Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Ratiunile care stau la baza promovarii unei motiuni de cenzura sunt diverse.Este posibil ca în situatia promovarii ei de catre opozitie, scopul sa fie preluarea puterii de catre aceasta.Rezultatul depinde în mod esential de stabilitatea majoritatii parlamentare, iar opozitia poate profita de momentele de tensiune dintre partidele ce alcatuiesc alianta majoritara, care pot constitui germenii ruperii acesteia, fapt la care opozitia poate contribui prin agresivitatea unei motiuni de cenzura.
Motiunea poate fi si rezultatul firesc al ruperii aliantei majoritare din interiorul ei, când promovarea ei apare ca o consecinta fireasca a noului raport de forte, al carui oglinda fidela trebuie sa fie noul Guvern.
Motiunea poate fi initiata chiar de majoritatea parlamentara, atunci când ~i-a pierdut încrederea în Guvern si decide ca e necesara schimbarea lui. În acest fel, majoritatea parlamentara îsi va întari sprijinul popular si va câstiga capital politic.
Demiterea de catre Parlament a Guvernului prin retragerea încrederii acordate ca urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura are drept consecinta declansarea unei crize guvernamentale, ce se stinge numai prin numirea unui nou Guvern.

Prelungirea acestei crize pe o durata mai mare de 60 de zile si dupa doua încercari nereusite de formare a noului Guvern, poate atrage dizolvarea Parlamentului, în conditiile prevazute de art. 89., alin. 1 din Constitutie.

“Astfel o criza guvernamentala caracterizata se transforma într-o criza parlamentara, a carei solutionare este posibila numai prin arbitrajul judecatorului suprem, care este corpul electoral.” 69

În aceste conditii stabilitatea Guvernului are o influenta pozitiva asupra întregii activiati statale, inclusiv asupra Parlamentului, izvorul constitutional al acestei stabilitati fiind încrederea majoritatii parlamentare.

Sunt autori70 care, tocmai de aceea considera ca formula cea mai de dorit este aceea a “guvernului de legislatura”. Desigur, aceasta nu ar trebui sa duca la sacrificarea necesitatii satisfacerii intereselor corpului electoral, ale statului în ultima instanta, în favoarea mentinerii unui Guvern care nu reuseste “sa armonizeze prioritatile strategiei guvernarii cu optiunile politice ale majoritatii ce se poate crea în Parlament.”71

Prin adoptarea motiunii de cenzura Guvernul este demis si, conform art. 76 si 77 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, hotarârea Parlamentului se înainteaza de îndata Presedintelui României.

În vederea acordarii încrederii, candidatul desemnat de seful statului pentru functia de Prim-ministru prezinta Parlamentului programul si lista membrilor Guvernului în 10 zile de la desemnarea sa.

Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului prevede în art. 37 alin. 2 ca reprezentantii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat au dreptul de a-si exprima punctele de vedere în numele grupurilor cu privire la program si lista. Anterior acestei proceduri, fiecare candidat pentru functia de ministru este audiat în sedinta comuna de comisiile permanente ale celor doua Camere, al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru.

Practic, în cadrul dezbaterilor consacrate analizarii programului si listei Guvernului, Parlamentul exercita un control al modalitatii în care posibilul viitor Guvern urmareste sa realizeze politica interna si externa a tarii si sa realizeze conducerea generala a administratiei publice. Parlamentul nu are abilitatea de a propune amendamente la program sau lista, el având posibilitatea de a se pronunta prin vot secret exprimat prin bile.
În urma acordarii votului de învestitura, se considera ca programul de guvernare si lista membrilor Guvernului sunt acceptate de Parlament. Pe baza votului de încredere acordat de Parlament, presedintele României va numi Guvernul.

În cazul neacordarii votului de încredere, Parlamentul aduce de îndata la cunostinta Presedintelui acest lucru, în vederea desemnarii unui nou candidat la functia de prim-ministru, dupa care procedura se reia.

În urma retragerii încrederii de catre Parlament, la data retragerii, mandatul Guvernului înceteaza. Dupa aceasta data, Constitutia arata ca Guvernul “îndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pâna la depunerea juramântului de membrii noului Guvern”.

Chiar daca situatia creata este oarecum paradoxala, un Guvern administreaza fara a avea mandatul Parlamentului, solutia Constitutiei este de natura a evita un vid institutional, care practic ar scurtcircuita viata publica. De data aceasta, temeiul juridic al dreptului Guvernului de a face acte de administrare se gaseste direct în Constitutie si reprezinta exceptia fata de regula prevazuta în art. 109 alin. 1 potrivit careia Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor parlamentare generale.

Evident, în aceasta perioada, pâna la depunerea juramântului de membrii noului Guvern, Guvernul demisionar nu mai are atributii de realizare a politicii interne si nu mai poate fi delegat în a emite Ordonante, si aceasta pentru ca sintetic, formula dupa care functioneaza dupa retragerea încrederii este aceea ca Guvernul nu mai guverneaza, ci doar administreaza.Este ceea ce consfinteste noua lege privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, in art.26 alin.3 :In cazul incetarii mandatului sau , in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor puplice , fara a promova politici noi.In aceasta perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.

 



69 M. Constantinescu, I Muraru, op. cit., p. 256
70 Idem, p. 256
71 A. Iorgovan, op. cit.,p .502
 

Material elaborat de Bodor Claudia