Mihaela Oancea*
Sistemul de asistenta psihologica a militarilor are o tripla orientare: uzuala, prin care se asigura evaluarea posibilitatilor de interventie rapida si eficienta în activitati vitale sau contexte particualare, terapeutica, dar mai ales profilactica, cuprinzând acele masuri de prevenire a oricaror manifestari psihice negative si a situatiilor de viata dezechilibrante, stresante pentru militari, cu risc crescut pentru individ si grup. Lucrarea de fata se adreseaza acestei orientari, subliniind aspecte înregistrate in investigatii anterioare.
În conditiile contextului socio-economic actual, preocuparea pentru bunastarea psihica pare paradoxala la o prima si superficiala vedere. Prioritara este astazi supravietuirea financiara, pastrarea angajarii în serviciu, ziua de mâine. Cu toate acestea, tocmai datorita incertitudinilor si tracasarilor zilnice, cadrele militare trebuie sa beneficieze de un bun echilibru emotional care sa le permita, mai întâi de toate, supravietuirea psihica si, la nivel optim, adaptarea la cerintele sistemului fara costul unor afectiuni psihosomatice.
Pentru ca exercitarea oricarei profesii sa reprezinte un factor de sanogeneza, de generare si mentinere a sanatatii, este necesar sa existe o corespondenta , un echilibru între cerintele specifice muncii si potentialul psihofiziologic al omului. Acest echilibru este influentat nu doar de factorii constitutivi, ci si de o serie de meta-variabile ce tin de domenii aparent distincte, în realitate corelate chiar prin influenta exercitata: economic, social (cu deosebire interpersonal) si aspirational-motivational.
Notiunile ce desemneaza conditiile de munca fac referire la organizarea muncii, la factorii caracteristici mediului de munca, fie ei fizici,chimici sau biologici, la factori care tin de relatia om -masina (ergonomici si profesionali), precum si la factori care depind de relatiile psiho-sociale dintr-un colectiv de munca. Acestea din urma pot fi analizate din punct de vedere al adecvarii, al proximitatii, al pozitiei de sub/suprsordonare ierarhica a celor implicati.
Primele trei categorii de factori sunt direct si imediat perfectibili prin investitii financiare.
Spre deosebire de acestia, climatul psihosocial raspunde oricarei „perfuzii” financiare doar dupa o perioada de latenta, absolut fireasca, daca este sa tinem cont de numeroasele variabile ce îi confera continut. Relatiile tensionate între membrii aceleiasi organizatii, cladite doar pe o cât mai rapida eficienta profesionala si contaminate de insuficienta mijloacelor materiale ale fiecarui individ din oricare sector, sunt mari consumatoare de energie psihica si au nevoie de o îndelungata perioada de timp pentru a se destructura si a se reconstrui apoi într-o maniera dezirabila din punct de vedere al sistemului militar.
Printre trebuintele fundamentale ale omului este si „trebuinta de altii”. Modul în care aparem în ochii celorlalti, care devin „oglinda” noastra sociala, ne obliga sa ne reevaluam mereu personalitatea si conduita. Opiniile, credintele si convingerile noastre sunt modelate de „ceilalti”, ca persoane cu care interactionam si a caror competenta într-un anume domeniu o extindem nedefinit. Ne cunoastem pe noi însine comparându-ne cu altii. Imaginea de sine pe care ne-o construim este cu atât mai aproape de adevar cu cât avem mai multe repere valide. Aceste repere ni le alegem deseori din multimea celor spatial disponibile, adica aflate în proximitatea noastra profesionala.
Suma perceptiilor pe care membrii unei organizatii o au despre caracteristicile generale ale acesteia si despre interactiunile sociale si profesionale din interiorul sau constituie climatul psihic al organizatiei. El nu este acelasi pentru toti membrii grupului, deoarece reactia unui individ fata de o situatie nu depinde numai de caracterul interactiunilor din grup, ci si de perceptia pe un anume individ, cu o anume pozitie ierarhica si profesionala o are despre situatia respectiva, despre felul în care rezolvarea acesteia i-ar afecta pozitiv sau negativ interesele proprii.
Climatul elaborat de fiecare în parte poate fi (de)favorabil muncii, blocant sau creativ. Optimizarea sa este dependenta de adoptarea motivatiei de grup, de reglarea relatiilor din grup pe valori profesionale, de precizarea stricta a colaborarii sau dependentei între(sub)grupuri în conditiile depasirii (in)compatibilitatilor întâmplatoare.
Iata de ce demersurile care urmaresc cunoasterea aprofundata a personalitatii fiecarui individ angajat în structura militara, a acestuia în relatie cu ceilalti, a expectantelor sale nu doar în raport cu organizatia, ci cu societatea noastra în întregime, precum si a nemultumirilor sale mai mult sau mai putin tranzitorii se înscriu în orientarea profilactica urmarita de sistemul actual de asistenta psihologica în armata.
Putem considera socializarea profesionala ca principalul proces prin care indivizii îsi însusesc normele, valorile si regulile de comportament specifice unei anumite organizatii (institutii) din care fac parte. Conform conceptiei majoritatii specialistilor, comportamentul dezirabil poate fi evaluat mai mult prin conformitatea acestuia la norme, ceea ce presupune realizarea internalizarii acestora în suficienta masura încât controlul normativ sa devina motivat intern.
Acest lucru este însa dificil de realizat atunci când între valorile si normele institutiei, pe de o parte, si ale individului, pe de alta parte, exista un decalaj semnificativ. Conformitatea, în acest caz, se mentine doar prin constientizarea faptului ca încalcarea normelor atrage dupa sine sanctiuni punitive, iar implicarea membrilor organizatiei în dezvoltarea si evolutia acesteia este minima.
Institutia militara îsi asigura stabilitatea si functionarea adecvata a structurilor sale prin postularea apartenentei si participarii (neimpuse) a individului la un set de norme, valori si atitudini stabilite prin experienta ca fiind dezirabile si necesare.
Din acest punct de vedere, plecându-se de la premisa conform careia în istoria fiecarui membru al organizatiei militare a existat, la un moment dat, o optiune explicita pentru aderarea la sistemul militar si, în plus, exista o “rafinare” a selectiei datorate testarii psihologice, se considera, în general, ca toate cadrele militare si-au internalizat conduita dezirabila o data pentru totdeauna.
Cu toate acestea, psihismul uman este, în complexitatea sa, sensibil fata de variate influente ce îi pot modifica sistemul axiologic si, implicit, conduita socio-profesionala. Iar existenta unor vulnerabilitati, date fie de sistemul de personalitate, fie de cel al valorilor si normelor, face ca anumite contexte situationale sa declanseze comportamente dezadaptative, cu consecinte imprevizibile.
Se pot descrie, ca reper teoretic, trasaturi de personalitate “ideala” pentru un cadru militar activ.
Acestea ar cuprinde valorile medii la scalele obtinute în urma aplicarii Inventarului de personalitate Gough în varianta adaptata** scopului de cunoastere a cadrelor militare si personalului civil, C.P.I.ad. 383, si ar descrie:
– DOMINANTA (DO) – persoane încrezatoare în sine, realiste, active, stabile, organizate, care pot conduce si îsi pot asuma responsabilitati;
– CAPACITATEA DE STATUT (CS) – persoane independente, ambitioase, cu încredere în sine, echilibrate, fara temeri si anxietati, care rezolva problemele cu maturitate si sunt capabile de a participa activ la viata sociala a grupului;
– PREZENTA SOCIALA (Sp) -persoane placute, spirituale, spontane, cu o bogata imaginatie si simt al umorului, relaxate si sigure de sine;
– SENTIMENTUL DE BINE PSIHIC (Wb) – persoane realiste care se evalueaza obiectiv, sincere, echilibrate, binevoitoare, demne de încredere, optimiste, active si productive;
– RESPONSABILITATE (Re) – persoane rationale, constiincioase, ordonate, disciplinate, cumpatate, conformiste normelor sociale, care dezaproba orice fel de favoritisme sau privilegii;
– SOCIALIZARE (So) – persoane respectuoase, autocontrolate, conservatoare, cumpatate, oneste, eficiente si adaptabile;
– TOLERANTA (To) – persoane deschise, flexibile, fara suspiciuni si tendinte la a critica totul, relaxate, binevoitoare cu cei din jur, fara anxietati, care afirma echilibrul si siguranta de sine;
– COMUNALITATE (Cm) – persoane bine socializate, aderente la normele sociale, echilibrate, fara tendinte nevrotice sau anxietate, optimiste, constiincioase, organizate, eficiente;
– IMPRESIE BUNA (Gi) – persoane echilibrate, adaptabile, fara accese de agresivitate. În relatiile interpersonale manifesta tact, maleabilitate, empatie;
– REALIZARE PRIN CONFORMISM (Ac) – persoane energice, hotarâte, pline de vitalitate si placere de a munci eficient, cu încredere în propriile capacitati, cu initiativa, bine organizate si planificate, care îsi propun autorealizarea într-un cadru în care sunt acceptate regulile si este respins comportamentul nonconformist;
– EFICIENTA INTELECTUALA (Ai) – persoane eficiente, flexibile, inteligente, mereu informate, care acorda o mare importanta cercetarii si cunoasterii în general, ingenioase, cu capacitatea de a face fata unor situatii de criza;
– FLEXIBILITATE (Fx) – persoane mature, sigure pe sine, calme, cu abilitati de relationare si usor adaptabile.
Pentru aprofundarea analizei psihologice se apeleaza la existenta unor itemi cu semnificatie psihologica particulara, acre au fost grupati în trei categorii: dificultati de relationare interpersonala (Dri), tendinte dezadaptative (Td) si nerespectarea normelor sociale (Nns).
Pornind de la acest reper teoretic, se pot face comparatii între valorile medii “ideale” si cele înregistrate la fiecare scala de ofiterii în cariera medie si superioara (OS), de catre cei în cariera inferioara (OI), respectiv de catre maistri militari (MM) si subofiteri (SO). Pentru lotul investigat*** am considerat ca ar fi mai utila calcularea personalitatii modale si nu a valorii medii.
Tabel 1. Personalitatea modala comparata
Se poate remarca faptul ca exista diferente semnificative între categoriile avute in vedere la scalele Do si Cs, valori mai mici fiind înregistrate la MM si SO.
Scalele Sp, Wb, So si Ai au cele mai mari valori pentru OI, ceea ce este firesc, daca avem in vedere categoria de varsta careia îi apartin ofiterii tineri.
Scalele Wb si Ai au valori mici pentru categoria SO.
Toate categoriile sunt foarte flexibile si adaptabile, capabile de schimbare în gândire si comportament (Fx), dar în ceea ce priveste scala Cm, categoria SO înregistreaza scoruri critice, daca ne raportam la specificul mediului militar. Tot aceasta categorie se dovedeste a fi mai intoleranta. Acest cumul de caracteristici ne poate semnala o zona vulnerabila, cu potential dezadaptativ ce se poate actualiza în contexte situationale frustrante.
Este de notat de asemenea faptul ca scorurile la scala Re sunt mai mici decât media teoretica la toate categoriile de personal avute aici în vedere.
De mentionat ca dispersiile cele mai mari au fost înregistrate pentru scala Gi la MM si So, respectiv Sp pentru toate categoriile, iar cea mai mica despersie la Cm, categoria MM.
Cea mai mica valoare înregistrata a fost 0 (!) la Fx, categoria MM.
Conform Metodologiei privind cunoasterea si asistenta psihologica a acdrelor militare si personalului civil, analiza se poate aprofunda urmarind o serie de itemi semnificativi, grupati în trei categorii: dificultati de relationare interpersonala, Dri (32 itemi), tendinte dezadaptative, Td (46 itemi), respectiv nerespectarea normelor sociale, Nns (36 itemi).
Pentru fiecare scala au fost subiecti care au ales mai mult de jumatate din acesti itemi, cei mai multi la Nns (18 itemi), dar si la Td (16 itemi) si Dri, asta în conditiile în care se stia ca aplicarea inventarului vizeaza admiterea pentru serviciul interior si este posibil sa fi intervenit si o maniera dezirabila de raspuns. Interviurile ce au urmat au relevat faptul ca, într-adevar, subiectii nu vad nici un rau în a ocoli legea si normele sociale, daca ei considera ca nu sunt eludate.
Ca medii, numarul de alegeri ale itemilor semnificativi se prezinta astfel pe categorii de personal:
Tabel 2. Media alegerilor itemilor semnificativi
Cu alte cuvinte, marea majoritate au ales între 4 si 10 itemi semnificativi de la fiecare scala.
Pentru scala Dri, itemul 344 “Familia mea a ridicat obiectii împotriva profesiei pe care o practic sau pe care intentioneaz sa o practic” nu a fost ales de nici un cadru militar.
Categoria OI a fost singura care nu a ales deloc itemii 95 (“Într-o disputa ma las destul de usor convins”), 129 (“As putea fi perfect fericit fara nici un prieten”) si 185 (“Mi-e greu sa gasesc subiecte de discutie adecvate atunci când sunt într-o societate). Categoria OS nu a ales itemul 337 (“Parintii mei nu m-au înteles niciodata cu adevarat”) si 234 (“Se pare ca nimeni nu ma întelege”).
Pe de alta parte, la aceasta scala, cel mai frecvent alesi itemi au fost:
– 116 (“Consider ca sunt sau as putea fi un bun conducator al unui colectiv”) si 250 (“Daca s-ar ivi ocazia as putea fi un bun sef”), cu 78 alegeri, reprezentând aproape 73% din totalul lotului;
– 232 (“Prefer felul meu obisnuit de a înfrunta o încurcatura decât sa o evit”) cu 70 alegeri, adica 65.45% din lot;
– 363 (“Ma simt stingherit daca oamenii ma privesc insistentpe strada, în autobuz, în magazin, etc.”), 32.7% din lot;
– 14 (“Ma simt foarte stânjenit când cineva ma observa”) 31.7%;
– 246 (“Nu-mi pasa daca oamenii ma plac sau nu”) 29%, deci aproape o treime din lot!
Pentru scala Td nu au fost selectionati deloc itemii 260 (“De mai multe ori pe saptamâna am impresia ca mi se va întâmpla ceva îngrozitor”), 346 (“Adesea simt un nod în gât”) si 359 (“O data sau de doua ori pe saptamâna am cosmaruri”) si au fost alesi de catre o singura categorie itemii 80 (“Am fost un elev care învata greu”) si 343 (“Am avut crize în timpul carora eram incapabil sa-mi controlez miscarile si vorbirea…”) de catre SO, itemul 224 (“Am observat deseori ca-mi tremura mâna atunci când încerc sa fac ceva”) de catre OI si itemii 332 (“Viitorul mi se pare fara speranta pentru mine”) si 348 (“Adesea mi se pare ca viata mea n-are nici un sens”) de catre MM.
Cel mai frecvent au fost alesi itemii:
-125 (“Ma simt foarte rar tensionat sau emotionat”) de catre 59 subiecti, adica 55% din lot;
– 256 (“Uneori simt ca ar trebui sa fiu dojenit sau criticat pentru faptele mele”) si 298 (“Nu cred ca sunt atât de fericit pe cât par altii a fi “) de catre 49.5% din lot;
– 11 (“Sunt foarte sensibil în privinta unor probleme, încât nu pot vorbi despre eel”), 275 (“Nu-l condamn pe acela care vrea sa ia tot ce poate în aceasta lume”) si 307 (“Ma înspaimânta ideea unui cutremur”) de catre aproximativ 41% din lot.
La scala Nns nu au fost alesi deloc itemii 82 (“Daca as conduce o masina, as încerca sa-I împiedic pe altii sa ma depaseasca”), 90 (“Am impresia ca tot ceea ce mi se întâmpla ma lasa rece”), 260 (“De mai multe ori pe saptamâna am impresia ca mi se va întâmpla ceva îngrozitor”), iar 79 (“Uneori simt o dorinta puternica sa fac ceva rau sau socant”) si 234 (“Se pare ca nimeni nu ma întelege”) au fost alesi doar de categoria OS.
În schimb, urmatorii itemi au fost selectionati într-un procent foarte mare:
– 379 (“Toate masinile politiei trebuie sa aiba un semn distinctiv…”) 75.7% din lot;
– 124 (“Nu am trait o viata perfect corecta”) 54.2% din lot,
– 144 (“Când eram copil nu doream sa fac parte dintr-o “gasca” sau “banda”) 53%;
– 41 (“Uneori ma amuza sa actionez împotriva regulilor si sa fac lucruri pe care n-ar trebui sa le fac”), 212 (“Manierele mele la masa nu sunt la fel de bune acasa ca în societate”), 265 (“Nu vad nici un rau în a ocoli legea, cu conditia ca aceasta sa nu fie într-adevar violata”), 304 (“Când eram copil uneori am furat”) 33.6%
Din selectiile efectuate de diferitele categorii de personal, pot fi delimitate câteva vulnerabilitati care tin mai mult de atitudinea fata de altii precum si fata de norme si regulamente, precum si acele domenii în care, adaugându-se contextul economic actual, pot aparea probleme si conduite dezadaptative.
Pentru completarea informarii, prezint câteva din aspectele problematice depistate cu ocazia evaluarii starii moralului, în aceeasi unitate. Indicatorul respectiv are cea mai mare valoare pentru ofiterii în cariera medie si superioara (MOS=7.46) si cea mai mica valoare pentru ofiterii în cariera inferioara (MOI=7.01).
Punctul forte al personalului unitatii noastre este încrederea în fortele proprii (MI 4=8.77); media niciunui alt indicator nu a depasit valoarea 8.51;
Aspectele problematice ale starii moralului sunt date, în ordinea crescatoare a valorii medii înregistrate, de:
– siguranta oamenilor privind locul lor de munca (4.77)
– nemultumirea fata de masurile de protectie sociala în cazul disponibilizarii (5.45)
– corectitudinea cu care se acorda recompense si sunt promovati oamenii (5.82)
– perspectivele în cariera, la locul de munca (6.1)
– lipsa de încredere în mijloacele de lupta din dotarea unitatii (6.17)
Starea moralului personalului unitatii este influentata pozitiv în mod deosebit de factorii personali, cu deosebire de relatiile din cadrul familial (2.83, pe un interval de valori 1-4).
Dintre factorii institutionali (grupa la care s-au obtinut cele mai mici scoruri, apreciindu-se ca sase din cei sapte factori ai acestei grupe exercita o influenta negativa) o influenta buna o au drepturile acordate (generale sau specifice functiilor respective); dintre factorii specifici unitatii, simpla apartenenta la aceasta unitate precum si relatiile cu colegii de munca si/sau cu sefii nemijlociti exercita o influenta pozitiva; dintre factorii individuali, o influenta pozitiva o exercita rezultatele obtinute pâna în prezent în activitate, precum si relatiile familiale;
Influenta negativa cea mai importanta este generata de urmatorii factori:
– modul de desfasurare a procesului de restructurare în armata, în etapa actuala;
– grija fata de armata manifestata de factorii de putere din societate;
– gradul de confort oferit de locuinta proprie sau absenta acesteia.
Acestea se dovedesc a fi sferele particulare de interes pentru o orientare profilactica, de prevenire a unor disfunctii sau a unor conduite indezirabile, ramânând deschisa cercetarii stiintifice maniera particulara în care specialistii pot teoretiza si implementa solutiile optime.
Bibliografie
1. Banciu D., Radulescu S., Voicu M., (1985), Introducere în sociologia deviantei, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;
2. Sectia de Psihologie a Armatei, (2005), Metodologia privind cunoasterea si asistenta psihologica a cadrelor militare si personalului civil – proiect experimental – , Bucuresti
* Psiholog drd., Academia Fortelor Aeriene “Henri Coanda”, Brasov
** adaptat de Sectia de Psihologie a Armatei
*** Lotul a cuprins 107 subiecti: 38 OS, 14 OI, 30 MM, 25 SO