REFERAT FIZICA | Lasere

Publicat de: Madalina Marcu

Dispozitivele electronice numite lasere produc o forma speciala de lumina. Ele pot suda tesuturi, pot transmite programele TV prin cabluri optice si pot ghida proiectile la tintele lor cu o precizie incredibila.

Lumina alba, provenita de la soare sau de la un bec electric obisnuit, creeaza impresia ca ar fi aproape pura. Dar acest fapt este departe de a fi adevarat. Lumina este o forma de radiatie în unde, iar lumina alba contine un amestec de radiatii de diferite lungimi de unda. Vazuta separat, fiecare lungime de unda da o senzatie diferita de culoare. Dar amestecul de raze din lumina solara pare alb. Uneori razele de diferite lungimi de unda din lumina alba sunt separate, când lumina soarelui bate pe picaturi de ploaie. În acele momente putem vedea culorile componente ale luminii albe sub forma unui curcubeu.

Lumina în care toate undele au aceeasi lungime are o culoare distincta si poate fi considerata pura. În lumina colorata, obisnuita, undele se ridica si coboara în timpuri diferite si se spune ca lumina este incoerenta. Un laser emite lumina de o singura lungime de unda, în asa fel încât ea sa fie coerenta – toate undele se ridica si coboara în acelasi timp. Acesta este faptul care confera luminii laser proprietatile sale deosebite.

Lumina incoerenta se împrastie întotdeauna pe masura ce se îndeparteaza de sursa ei. Astfel intensitatea sa scade, treptat, o data cu distanta. Lumina coerenta nu se împrastie aproape deloc, astfel încât un fascicul subtire de lumina, provenit de la un laser, poate fi transmis pe o distanta foarte mare cu o pierdere de energie foarte mica. De aceea, un fascicul laser puternic ar putea fi folosit drept arma – „raza mortala” din povestirile science fiction.

Utilizarile pasnice ale laserelor depasesc numeric aplicatiile lor militare. Datorita faptului ca o cantitate mare de energie poate fi concentrata într-un fascicul subtire, lumina laser poate fi folosita la taierea si sudarea metalelor. Se practica operatii spectaculoase în care fascicule extrem de fine de lumina laser sunt tot mai mult folosite pentru taierea tesuturilor umane. Instrumente de taiat obisnuite necesita sterilizare si se tocesc repede. Aceste inconveniente sunt eliminate prin folosirea unui fascicul laser, care în plus mai are avantajul ca reduce hemoragia, deoarece caldura sa tinde sa închida tesuturile taiate. Alte utilizari medicale ale luminii laser sunt prevenirea hemoragiei în ulcerele gastrice su sudarea retinei desprinse la fundul ochiului.

Asemenea undelor radio generate la posturile de emisie, undele de lumina emise de laser pot „transmite” semnale de radio, de televiziune si altele. Fasciculele laser care transmit semnale sunt conduse prin cablaje din fibre optice. Numele de laser rezuma felul în care functioneaza acesta, laser fiind prescurtarea pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (Amplificarea Luminii prin Emisie Stimulata a Radiatiei).
Lumina este o forma de radiatie electromagnetica ce se produce atunci când electronii care se rotesc în jurul nucleului unui atom cedeaza o parte din energia lor. Electronii pot sa se în anumite zone distincte si emit energie daca trec dintr-o exterioara, de energie mai mare, pe o orbita interioara, de energie mai mica. Întâi electronii trebuie excitati, adica trebuie sa primeasca energie în plus. Aceasta se poate face pe mai multe cai, cum ar fi încalzirea substantei, suprapunerea sa la un câmp electric intens sau bombardarea sa cu un curent de electroni liberi.

Când electronii sunt excitati, ei absorb energie si sar pe orbite exterioare. De obicei ei revin la întâmplare la orbita lor interioara. În acest proces, fiecare electron emite o particula de energie luminoasa numita foton. Producerea luminii are loc, în mod normal, în acest fel si se numeste emisie spontana.

În cazul laserului, electronii excitati dintr-un solid sau gaz sunt bombardati cu fotoni. Acest fapt determina trecerea electronilor pe orbite de energie mai mica si o emisie de fotoni. Acest proces se numeste emisie stimulata. Fiecare foton emis sa deplaseaza în acelasi timp, sau coerent, cu fotonul care a stimulat emisia sa. Aceasta pereche poate sa stimuleze apoi emisia altor fotoni de catre orice alt electron cu care se ciocneste. La un laser, majoritatea electronilor prezenti sunt în stare excitata si acest fapt asigura cresterea rapida sau amplificarea numarului de fotoni prin stimularea succesiva a electronilor excitati. Rezultatul este un fascicul intens de lumina coerenta.

 

NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | I. L. Caragiale | D-l Goe

I.L.Caragiale este alături de Eminescu şi Creangă unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, D’ale carnavalelor) a unei drame (Năpasta), a publicat...

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Ion Creanga | Povestea lui Harap – Alb

Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului,...