Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Psiholog Magdolna RADULY

REZUMAT

– inteligenta si personalitatea – coordonate fundamentale în psihologia muncii, psihologia mediului militar;
– abordarea anxietatii din perspectiva psihologiei aplicate, psihologiei clinice si a psihologiei personalitatii;
– cercetari privind anxietatea, metode de cercetare, rezultate obtinute în domeniile educatiei, invatamântului, psihologia muncii;
– anxietatea ca trasatura de personalitate si stare emotionala imediata, modelul anxietatii dupa Spielberger;
– nivelul starii – A si trasaturii – A în raport cu aprecierile obtinute în mediul militar, nivelul mental si nivelul de scolarizare.


Una dintre ramurile cele mai importante ale psihologiei aplicate este psihologia muncii, care are ca scop fundamental determinarea si exploatarea premiselor activitatii umane. Unul dintre domeniile de activitate specific uman este si mediul militar, care poate fi analizat ca un grup social cu o configuratie specifica, bazata pe relatii intergrupale conjunctive, comunicationale si afectiv educationale. Integrarea în mediul militar presupune un act de adaptare la cerintele normative specifice structurii militare.


Analizând omul ca entitate bio-psiho-sociala ne punem intrebarea: care sunt acei factori care faciliteaza o integrare armonioasa în structura unui grup organizational militar ? Corelând datele cercetarilor psihologice anterioare putem afirma ca inteligenta, factorul “g”, si personalitatea isi pun amprenta pe activitatile specifice structurii militare. Inteligenta, dupa conceptia lui Piaget, are doua aspecte: asimilare de cunostinte si valori noi (informatii) si adaptarea (acomodarea) permanenta la mediul exterior/interior. Armonizarea acestor doua componente si nivelul lor determina reusita intelectuala necesara oricarei functii cu statut si rol specific.


Personalitatea se configureaza pe mai multe aspecte, dimensiuni si trasaturi, dintre care analizam în prim plan anxietatea ca dimensiune specifica a structurii psihice.


Anxietatea face obiectul cercetarii celor trei domenii ale psihologiei: psihologia clinica-aplicata, psihologia personalitatii si cercetarea psihologica. În domeniul psihologiei clinice interpretarea starilor, trasaturilor anxioase a capatat valente freudiene sau teoretico-fenomenologice în lucrarile lui Rogers si May. Cele mai mari cercetari in domeniul psihologiei clinice verifica relatia anxietatii cu celelalte functii psihice cum ar fi: învatarea, factorii motivationali, functiile cognitive si psihopatologia personalitatii.


Abordarea anxietatii din perspectiva psihologiei personalitatii marcheaza importanta trasaturilor de personalitate, reactiile la stres si starile de anxietate. R. B. Cattell a contribuit în mare masura la identificarea factorilor de personalitate în corelatie cu nivelul anxietatii. Lazarus si colaboratorii au efectuat cercetari privind determinarea reactiilor de stres, aprecierea, constientizarea cognitiv-subiectiva a stresului si mecanismele copying, raspunsurile individuale la stresori. Spielberger pune accentul pe diferenta dintre starea de anxietate numita “starea – A” si predispozitia individuala la anxietate, ca factor de personalitate numita “trasatura – A”. Spielberger si colaboratorii au demonstrat ca cei care difera prin trasatura – A difera si prin starea – A, care este expresia reactiei anxioase la un stimul exterior sau interior.


Cercetarea psihologica analizeaza anxietatea din punctul de vedere al legilor învatarii. Pavlov (1927), Mowrer (1939), Dollard si Miller (1950), Spence si Spence (1966) prezinta în lucrarile lor despre anxietate, metode de inducere, modificare, scadere a nivelului de anxietate, având ca model de baza reflexul conditionat S ® R.


Primele observatii în legatura cu trairile emotionale au fost notate în anul 1890 de William James. Titchner (1897) a descris comportamentul emotional sub aspectul “trairii directe”. Freud a fost primul autor care a oferit o descriere ampla privind teoria anxietatii. În lucrarea sa intitulata “Problematica anxietatii” (1923) Freud descrie anxietatea ca o stare emotionala cu doua aspecte distinse: o nota specifica de disconfort si un determinant motoric (motorische Entladung), ambele resimtite, traite direct de subiect.


În anii ‘50 Mowrer a reconsiderat teoria anxietatii prin explicarea teoriei freudiene pe baza conditionarii clasice pavloviene si a propus determinarea anxietatii ca un raspuns intern care poate fi învatat si implicit conditionat. Dollard si Miller, pornind de la teoria lui Freud, au elaborat modelul comportamental în vederea reducerii nivelului de anxietate. Miller (1948) intr-un studiu clasic, a subliniat ca anxietatea se învata prin asocierea cu un stimul neutru. În lucrarea lor “Personalitate si psihoterapie” Dollard si Miller au aplicat aceasta teorie în modelul modificarii comportamentului uman, a starilor psihice si modelarea-simularea conflictelor.


Taylor si Spence (1950) accentueaza bazele genetico-ereditare ale anxietatii. Taylor (1951) a elaborat un instrument de masurare a nivelului de anxietate numit TMAS (Taylor Manifest Anxiety Scale), compus din itemi preluati din chestionarul MMPI. Taylor a presupus ca subiectii care manifesta o predispozitie constanta la anxietate, au nivelul de “drive” ridicat,sunt anxiosi în orice situatie indiferent de conjunctura sau parametrii situationali. Spence si Spence (1966) dupa cercetari temeinice, au formulat câteva concluzii referitoare la chestionarul TMAS în corelatie cu complexitatea unor sarcini:
1. În cazul problemelor (sarcinilor) simple subiectii cu un nivel de anxietate ridicata H.A. (high-in anxiety), dau rezultate mai bune decât subiectii cu un nivel de anxietate scazuta L.A. (low-in anxiety).
2. În cazul sarcinilor complexe subiectii anxiosi H.A. au un randament mai scazut mai ales in fazele incipiente ale învatarii / rezolvarii problemelor.


În anii ‘60 au aparut mai multe publicatii referitoare la anxietate: Levitt (1967) „Psihologia anxietatii”, Spielberger (1966) „Anxietate si comportament”, Branch (1968) „Aspectele anxietatii”. Aceste lucrari studiaza corelatia dintre starile anxioase si motivatia, activitatea cognitiva, învatarea, psihopatologia, frica etc.


Izard (1968) a dezvoltat chestionarul DES (Differential Emotional Scale), care identifica acele emotii, trairi afective, care în totalitatea lor dau nastere la starea de anxietate. Izard si Tomkins (1966) definesc anxietatea ca una dintre cele opt emotii principale.


În anii ‘60 s-a dezvoltat o noua ramura în psihologie, numita „cercetarea personalitatii”, care are ca scop fundamental identificarea si masurarea factorilor de personalitate, reactiile de stres, starile de anxietate si dimensiunile, caracteristicile lor, trasaturile de personalitate care determina aceste stari. Modelul general al anxietatii este rezultatul acestei perspective. Cei mai importanti cercetatori în acest domeniu au fost: R. B. Cattell, Richard Lazarus si Ch. Spielberger. Ei pun accentul pe separarea starilor de anxietate, de trasaturile anxioase ale personalitatii, si masurarea obiectiva a acestor doua elemente distincte.

Spielberger, în conceptia sa despre anxietate,face diferenta intre:
1. anxietatea ca stare psihica imediata;

2. anxietatea ca un fenomen complex care presupune stresori interni (psihici) sau externi (fizici);

3. anxietatea ca trasatura de personalitate, care este o variabila stabila, subiectiva.

Conform modelului lui Spielberger (Schema nr. 1) orice stimul sau situatie externa poate produce o stare – A. Daca situatia este una ofensiva, se instaleaza o stare (reactie) – A care poate fi diminuata prin comportamente specifice si mecanisme de aparare. Modelul lui Spielberger contine si feed-back-ul senzorial si cognitiv, prin care individul evalueaza si interpreteaza permanent situatia – stimul.


Masurarea anxietatii se efectueaza prin trei procedee distincte: introspectia, masurarile fiziologice si masurarea comportamentului. Metoda introspectiva foloseste chestionare de personalitate, de anxietate sau metode verbale prin care subiectul descrie starea de anxietate.


Aceasta metoda foloseste chestionarul STAI (Spielberger, 1970), TMAS (Taylor, 1953), 16PF (Cattell, Eber, Tacuoka, 1970), Mood Adjective Checklist (Nowlis, 1965), Multiple Affect Adjective Checklist (Nowlis, 1965), Maudsley Personality Inventory – scala de nevroze (Eysenck, 1959), MMPI (Welch, 1952) si un instrument nou Profile Of Mood States (POMS) (McNairr, Don, Droppelman, 1975).

* Teoria anxietatii ca stare si trasatura de personalitate. C. D. Spielberger “Directii în teoria si cercetarea anxietatii” (vol.1). New York Academic Press, 1972

Privind cercetarile preliminare în domeniul anxietatii în cadrul educatiei computerizate CAI s-au formulat concluziile privind starea – A care poate fi un parametru decisiv în randamentul subiectilor (Hedl, O’Neil, Hansen 1973).


O’Neil si colaboratorii (1969) în cercetarile lor efectuate pe studenti au experimentat raportul dintre starea – A, trasatura – A si rezolvarea unor probleme complexe pe calculator. Rezultatele lor evidentiaza ca trasatura – A cu cote mari si starea – A cu valori mici duce la rezultate foarte bune deoarece trasatura – A poate fi un factor dinamogen – motivational, care poate fi un catalizator privind activitatea intelectuala în situatii de anxietate scazuta. În situatia alternativa, când factorul – A este mic si starea – A are cote înalte, rezultatele sunt scazute deoarece comportamentul se dezorganizeaza sub tensiune. Auerbach (1973) a subliniat ca starea – A nu depinde de vârsta, tratament medicamentos în cazul bolnavilor, sex sau natura bolii. Hodges (1973) a demonstrat ca diferentele individuale dintre factori exista doar în conditii de stres minim, cum creste starea de anxietate, diferentele individuale dispar.


În domeniul educatiei cercetarile efectuate pe studenti au evidentiat corelatii complexe intre factorul – A si randamentul studentilor. Spielberger (1962), Klimes si Troth (1974) au subliniat raportul pozitiv dintre trasatura – A si idealul vocational la studenti. Cei care aveau un ideal vocational conturat si-au ales o specializare, (au fost cei cu trasatura – A scazuta), anxiosii s-au caracterizat printr-o dilema vocationala, fara nici un viitor conturat.


În cadrul psihologiei clinice cercetarile psihologice au demonstrat ca anxietatea nu este o constructie uniforma, ci o constructie multidimensionala cu comportamente specifice (Cattell 1973, Spielberger 1972).


Prezenta lucrare, pornind de la teoria si modelul lui Spielberger, verifica starea – A si trasatura – A în contextul mediului militar în raport cu nivelul mintal si pregatirea scolara. Un nucleu reprezentativ pentru structura militara, este subunitatea militara, care este un grup social special, caracterizat printr-un model propriu de organizare si functionare, fundamentat pe un sistem de norme si valori cuprinse în legi si regulamente.


În cadrul selectiei psihologice a militarilor angajati pe baza de contract sunt evaluati parametrii potentialului psiho-structural si aptitudinal de care acestia dispun si care permite estimarea unei adaptari adecvate la solicitarile specifice personalului profesionalizat al armatei conform standardelor NATO. Activitatea de M.A.C. presupune un proces de adaptare si integrare la conditiile activitatii specifice si de realizare a unor performante superioare în exercitarea atributiilor functionale.


În prezenta lucrare am verificat doua ipoteze privind integrarea profesionala in mediul militar:
– anxietatea ca trasatura – A favorizeaza adaptarea la mediul militar, un nivel optim de anxietate poate fi un factor catalizator pentru eliberarea resurselor motivational-dinamice, care ajuta la însusirea si integrarea atributiunilor, cerintelor fisei postului.
– anxietatea ca starea – A duce la dezorganizarea comportamentului, randamentului intelectual si profesional.
Privind instrumentele de cercetare am utilizat doua chestionare de anxietate, ambele elaborate de Spielberger si colaboratorii (1970) STAI F x-2 care masoara trasatura – A, si STAI F x-1 care este o scala pentru starea – A, masoara anxietatea situationala, precum si testul de nivel mental B 53 si aprecierile de serviciu. Testul B 53 fiind puternic saturat in factorul „g”, surprinde aspectul dinamic al inteligentei. Aprecierile de serviciu au fost obtinute de sefii directi, sub forma unor scale de la 1 la 9, 1 fiind nota cea mai slaba, 9 fiind nota maxima, cuantificând randamentul profesional în ultimul an.


Am folosit un esantion de 33 de subiecti care desfasoara activitati specifice militarilor angajati pe baza de contract, formând patru grupuri privind nivelul de scolarizare: – absolventi de învatamânt superior
– absolventi de liceu
– absolventi de scoala profesionala
– absolventi de scoala complementara (10 clase).


În urma prelucrarii statistice a datelor obtinute, cu ajutorul programului SPSS Windows, si transformate în note standard, putem formula câteva concluzii:
– toti subiectii au fost apreciati cu note mai mari decât nota 2, deoarece cei care au întâmpinat greutati în însusirea cerintelor profesionale si-au dat demisia;
– subiectii care au obtinut note mari la chestionarul STAI F x-2 au fost apreciati din punct de vedere profesional cu note medii (4; 5; 6);
– subiectii care au fost apreciati cu note mari (8; 9) prezinta o anxietate de nivel mediu (4; 4,5);
– anxietatea situationala (starea – A) coreleaza puternic negativ cu aprecierile de serviciu. Cei care au obtinut note mari la chestionarul STAI F x-1, (8), au fost apreciati cu note foarte mici (3) din punct de vedere profesional. Cei care au obtinut note mici (5) în aceasta scala de anxietate au fost apreciati cu nota 6 de catre sefii lor;
– corelând rezultatele de la scala de anxietate situationala cu testul de nivel mental, putem afirma ca anxietatea ca stare – A cu cote mari corelata pozitiv cu nivelul mental, poate fi un factor motivational în valorificarea resurselor, potentialului intelectual.
– analizând raportul dintre trasatura – A si nivelul mental putem spune ca cei care au obtinut note mari la testul B 53 prezinta un nivel de anxietate scazuta, sub media 5;
– cei care au obtinut rezultate bune la testul de inteligenta au fost apreciati pozitiv si din punct de vedere profesional, confirmându-se rezultatele obtinute de SEPA;
– nu sunt diferente semnificative intergrupale privind nivelul de anxietate trasatura – A sau starea – A;
– conform corelatiilor obtinute, rezultatele la proba de nivel mintal peste media 4,5 sunt predictive pentru aprecieri pozitive, dar nu creste simultan nivelul aprecierii cu nivelul mintal, presupunând existenta altor factori care influenteaza reusita la locul de munca;
– absolventii institutiilor superioare de învatamânt civil comparativ cu celelalte nivele de scolarizare (liceu, scoala profesionala, scoala complementara) la aprecierile de serviciu au obtinut fie note sub medii – 3, 4 – fie peste notele medii – 7, 8, dovedindu-se mai putin anxiosi si mai buni la testul de nivel mintal.


Rezultatele acestei lucrari sunt în concordanta cu cercetarile obtinute în alte domenii: medicina, educatie. Mediul si organizatia militara sunt structuri anxiogene privind natura lor, activitatile diversificate si specifice, ierarhia si organizarea interioara. Un alt obiectiv al cercetarilor psihologice ar putea fi verificarea raportului dintre anxietate si status / rol în structurile militare sau anxietate si aprecierile disciplinare din cadrul organizatiilor militare. Alte cercetari psihologice ar putea analiza nivelul anxietatii în raport cu misiunile executate, frecventa misiunilor, durata lor, rutina în munca, experienta dobândita în aceeasi functie.


Reducerea, scaderea nivelului de anxietate situationala poate fi efectuata de comandantii de grupa, sefii directi conform organigramei organizatiei militare utilizând tehnici psihologice directe sau indirecte (ex. metoda mentoring, managementul timpului, ierarhizarea activitatilor in functie de importanta si termene, etc.). Individual se pot folosi procedee psihoterapeutice, psihologice în vederea reducerii starii – A: training-ul autogen, metoda Jacobson, bio feed-back-ul, consilierea psihologica, metodele programarii neurolingvistice (PNL).



BIBLIOGRAFIE

1. Allport, G. W. Personality: A psychologic interpretation. New York: Holt, 1973.
2. Beck, A. T. Cognition, anxiety and psychophysiological disorders. În C. D. Spielberger (Ed.), Anxiety: Current trends in theory and research (Vol. II). New York: Academic Press, 1972, 343 – 354.
3. Brody, N. Personality: Research and theory. New York: Academic Press, 1972.
4. Cattell, R. B. Personality and mood by questionnaire. San Francisco: Jossey – Bass, 1973.
5. Cattell, R., & Scheier, I. H. The meaning and messurement of neuroticism and anxiety. New York: Roland Press, 1961.
6. Cracsner, C. E. Elemente de psihologie militara. Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003
7. Dollard, J., & Miller, N. W. Personality and psychotherapy. New York: McGraw – Hill, 1950.
8. Eysenck, H. J. The maudsley personality inventory. London: University of London Press, 1959.
9. Freud, S. The problem of anxiety. New York: Norton, 1936. Originally published in 1923 in German under the title Inhibition, symptom and anxiety.
10. Gorsuch, R. L., & Spielberger, C. D. Anxiety, threat, and awareness in verbal conditioning. Journal of Personality, 1966, 34, 336-347.
11. Hodges, W. F., & Spielberger, C. D. Digit span: Indicant of trait or state anxiety. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1969, 33, 430 – 434.
12. Izard, C. E. Differential emotional scale. Unpublished test, Vanderbl University, 1968.
13. Izard, C. E. Anxiety: A variable emotion of emotions. În C. D. Spielberger (Ed.), Anxiety: Current trends in theory and research. (Vol. I). New York: Academic Press, 1972.
14. Lazarus, R. S. Psychological stress and the coping process. New York: McGraw – Hill, 1966.
15. Lazarus, R. S. & Opton, E. M. The sutdy of psychological stress: A summary of theoretical formulation and experimental findings. În C. D. Spielberger (Ed.), Anxiety and behavior. New York: Academic Press, 1966.
16. Levitt, E. The psychology of anxiety. New York: Bobbs – Merrill, 1967.
17. May, R. The meaning of anxiety. New York: Roland Press, 1950.
18. Popescu – Neveanu, P. Dictionar de psihologie. Bucuresti, Editura Albatros 1978.
19. Rourke, B. P. Explorations in the psychology of stress and anxiety. Don Mills, Ontario: Longmans, Canada, 1969.
20. Spielberger, C. D., O Gorsuch, R. L. Mediating process in verbal conditioning. Research report, Vanderbilt University, 1966.
21. Spielberger, C. D., O Gorsuch, R. L., & Lushene, R. E. The state – trait anxiety inventory. Preliminary test manual for Form B. Tallahassee, Fla.: Florida State University, 1967.
22. Watson, D., & Friend, R. Measurement of social – evaluative anxiety. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1969, 33, 448 – 457.
23. Zuckerman, M. The development of an affect adjective checklist for the measurement of anxiety. Journal of Consulting Psychology, 1960, 24, 457 – 462.

Nota:

APRD – Absolventi de învatamant superior civil
APRC – Absolventi de liceu
APRB – Absolventi de scoala provesionala
APRA – Absolventi de scoala complementara


* Centrul Militar Judeţean Braşov