Chiar daca la Nisa Charta a fost adoptata solemn în cursul celui mai lung summit din istoria constructiei comunitare, totusi aceasta nu i-a conferit nici o valoare juridica.
Modul de redactare a textului, prezentat ca exemplar, a asociat reprezentantilor statelor membre si ai institutiilor comunitare numerosi parlamentari si reprezentanti ai “societatii civile”. Cu toate acestea, Charta este departe de a forma unanimitatea în sânul opiniei publice, cel putin în redactarea sa actuala.
În perspectiva unei viitoare constitutionalizari propriu-zise a textului1 sunt prezentate câteva probleme principale care vor trebui rezolvate si care în prezent sunt obiect de controversa.
Daca principiile relative la protectia demnitatii persoanei sunt acceptate definitiv, interzicerea “clonarii reproductive a fiintelor umane” pare foarte restrictiva celor care condamna orice manipulare a embrionului, chiar în scopuri terapeutice sau stiintifice.
Dispozitiile relative la “respectul vietii private si familiale” au ridicat proteste vii, iî special în rândul asociatiilor feministe si homosexualilor. Prevaleaza astfel sentimentul ca, în redactarea sa actuala, Charta privilegiaza formele traditionale ale familiei (“dreptul la casatorie si dreptul de a fonda o familie sunt garantate”, dar sunt indisociabile?) în timp ce uniunea libera, concubinajul sau casatoria homosexuala schimba peisajul social.
Într-o alta ordine de idei apropiata, dispozitiile relative la “egalitatea dintre barbati si femei” par foarte generale si de exemplu nu fac nici o referire la egalitatea în materie politica, în timp ce aceasta a devenit un obiectiv legal în mai multe state membre.
“Protectia mediului înconjurator”si “protectia consumatorilor”nu sunt enuntate decât în termeni vagi . Fata de tratatul de la Maastricht, care enunts principiul protectiei diplomatice a unui cetatean al U.E.pe teritoriul unui stat tert în care statul sau nu este reprezentat, prin prezentarea în fata autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui alt stat membru al U.E.-Charta nu enunta decât formal aceasta protectie, stiut fiind ca mecanismul nu poate functiona decât cu acordul statelor membre în cauza. Este pusa astfel problema personalitatii juridice internationale a U.E.
Charta afirma “libertatea întreprinderii” si formuleaza în articolul 27 si urmatoarele, conditiile sociale în care trebuie sa se concretizeze: dreptul la informatie si dreptul la consultare ale muncitorilor în cadrul întreprinderii; dreptul la negociere si la actiune colectiva, inclusiv la greva; protectia în caz de concediere nejustificata; conditii de munca juste si echitabile; interzicerea muncii copiilor si protejarea femeilor. Toate acestea afirma un echilibru între democratie, drepturile omului si economia sociala de piata.
1 J.P.Colin – note de curs la Colegiul Juridic Franco-Roman de Studii Europene – ianuarie 2001
Material elaborat de Oana