalt capat se insurubeaza in corpul lampii.

5. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel:

1. La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida.

2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale, el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile

3. Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie folosita si centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv, care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului.

4. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in functiune.

5. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc, alimentate la o tensiune de 220 v, este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje.

6. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v. In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare.

7. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil.




MEMORIU EXPLICATIV


Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrocasnice ne face sa nu ne imaginam viata si activitatea zilnica in lipsa energiei electrice. Nu exista spatiu de locuit, hala industriala, spatiu comercial, magazie fara instalatie de iluminat si priza. Instalatiile electrocasnice au in compunere materiale elemente si componente electrotehnice uzuale.
Pentru executarea oricarei instalatii electrice sant necesare in general urmatoarele materiale si componente electrotehnice: conductoare, doze, prize, sigurante, intrerupatoare, tablouri de distributie, contoare, sonerii si corpuri de iluminat.
Lucrarea prezinta probleme referitoare la clasificarea instalatiilor electrocasnice, detaliaza componentele de baza ale acestora, evidentiaza operatiunile de executie a lucrarilor pentru realizarea unor instalatii simple.Sunt prezentate de asemenea cateva scheme simple de instalatii electrocasnice.
Avand in vedere gradul de risc in exploatarea, intretinerea, utilizarea si repararea instalatiilor electrocasnice, in lucrare sunt prezentate cele mai importante masuri de protectie a muncii, de prevenire si stingerea a incendiilor pe timpul executiei si utilizarii instalatiilor electrocasnice.

Referat trimis de: Cristian Catalin
 

NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...