Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Psiholog Micaela CÎRSTEA
psiholog Roxana FILIMON

I. Aspecte teoretice

Psihologia militara si-a dovedit utilitatea si valoarea atât pe latura recrutarii si a instruirii personalului cât si pe cea a cunoasterii si a asistentei psihologice.


În urma unor studii psihosociale recente s-a constatat faptul ca spre profesia militara se orienteaza, cu predilectie, tineri cu un statut socio- economic scazut, absolventi de liceu sau scoli profesionale cu profil industrial si agricol, locuind în mediul rural si în orase mici.


Profesia militara dispune în prezent de o baza de selectie buna, sub aspectul numarului tinerilor care doresc sa devina cadre sau militari angajati pe baza de contract.


Militari angajati pe baza de contract alcatuiesc o categorie aparte de personal în cadrul sistemului militar, fiind considerati „luptatori profesionisti”.


Este cunoscut faptul ca examenul psihologic de selectie la angajare si la prelungire de contract reprezinta un demers care trebuie continuat de catre psihologul din unitate printr- un studiu longitudinal al personalitatii militarului.


Daca examinarea psihologica de la angajare si prelungire de contract surprinde cele doua dimensiuni: nivelul psihoaptitudinal general (inteligenta/potentialul intelectual) si trasaturile structurii de personalitate, noua metodologie de cunoastere si asistenta psihologica a m.a.c. – lor ofera noi modalitati de a obtine informatii prin:
– cunoasterea dimensiunii biografice (anamneza);
– cunoasterea dimensiunii inteligentei generale aplicate în contexte sociale;
– cunoasterea dimensiunii dinamo- energetice;
– cunoasterea dimensiunii atitudinal- valorice si a atribuirii sociale a personalitatii;


Proba P. A. C. evalueaza dimensiuni ale eficientei intelectuale generale cu aplicabilitate la situatii existentiale concrete atât sub aspectul calitatii cât si al mobilitatii.


Temperamentul, latura dinamo-energetica a personalitatii, este componenta care sta la baza tuturor reactiilor comportamentale. Acesta reprezinta reflectari în plan psihic ale caracteristicilor activitatii nervoase superioare, fiind expresii ale proceselor nervoase superioare – excitatia si inhibitia – care au trei însusiri importante: forta sau intensitatea, echilibrul si mobilitatea.


J. Strelau a fost unul dintre autorii care s-a ocupat de studierea experimentala a trasaturilor temperamentale, alcatuind un chestionar ce îi purta numele: Strelau Temperament Inventary si care ulterior a fost revizuit iar noua metodologie ofera o varianta adaptata – STIRRA.


Cele trei scale ale chestionarului exprima:forta excitatiei, forta inhibitiei si mobilitatea proceselor nervoase superioare.


O alta proba utilizata în cunoasterea personalitatii care încearca sa surprinda orientarea atitudinal-valorica este cea denumita S. A. V. C. Componenta atitudinal-valorica are o importanta cardinala, ea determina modul propriu de manifestare (actiune) si de relationare a fiecarui individ în contexte sociale diferite. Aceste comportamente pot fi în discrepanta cu atitudinile si convingerile lor fiind necesara schimbarea atitudinilor în vederea restabilirii convergentei dintre acestea si comportament.


Scala de atitudini si valori caracteriale este alcatuita din trei subscale prin care se evalueaza trei atitudini semnificative în structura personalitatii: atitudinile fata de propria persoana, atitudinea fata de munca, atitudinile fata de ceilalti.


Evaluarea potentialului psihoaptitudinal general de la angajare si prelungire de contract a m.a.c. – lor urmareste realizarea unei selectii obiective în vederea valorificarii optime a acestora si se refera la surprinderea unor caracteristici ale dezvoltarii intelectuale generale si ale structurii de personalitate.


Abordarile moderne ale structurii de personalitate bazate pe analiza factoriala izoleaza si definesc dimensiuni psihologice bazale ale acesteia, oferind o viziune sintetica asupra modului în care acestea se îmbina în comportamentul real. Aceste dimensiuni se refera la autocontrol, sociabilitate, stabilitate emotionala, obiectivitate, toleranta la frustrare, spirit reflexiv, capacitate de relationare interpersonala, agresivitate, depresivitate, excitabilitate, calm, inhibitie, tendinta de dominare, extraversie, prezenta sau absenta acuzelor psihosomatice. Testele de personalitate utilizate în aceste baterii investigheaza persoane normale în scopul de a identifica eventuale accentuari, de intensitati diferite, ce pot exista în structura de personalitate.


Mediul militar, cu solicitarile si rigorile sale impuse de normele specifice de viata si conduita, poate determina accentuarea fragilitatilor structurale si intensificarea dizarmoniilor latente. Posibilele accentuari si dizarmonii, desi deranjeaza într-un anumit fel echilibrul de ansamblu, sunt latente în conditii obisnuite însa în conditii de suprasolicitare pot deveni surse are unor comportamente neadaptate, generatoare de evenimente nedorite.


Cunoasterea tinerilor prin intermediul testelor psihologice se finalizeaza prin formularea unui psihodiagnostic. Printre probele de personalitate utilizate în examenul de selectie la angajare si prelungire de contract sunt F. P. I. si E. P. Q..


Inventarul de personalitate F. P. I. (Freiburg) este un chestionar multifazic si contine 12 scale construite în scopul de a pune în evidenta urmatoarele trasaturi: nervozitate, agresivitate, depresie, excitabilitate, sociabilitate, calm, tendinta de dominare, inhibitie, fire deschisa, extraversie- introversie, labilitate emotionala, masculinitate- feminitate.


Chestionarul de personalitate Eysenck –E. P. Q analizeaza dimensiuni esentiale ale personalitatii si cuprinde 5 scale: extraversie- introversie, tendinta de disimulare, psihotism, nevrozism, si tendinta spre delincventa.

II. Identificarea posibilelor similitudini între rezultatele obtinute la probele de la examenul de selectie (angajare /prelungire de contract) si cele de cunoastere psihologica ale m.a.c. – LOR

1. Lotul de subiecti probele psihologice utilizate


Cercetarea s-a efectuat pe un esantion de 64 de subiecti dintre care 32 sunt militari angajati pe baza de contract, specialitatea parasutism si 32 de militari arma transmisiuni din garnizoana Bacau.


Subiectii care au alcatuit esantionul au fost selectionati în functie de vârsta si studii însa ei au fost grupati si pe doua subloturi.


Sublotul de parasutisti este alcatuit din 10 subiecti, absolventi de scoala profesionala (9 cu vârsta sub 30 de ani si 1 cu vârsta peste 30de ani) si 22 de subiecti absolventi de liceu (21 de subiecti cu vârsta sub 30 de ani si 1 cu vârsta peste 30 de ani). Sublotul de transmisionisti este alcatuit dintr-o structura echivalenta.


Deoarece baza de selectie a loturilor nu a fost suficienta pentru a alege un numar corespunzator pentru întreaga populatie de militari, nu se poate spune ca acest esantion este reprezentativ.


Probele psihologice utilizate au fost mentionate anterior, cu precizarea ca au fost excluse cele de nivel mental întrucât probele de cunoastere (PAC) evalueaza dimensiuni ale eficientei intelectuale generale în context social si nu sunt decizionale în sensul admis / respins ca cele de selectie.


În cercetarea noastra pornim de la premisa ca exista corelatii semnificative între rezultatele de examenele de selectie si cele de cunoastere psihologica.


Pe de alta parte am facut comparatii între rezultatele obtinute de parasutisti si cele ale transmisionistilor la aceleasi probe.

2. Analiza datelor de la probe

a) Corelatii esantion
Între rezultatele obtinute de subiectii din lotul mare, mixt (parasutisti, transmisionisti) s-au identificat urmatoarele corelatii (Pearson):
Scala de locus de control intern coreleaza negativ cu scala de nervozitate (r=- 0, 312; p=0, 012), foarte slab cu cea de depresie(r=- 0168;p=0, 120), tendinta de dominare, inhibitie si labilitate emotionala si coreleaza pozitiv cu cea de sociabilitate (r=0, 281;p=0, 025).


Scala de locus de control extern coreleaza pozitiv cu nervozitatea (r=0, 400;p=0, 001) si slab negativ cu sociabilitate si calmul.


Aceste date ne conduc la concluzia ca subiectii cu cât sunt mai „internalisti” cu atât au mai mare încredere în fortele proprii, au tendinta de a stabili contacte sociale, pot avea raporturi emotionale bune cu cei din jur si sunt mai putini iritabili, au o mai buna toleranta la frustrare.


Pe de alta parte cu sunt mai „externalisti” au tendinta de a fi mai iritabili, mai nelinistiti, neîncrezatori în fortele proprii si în ceilalti.


Rezultatele obtinute la chestionarul STIRRA în raport cu cele de la FPI ne arata ca exista corelatii pozitive între scala forta excitatiei si cea de sociabilitate (r=0, 489;p=0, 000), între scala fortei inhibitiei si sociabilitate (r=0, 234; p=0, 063) si coreleaza slab negativ scala forta excitatie cu cea de depresie (r=- 0, 256;p=0, 041) si cea de excitabilitate (r=- 0244;p=0, 052).


Subiectii puternici, echilibrati au un grad ridicat de sociabilitate, o buna capacitate de concentrare si îsi pot ajusta permanent efortul în functie de natura obstacolului sau a sarcinii de rezolvat, manifestând disponibilitate pentru actiune.


De asemenea, scalele de la chestionarul STIRRA coreleaza cu cele trei subscale de SAVC ceea ce înseamna ca subiectii cu cât sunt mai puternici, echilibrati, dinamici, cu atât sunt mai încrezatori în fortele proprii, manifesta stapânire de sine, atasament fata de profesie, seriozitate, constiinciozitate si responsabilitate în activitatea pe care o desfasoara.


În plus s-au obtinut corelatii medii pozitive între scale la chestionarul STIRRA si cele de la PAC, în special la calitate.


b) Corelatii subloturi: parasutisti, transmisionisti:
– corelatii STIRRA – FPI
Au corelat pozitiv scala mobilitate cu cea de agresivitate (r=0, 339;p=0, 058) si cea de extraversie (r=0, 391; p=0, 027), la parasutisti, de asemeni scala forta excitatiei cu cea de sociabilitate (r=0, 436; p=0, 013).
La transmisionisti coreleaza pozitiv scala forta excitatiei cu cea de sociabilitate (r=0, 559;p=0, 001) si cea de mobilitate cu cea de sociabilitate (r= 0, 352; p=0, 048) iar nesemnificativ cu extraversia, spre deosebire de sublotul de parasutisti unde exista o corelatie nesemnificativa cu sociabilitatea si medie cu extraversia (r=0, 391;p=0, 027) ceea ce se explica prin natura profesiei.
– corelatii SLCRA – FPI


Parasutisti:
Scala de locus de control intern coreleaza mediu pozitiv cu cea de sociabilitate (r=0, 338; p=0, 058) si cu cea de extraversie (r=0, 306;p=0, 089).
Scala de locus de control extern coreleaza pozitiv cu cea de nervozitate (r=0, 454;p=0, 009) si cea de inhibitie (r=0, 394;p=0, 026).


Transmisionisti:
Scala de locus de control intern coreleaza mai slab cu cea de sociabilitate (r=0, 297;p=0, 098) si cea de extraversie (r=0,259; p=0,153).


Scala de locus de control extern coreleaza mai slab cu cea de nervozitate (r=0, 320; p=0, 074) si cea de inhibitie (r=0, 249; p=0, 170).
– corelatii STIRRA – SAVC


Scalele celor doua probe coreleaza puternic pozitiv si nu s-a obtinut diferente sensibile între cele doua subloturi cu exceptia corelatiilor dintre scala forta excitatiei si subscala APP în sensul ca subiectii parasutisti par a avea mai multa încredere în fortele proprii decât cei transmisionisti însa la cei din urma se obtin corelatii mai puternice cu subscala AM (par a avea atitudini mai bine structurate fata de munca fapt care nu se confirma în practica).
– corelatii SLCRA – EPQ


Scalele SLCRA coreleaza slab pozitiv cu cele de psihotism, extraversie, nevrozism si nu s-au obtinut nici aceasta situatie diferente sensibile între cele doua subloturi.


Concluzii:
Aceasta cercetare nu are pretentia unei analize exhaustive ci doar încearca sa surprinda eventuale similitudini între cele doua subloturi. În concluzie putem afirma ca între sublotul de parasutisti si cel de transmisionisti nu apar diferente semnificative. La nici unul dintre subloturi nu s-au semnalat accentuari puternice ale structurii de personalitate.


În lotul mare s-au identificat corelatii pozitive pe unele subscale de la probele de cunoastere cu cele de la selectie.

Cuvinte cheie: similitudini; corelatii; ipoteze.
 



BIBLIOGRAFIE


1. „Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologica” – Mihaela Minulescu, Ed. Garell Publishing House, Bucuresti, 2004
2. „Elemente de interpretare si valorificare de catre psihologii din unitatile militare a rezultatelor examenului psihologic efectuat absolventilor institutiilor de învatamânt superior civil pentru îndeplinirea serviciului militar cu termen redus în institutiile militare de învatamânt sau în unitatile operative ale armatei” – Sectia de Psihologie, Bucuresti, 2003
3. „Elemente de psihologie militara” – Cpt. – cdr dr. Edmond Cracsner, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003
4. „Instructiuni tehnice privind cunoasterea si asistenta psihologica a militarilor angajati pe baza de contract” – Sectia de Psihologie, Bucuresti, 2003
5. „Metode statistice aplicate în stiintele sociale” – Traian Rotariu, Ed. Polirom, 2003
6. „Metode statistice în pedagogie si psihologie” – Andrei Novak, Ed. Didactica si Pedagogica, 1977
7. „Statistica aplicata în psihologie” – Valentin Clocotici, Aurel Stan, Ed. Polirom, 2000
8. „Statistica pentru psihologi” – Dumitru Gheorghiu, Ed. Trei, 2004