REFERAT INFORMATICA | UTILIZAREA GRUPURILOR DE DISCUTII

Publicat de: Madalina Marcu

– Reprezinta un ansamblu de consumatori efectivi sau potentiali care utilizeaza Internetul pentru a schimba informatii pe o anumita tema de interes reciproc
– Pâna într-o anumita masura, grupurile de discutii sunt similare cluburilor (reuniuni ale consumatorilor care au achizitionat un anumit produs sau serviciu; de exemplu: clubul cititorilor de carte Teora sau clubul utilizatorilor cardurilor Visa, etc.)
– Diferenta majora dintre grupurile de discutii si cluburi are în vedere modul în care circula informatia în interiorul acestora (vezi figura de mai jos):

– în cazul cluburilor:
– comunicatia are un sens predominant unic (organizatorul transmite un volum de informatii catre membri, acestia replicând mai ales prin continuarea sau stoparea cumpararii anumitor produse si servicii)
– intrarea în club depinde de cumpararea produsului (serviciului) sau cel putin de cererea de informatii referitoare la acesta
– comunicatia se desfasoara numai în plan vertical

– în cazul grupurilor de discutii:
– comunicatia are un caracter interactiv datorita mediului de comunicare folosit (internetul permite vehicularea de informatii în ambele sensuri pe relatia organizator – membrii clubului)
– intrarea în grup depinde exclusiv de interesul utilizatorului pentru tema acestuia si de dorinta acestuia de a schimba informatii pe marginea acesteia
– comunicatia se desfasoara atât în plan vertical, între organizator si membrii grupului cât si în plan orizontal, numai între membrii grupului (acesta fiind, de altfel, unul dintre obiectivele specifice urmarite prin crearea grupului de discutii)
– O problema-cheie legata de utilizarea grupurilor de discutii o reprezinta alegerea între:
– utilizarea unui grup de discutii deja creat
– crearea unui grup de discutii nou

Utilizarea unui grup de discutii deja creat presupune adaptarea organizatiei la “formatul” si standardele acestuia. Este de presupus ca organizatia va cunoaste si va mentine nealterata tema grupului, va respecta modul în care se desfasoara discutiile între membrii grupului si regulile de eticheta asociate acestora, va controla natura si volumul de informatii transmise membrilor grupului astfel încât demersul organizatiei sa nu aiba un caracter comercial.

Sa presupunem ca o firma doreste sa promoveze un program de astrologie catre un public specific, pasionat de astrologie care formeaza un grup de discutii în spatiul virtual.

Jay Conrad Levinson sugereaza urmatorii pasi importanti în utilizarea unui grup de discutii deja creat:
(1) alegerea grupului (va fi preferat întotdeauna cel care este cel mai apropiat ca profil organizatiei si obiectivelor de marketing si vânzari ale acesteia)
(2) familiarizarea cu regulile de conversatie ale grupului (cea mai buna sursa în acest sens o constituie rubrica FAQ – Frequently Asked Questions – care include raspunsurile la cele mai importante întrebari ale unui potential utilizator despre grup)
(3) urmarirea comunicatiei în cadrul grupului (vizeaza identificarea principalelor teme abordate în discutiile dintre membrii grupului si a celor care apar în prim-planul acestora – liderii de opinie ai grupului)
(4) participarea activa în cadrul grupului (“abonarea” la grup si implicarea organizatiei prin reprezentantul sau desemnat în schimbul de informatii desfasurat de membrii grupului)
(5) transmiterea de informatii utile pentru organizatie catre membrii grupului (este limitata de una dintre regulile esentiale ale functionarii grupurilor care interzice “publicarea” de mesaje publicitare, chiar si mascate, catre membri)
(6) angajamentul constant în construirea, dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu membrii grupului (utilizarea grupurilor de discutie deja existente presupune o abordare strategica: urmarirea unor obiective clar stabilite, de atins prin intermediul unor activitati specifice planificate, organizate si acoperite cu resurse)

Crearea unui grup de discutii reprezinta o solutie mai avantajoasa din perspectiva obiectivelor de marketing ale organizatiei. Printre acestea se pot numara (fara ca ordinea în care sunt prezentate sa fie si ordinea importantei acestora):
(1) fidelizarea clientilor (cresterea gradului de loialitate a acestora fata de organizatie si produsele si serviciile sale)
(2) crearea unei imagini mai favorabile a organizatiei (membrii grupului constituind, prin interactiunea acestora cu persoane din afara acestuia, surse de publicitate gratuita pentru organizatie)
(3) crearea unei atitudini mai favorabile fata de organizatie, produs (serviciu) sau marca în rândul clientilor efectivi sau potentiali ai organizatiei
(4) cresterea vânzarilor unor produse (servicii) oferite de organizatie si care sunt asociate în consum (utilizare) produsului (serviciului) achizitionat de membrii grupului
(5) dezvoltarea unor relatii strânse, de parteneriat, cu membrii grupului (clientii efectivi sau potentiali ai organizatiei)
(6) cresterea nivelului de satisfactie al consumatorilor fata de modul în care organizatia mentine si dezvolta legatura creata cu acestia în urma cumpararii produsului (serviciului)
(7) crearea platformei pentru oferirea unor servicii suplimentare (gratuite sau nu) pentru clientii organizatiei
(8) realizarea unor studii si cercetari de marketing în rândul clientilor efectivi si potentiali ai organizatiei

Modalitati de creare, gestiune si exploatare a grupurilor de discutii

– Principala problema legata de crearea grupului de discutii o reprezinta construirea unei baze de date cuprinzând informatii despre toti cei care au achizitionat produsul (serviciul).
– Sursa principala de informatii în acest sens o constituie punctele de vânzare ale produsului (de exemplu, documentele financiar-contabile emise la cumparare; un alt exemplu îl constituie organizarea unui concurs promotional pentru cumparatorii produsului în urma caruia se obtin datele despre acestia în urma înregistrarii lor ca participanti la concurs)
– Grupul de discutii poate include, ca o componenta distincta a acestuia, un subgrup al clientilor potentiali ai organizatiei. În acest subgrup vor fi inclusi toti cei care si-au exprimat într-un mod specific interesul pentru produsele si serviciile organizatiei (de exemplu: persoanele care vizitând punctele de vânzare au consimtit sa primeasca informatii suplimentare despre organizatie, produsele si serviciile sale; persoanele care au vizitat standul organizatiei la una dintre manifestarile promotionale la care aceasta a participat; persoanele care au reactionat în urma unor actiuni de marketing “off-line” – reactiile postale sau telefonice la campaniile de marketing direct – sau “on-line” desfasurate de catre organizatie – e- mail-urile de raspuns primite în urma unei campanii de direct e-mail)

 Intrarea în grup se poate face si prin utilizarea unui “sistem de abonamente”. Acest sistem reprezinta, în esenta, un sistem de înregistrare a viitorilor membri ai grupului. El nu trebuie perceput, de exemplu, în acelasi mod cu abonarea la diferite publicatii. În ultima instanta, faptul ca “taxa de abonare” este 0 (abonamentul este gratuit) poate fi speculat ca un element suplimentar de stimulare a atentiei clientilor fata de o anumita oferta a organizatiei si de amplificare a reactiei a acestora (din punct de vedere a timpului de raspuns si volumului raspunsurilor)

– Existenta moderatorului reprezinta o a doua problema-cheie. Organizatia care creeaza grupul de discutii trebuie sa raspunda la întrebarea “cât e necesara este prezenta unui moderator?”. Grupurile de discutii, în acceptiunea clasica, nu implica în mod obligatoriu un “moderator” pentru ca, în acest mod, schimbul de informatii dintre membrii grupului, presupus a se desfasura în mod liber, nerestrictionat, ar putea fi influentat de catre opiniile emise de catre “moderator”. Pe de alta parte, fiecare membru al grupului preia, cel putin partial, misiunea de moderator în momentul în care lanseaza o discutie. Nu în ultimul rând, “gestiunea” grupului este exercitata de catre cel care administreaza lista cu membrii acestuia.
– Din perspectiva marketingului on-line, existenta moderatorului (sau chiar a mai multor moderatori) este necesara pentru a se asigura desfasurarea comunicatiei cu membrii grupului în vederea atingerii obiectivelor de marketing ale organizatiei.
– Pot exista mai multi moderatori ai grupului de discutii. Aceasta decizie depinde de anvergura grupului (numarul celor care îl compun si zona geografica de provenienta a acestora) si de complexitatea produselor si serviciilor organizatiei. Astfel, o organizatie care are clienti efectivi sau potentiali pe trei continente (Europa, America de Nord si Asia) poate decide sa utilizeze trei moderatori (pentru fiecare dintre cele 3 continente). Mai mult, în “interiorul” fiecarui continent pot exista moderatori pentru anumite regiuni (de exemplu, pentru Europa pot exista moderatori pentru clientii provenind din Uniunea Europeana, Europa Centrala si de Est si pentru celelalte tari europene). Exista, de asemenea, posibilitatea de a avea moderatori diferiti care sa acopere aspectele tehnice, financiare sau comerciale si de marketing ale produsului (serviciului). Pentru a nu complica însa desfasurarea comunicarii cu membrii grupului, solutia cea mai potrivita o constituie desemnarea unei singure persoane care sa asigure comunicarea si care dispuna de experienta si solutiile de specialitate formulate de catre o echipa de specialisti tehnici, financiari, comerciali si de marketing.

– Sistemul de comunicatie specific reprezinta a treia problema esentiala asociata crearii unui grup de discutii. El reflecta caracteristicile comunicatiei desfasurate în cadrul grupului:
– Fluxul: informatiile circula atât pe verticala cât si pe orizontala
– Sensul: informatiile circula în dublu sens, comunicarea este interactiva
– Instrumentele: informatiile circula sub având ca suport mesajele de posta electronica, newsletter-ele, “stirile”

– Comunicatia în cadrul grupului trebuie sa se desfasoare permanent. Fiecare membru al grupului trebuie sa participe la discutie, moderatorul stimulându-l în acest sens. Pentru a întretine starea activa a grupului, periodic, moderatorul lanseaza teme de discutie sau informatii folosind instrumente specifice
– Regulile de comunicare în cadrul grupului sunt mai “liberale” prin comparatie cu cele existente în cadrul grupurilor de discutii uzuale. Oricine poate “publica” orice atât timp cât discutia vizeaza organizatia, produsele, serviciile sau marcile sale. Moderatorului îi revine, în acest context, misiunea de a “orienta” discret cursul discutiilor.
– Membrii grupului de discutii trebuie sa se bucure de un statut specific. Intrarea în grup înseamna, astfel, obtinerea unor avantaje legate de cele mai multe ori de cumpararea ulterioara a unor produse si servicii (de exemplu: prioritati pentru anumite cumparari, reduceri de preturi si tarife, servicii suplimentare oferite gratuit, etc.)

– Dezvoltarea grupului de discutii constituie un obiectiv intrinsec urmarit de catre organizatie prin crearea acestuia. Pentru a extinde grupul initial creat, organizatia poate folosi instrumente specifice marketingului “off-line”, marketingului “on-line” sau chiar membrii grupului.
– instrumente de marketing “off-line”: campanii de publicitate sau de promovare a vânzarilor; campanii de marketing direct; participarea la manifestari promotionale
– instrumente de marketing “on-line”: campanii de creare de trafic catre site-ul web al organizatiei; campanii de direct e-mail
– utilizarea membrilor grupului: ofertele promotionale de tipul “get a friend!” (“adu un prieten!”); acestea recompenseaza clientii organizatiei care promoveaza gratuit produsele si serviciile organizatiei în fata rudelor, prietenilor si cunostintelor, acestea din urma achizitionându-le (si intrând, astfel, în grup).

– Este utila introducerea grupului de discutii creat în cadrul retelei Usenet?

– Da, pentru a se asigura cresterea notorietatii organizatiei, produselor, serviciilor si marcilor sale
– Nu, pentru ca datorita modului de functionare a grupurilor de discutii, exista posibilitatea de a limita utilitatea acestuia din perspectiva marketingului

– Care este suportul informatic folosit pentru a crea un grup de discutii?

– Outlook Express (din cadrul Internet Explorer)
– Collabra (din cadrul Netscape Communicator)
– programe independente (Free Agent, produs de Forte Software)
 

NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

I. L. Caragiale | In vreme de razboi

Nuvela „În vreme de război” apărută în 1898 este o operă realistă cu adănci ecouri din sfera naturalismului.Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase „Schită” este obsesia.Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui său, preotul Iancu din Podeni, plecat pe...

I. L. Caragiale | Nuvelele lui Caragiale | In vreme de razboi

Nuvelele lui Caragiale pun în lumină un Caragiale cu totul nou, diferit de marele dramaturg, atât de bine înzestrat pentru comic în comediile sale. În nuvele Caragiale se dovedeşte a fi un foarte bun analist al stărilor obscure ale subconştientului. Deci suntem în...

I. L. Caragiale | In vreme de razboi

Alaturi de Ioan Slavici, Caragiale este in literatura noastra creatorul nuvelei realist psihologice. Universului comic din piesele de teatru si schite i se substituie in nuvela “In vreme de razboi” dimensiunea tragica a existentei umane.Tema nuvelei este obsesia....