Romantã

O, vis al iubirii trecute!Sunt singur — omãtul târziuPãteazã aleile muteªi parcul e încã pustiu. Vãd iarãºi castanii ºi plopii.Prin ramuri suspine strãbat.Acum cu sfialã m-apropiiDe banca pe care ai stat. ªi pieptul începe sã-mi batã.De sus fluturând a cãzutPe bancã o...