ratatul cu privire la U.E. a fost semnat la Maastricht pe 7. 02. 1992 si a intrat în vigoare pe 1 noiembrie 1993. Acest tratat a înlocuit expresia “Comunitate economica europeana” cu expresia “Comunitate europeana”. Aceasta schimbare de vocabular este, evident, simbolica: ea lasa sa se înteleaga ca Europa comunitara nu este numai o Europa a marfurilor, ca aventura comunitara, este mai mult decât un proiect economic si ca constructia unei “Europe pentru cetatean” se face, de asemenea, pe terenurile politicii, ale culturii si socialului. 1
Tratatul de la Maastricht face referinta la notiunea de “Uniune europeana”. Aceasta U.E. nu are existenta juridica în sine. Întelesul acestei sintagme ramâne înca ambiguu, ea nevând o delimitare juridica si politica stricta. “Uniunea europeana” apare mai mult în sensul de proces de aprofundare si de consolidare a constructiei europene, deci, ca o prelungire a Comunitatilor.
Se poate spune ca U.E. desemneaza ansamblul constituit de cei 3 “stâlpi” (piloni):
– primul “stâlp” este constituit de cele 3 Comunitati – este stâlpul originar;
– al doilea îl constituie P.E.S.C.(Politica externa si de securitate comuna );
– al treilea îl constituie justitia si afacerile interne (J.A.I.)
Acesti ultimi doi stâlpi functioneaza pe o baza interguvernamentala si nu pe o baza comunitara.
În ceea ce priveste structura tehnico-juridica si logico-formala, trebuie precizat ca Tratatul asupra U.E. contine urmatoarele 7 titluri:
Titlul I: Dispozitii comune;
Titlul II: Dispozitii modificate ale C.E.E., în vederea stabilirii U.E.;
Titlul III: Dispozitii modificate cu privire la C.E.C.A.;
Titlul IV: Dispozitii modificate cu privire la EURATOM;
Titlul V: Dispozitii privitoare la PESC;
Titlul VI: Dispozitii asupra cooperarii în domeniul justitiei;
Titlul VII: Dispozitii finale.
La tratat au fost anexate 17 protocoale si 33 de declaratii.
1 G. Ysaac – droit communautaire general, Masson, Paris, 1994
Material elaborat de Oana