Ioan Slavici | Budulea taichii | Partea VIII

Budulea Taichii se afla în mare strâmtorare. Pe când umblase la şcoala din sat, ştia lămurit c-ar dori să ajungă şi el odată dascăl, ca Clăiţă. În urmă, când stătea la domnul Wondracek, voia cu totul hotărât să se facă profesor, ca Wondracek. Mai în urmă, când umbla...

Ioan Slavici | Budulea taichii | Partea VII

Când eu mã hirotoniseam, Budulea cânta Vrednic este în rând cu ceilalþi clerici. Peste câteva luni terminã ºi el cursul ºi se gândea ca, dupã ce va fi stat vreo lunã, douã într-o mãnãstire, sã se facã diacon ºi sã-ºi ieie pãrinþii la sine în oraº. — Da, mergem ºi noi,...

Ioan Slavici | Budulea taichii | Partea VI

Trecuseră ani la mijloc, şi toţi ştiam că Huţu are să se facă călugăr. Încă la începutul vacanţelor el plecase cu o familie din ţară, căreia îi fusese recomandat din partea episcopului. Boierul, care avea doi copii, voia să treacă pe la băile din Germania, prin...

Ioan Slavici | Budulea taichii | Partea V

A doua zi de Crãciun oamenii ºtiau sã spunã cã dascãlul Clãiþã a scos o învãþãturã nouã despre împãratul din care se trage neamul românesc ºi cã Huþu are sã aducã învãþãtura aceasta în sat; iar când Huþu a venit de Paºti acasã, ei îl întrebau cum stã cu Ler-împãrat,...

Ioan Slavici | Budulea taichii | Partea IV

Eu am trecut în clasa a patra, iară Budulea Taichii s-a făcut student, şi iar îmi părea straşnic, ca şi pe timpul când eram la dascălul Clăiţă, încât parcă nu mai îndrăzneam să vorbesc cu el şi mă simţeam mângâiat când el vorbea cu mine. Când avea timp, el venea la...