Mihai Eminescu | Scrisoarea II

De ce pana mea ramâne în cerneala, ma întrebi?De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?De ce dorm, îngramadite între galbenele file,Iambii suitori, troheii, saltaretele dactile?Daca tu stiai problema astei vieti cu care lupt,Ai vedea ca am cuvinte pana chiar sa...

Mihai Eminescu | Scrisoarea I

Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare,Caci perdelele-ntr-o parte când le dai, si în odaieLuna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie,Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoateDe dureri pe care însa le simtim...

Mihai Eminescu | Luceafãrul

 A fost odata ca-n povesti,A fost ca niciodata,Din rude mari împaratesti,O prea frumoasa fata.Si era una la parintiSi mândra-n toate cele,Cum e Fecioara între sfintiSi luna între stele.Din umbra falnicelor boltiEa pasul si-l îndreaptaLânga fereastra, unde-n...

Mihai Eminescu | Inger si demon

Noaptea ‘n Doma īntristata, prin lumini īngalbeniteA facliilor de ceara, care ard lānga altare -Pe cānd bolta ‘n fundul Domei sta īntunecoasa, mareNepatrunsa de-ochii rosii de pe mucuri ostenite, Īn biserica pustie, lānga arcul īn pareteGenunchiata sta pe...

Mihai Eminescu | Vorbeste-ncet

Vorbeste-ncet, urmeaza īnainteCu glasul tau, izvor de māngāiere,Caci vorba ta-i ca ramura de mieresi īntelesul ei e prea cuminte.Sa pot sa te privesc īncet, n-as cereNimica alta, scumpe īnger sfinte,Cānd ochii tai īmi spun fara cuvintesi-arata mila, dragoste,...