Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Patru ani pentru a reflecta la un proiect constitutional

Dezbaterile asupra unui viitor federal al Uniunii Europene lansate în luna mai 2000 de ministrul german de externe Josckha Fischer reluate de presedintele Frantei Jacques Chirac în Bundestag-ul german în iunie se vor continua.

La cererea insistenta a Germaniei sustinuta de Italia cei 15 au cazut de acord la Nisa asupra calendarului unui nou “santier institutional” care va trebui sa fie gata în 2004. Se va decide atunci daca Uniunea Europeana va trebui sa fie dotata cu un fel de consitutie sau lege fundamentala. Numeroase propuneri circula deja încurajate de succesul negocierilor asupra Chartei drepturilor fundamentale.

Aceasta Charta proclamata la Nisa nu are pentru moment nici un statut juridic . Britanicii care deja nu au dorit sa o accepte nu puteau merge înainte.

Integrarea sa în tratate sau într-un eventual proces constitutional, eventual ca un preambul va fii obictul noii reflectii pe care cei 15 s-au angajat sa o deschida sub presedintie suedeza începând cu ianuarie 2001.

Celelalte doua mari axe ale aceste reflectii sunt clasificarea tratatelor si delimitarea competentelor între institutiile europene si institutiile statelor, respectiv regiunilor. Acest ultim punct era esential pentru cancelarul Schröder pentru a face statele – regiuni germane care au cuvântul lor de spus în ratificarea Acordului de la Nisa.

Este prevazut ca în decembrie 2001 la summit-ul de la Laeken, sub presedintie belgiana conducatorii europeni sa precizezecontinutul si calendarul, dar si metoda de lucru a cestui “santier”.

Metoda conferintelor interguvernamentale care este acuzata de a mentine opacitatea asupra negocierilor va fi cu atât mai mult crititcata cu cât a ajuns la rezultate nesatisfacatoare la Nisa.

Dimpotriva, cea a conventiei care a negociat Charta asociind guvernele si pe parlamentarii nationali si euorpeni a aparut mai buna în asigurarea transparentei asupra temelor care trebuie sa poata fi dezbatute pe larg în sânul societatilor.

Data de 2004 lasa timp suficient pentru cizelarea reflectiilor si prezinta avantajul de a se situa 2 ani dupa importantele schimbari electorale asteptate în 2002 în Franta si Germania si înaintea dificilei renegocieri a perspectivelor financiare ale viitoarei Uniunii Europene largite în 2006.Tony Blair care nu putea face prea multe concesii la Nisa – luând în calcul propriile sale alegeri, în primavara 2001 va fi si el mai putin expus. 1


1 Philippe Lemaitre – “Le monde” – 12 decembrie 2000

Material elaborat de Oana