Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide este urmatoarea:
– partidul unic: unipartidismul
– bipartidismul: dualismul
– multipartidismul

Unipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica a unei tari. Situatii de acest gen s-au intalnit in urmatoarele cazuri:
1. La inceputul dezvoltarii capitalismului, datorita faptului ca exprima coalizarea impotriva absolutismului feudal. Partidul avea un pronuntat caracter national. 
2. In tarile in curs de dezvoltare, in faza de eliberare de sub dominatia coloniala, perioadele in care se incerca pastrarea independentei, cand s-a dorit lichidarea decalajelor, a subdezvoltarii. A fost o situatie de moment, altfel avem de-a face cu un regim dictatorial. 
3. Dictatura – atunci cand interesul unicului partid este de a ramane cu orice pret la putere, chiar daca vointa poporului este cu totul alta. In perioada interbelica distingem: in Italia (partidul fascist) si in Germania (partidul nazist). 
4. Regimul Comunist. Daca ne referim la instaurarea acestuia in Romania, trebuie se amintim mai intai: Dictatura Regala (1938-1940) – cand toate activitatile partidelor politice inceteaza, singurul partid fiind Frontul Renasterii Nationale, Dictatura Antonesciana (1940-1944) cand a functionat o perioada Partidul Legionarilor (septembrie 1940 – ianuarie 1941), iar apoi un partid prohitlerist si in final Dictatura Comunista (1947) pana in 1989.

Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Apare in fazele dezvoltarii democratice a societatii. Isi are geneza in inlaturarea absolutismului feudal. Intr-o prima faza a existat urmatoarea impartire a celor doua partide:
– partidul progresist (forma noua)
– partidul conservator (forma veche, conservatoare)
Daca luam exemplul Angliei, in sec. XVIII s-au format doua partide:
– whig-ii (conservatorii, si-au luat numele de la de la cuvantul derivat din scotiana ce inseamna conducator de cai sau de vite.)
– tory-ii (liberalii, care-si trag numele de la o injurie de origine irlandeza – hot la drumul mare, gangster.)
Pe scena politicii actuale a Angliei regasim si astazi cele doua grupari, cu exceptia ca partidul laburist a luat locul partidului liberal (1920).
Si in SUA exista tot doua partide politice care domina scena politica, si anume:
– partidul republican
– partidul democrat
dar aparitia amandurora este strans legata de lupta pentru independenta a coloniilor engleze din America de Nord.
Amintim despre bipartidism ca fiind specific democratiei, deoarece existenta celor doua partide asigura alternanta la putere, controlul unuia asupra celuilalt, facand imposibile abuzurile de orice fel.

In Romania, in a doua jumartate a secolului XIX existau de asemenea doua partide politice:
– Partidul Conservator (1871)
– Partidul National Liberal (1875)
ele au functionat pe scena politica romaneasca pana la Marea Unire din 1918, conform Constitutiei din 1866. Datorita Reformei Agrare din 1921, Partidul Conservator fuzioneaza cu Partidul National Liberal in 1922. 
Dupa realizarea unirii Transilvaniei cu restul tarii (Moldova si Tara Romaneasca), putem vorbi despre Partidul National Taranesc (constituit in 1926 din Partidul National Roman din Transilvania, fondat de Iuliu Maniu in 1881). El va domina scena politica romaneasca alaturi de PNL. 
Tot dupa 1918 apare si Partidul Social-Democrat (in 1927, fiind constituit din Partiul Socialist aparut in 1919).

Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste (cu mai mult de doua partide politice) si liberale. Ele ofera alegatorilor o paleta mai variata de alegere functie de opiniile fiecaruia. In cazul in care partidele au platforme politice asemanatoare, acest lucru nu face altceva decat sa ingreuneze decizia si sa induca in eroare.
Se afirma dupa cele doua razboaie mondiale in tarile occidentale, cu traditie in democratie. 
Partidele se pot grupa astfel:

– partide de dreapta: centru dreapta, extreama dreapta (Partide Conservatoare, Partidul Fascist)
– partide de stanga: centru stanga, extrema stanga (Partidul Socialist, Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat)
– partide de centru: Partide Social-Crestine, Partide Democrat-Crestine

In prezent se observa o scadere a partidelor extremiste datorita consecintelor fascismului si comunismului.