-Studiu comparativ –
Psiholog Voichita RUSU, psiholog Ileana CINCORA, psiholog principal Aurelian MUSAT
I. Aspecte teoretice ale motivatiei
Cercetarea persoanei si a problematicii sale în activitate releva faptul ca institutia nu se reduce la un sistem tehnic sau tehnocratic ci exista în esenta prin manifestarea socio-umana.
Analizele complexe pe componentele tehnice, operationale si ale ambientului activitatilor sunt potentate în ansamblul indivizi umani – mediu -activitate iar variabila motivationala ocupa un loc central.
Studiile psihologice aduc precizarea ca motivatia determina decizia de alegere a profesiunii, orientarea catre o anumita activitate în profesiune si alegerea strategiilor pentru rezolvarea sarcinilor.
Pentru constanta comportamentului, stabilitatea personalului si potentarea performantei, exista o dimensiune motivationala în decizii care, împreuna cu alti factori, initiaza procese de dezadaptare, generate în primul rând de un complex de factori psihologici: dorinte, aspiratii, nevoi, convingeri, atractii, uneori chiar reactii de respingere ale subiectului.
Factorii enumerati trebuie comparati într-un sistem de cunoastere care sa permita identificarea cauzelor externe sau interne ale reusitelor si, mai ales, ale esecurilor profesionale ale unor subiecti care din perspective obisnuite în selectia si orientarea profesionala corespundeau cu setul exigentelor.
Studiul motivatiei gradatilor profesionisti implica diagnosticarea cauzala a comportamentului în activitate, permite predictii cu privire la derularea viitoare a comportamentelor în munca si pe plan social, constituie baza de date pentru masuri de ameliorare a factorilor dinamizatori ai conduitei individuale si de grup pentru marirea eficientei, cresterea satisfactiei persoanei în raport cu activitatea depusa.
II. Conceptul de motivatie si gândirea tinerilor militari
Actele comportamentale ale tinerilor, ca si ale tuturor oamenilor, nu se produc în mod gratuit, la baza lor existând întotdeauna o serie de mobiluri interne care impulsioneaza activitatea si o sustin energetic. În psihologie cunoasterea motivatiei raspunde totdeauna la întrebarea “de ce?” în raport cu o anumita conduita sau actiune umana.
Motivul, ca mobil intern al conduitei, îl determina pe subiect mai întâi sa actioneze (impuls spre actiune) iar apoi sa actioneze într-un anumit fel. Desi apare ca expresie a activismului, motivatia reprezinta generic o forma specifica de reflectare a conditiilor în care specia sau individul s-au format si a raporturilor create între organism si mediu si este rezultatul acumularilor si acomodarilor functional-adaptative ale individului. Motivatia este cauza care tinde sa determine o persoana la declansarea tuturor faptelor si starilor exprimate de termenii “dorinta”, “nevoie”, “aspiratie”, factori de ordin subiectiv, care din interior îl provoaca pe om la o anumita conduita, cuprinde determinanti ai activitatii umane si explicatii pentru procesele care stau la baza actiunii individului care nu pot fi atribuite proceselor perceptive sau obisnuintelor si cuprinde totalitatea mobilurilor interne ale constiintei, înnascute sau dobândite, constientizate sau neconstientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte, care îndeamna la actiune si elibereaza energie psihica necesara realizarii actelor comportamentale.
Viata moderna solicita din ce în ce mai mult posibilitatile de adaptare ale omului. Solicitarile sunt transpuse pe plan mental în reflexii asupra vietii si locului în lume ale subiectului, care constata tot mai mult – fiind valabil mai ales pentru tineri – printr-o circulatie din ce în ce mai intensa a informatiilor, ca durata si calitatea vietii sunt influentate de incidenta bolilor, munci istovitoare, conditii de hrana si locuit, de petrecere a timpului liber – timp extraprofesional, de alte elemente stresante legate de aspectele globale ale vietii pe planeta.
În toate activitatile umane se pot cuantifica atât nivele ale reusitei cât si factori ai nereusitei actiunilor. Presiunea este cu atât mai mare cu cât din ce în ce mai multi oameni constientizeaza directia proceselor si fac eforturi de schimbare a activitatilor si alte mutatii comportamentale de adaptare iar adaptarea comporta modificarile generale sau particulare ale organismului si de comportament care-l fac pe om mai apt pentru existenta în conditiile de mediu.
Rezultatele activitatilor depind de genul si forta motivelor care-i determina pe oameni sa actioneze. Motivatia si aptitudinile sunt cele mai importante variabile ale psihicului uman care conduc la randamente superioare în activitate.
Ceea ce este important în întelegerea motivatiei unei persoane nu rezulta din cunoasterea unui motiv sau altul care i-a determinat o actiune, nici din juxtapunerea diferitelor motive, ci din inertia acestora din care rezulta structura de ansamblu a motivatiei sale. Numai aceasta structura ierarhizata a motivelor permite emiterea unor judecati apreciative asupra unei personalitati, în cazul nostru, întelegerea directiei majore de actiune în momente sau etape diferite din dezvoltarea militarilor profesionisti, pe care am cautat sa le determinam partial pe baza a ceea ce spun tinerii despre cariera lor în fisele de examen psihologic. Iar ceea ce se repeta sistematic în declaratiile tinerilor se refera la statutul de gradat profesionist, dubitativ – exista/nu exista un statut al gradatului – sau transant: nu exista un statut real al militarului profesionist.
III. Metodele studiului, instrumentele si interpretarea lor
Dintre gradatii profesionisti candidati la reînnoirea contractului care s-au prezentat în anul 2005 la Sectia de Psihologie, am selectat 34 de subiecti, angajati ai Batalionului 812 Bistrita, care au sustinut examenul în ziua de 30 martie. Coroborarea datelor din capitolul referitor la motivatia reînnoirii contractului cu cel referitor la aceeasi tema din cadrul interviului a creat câteva directii prioritare ale motivatiei încadrarii într-o astfel de functie si, mai ales, pentru desfasurarea activitatilor ce decurg din obligatiile contractuale (statutare).
Militarii vad în postul pe care-l ocupa o cariera care le place, îi atrage prin ceea ce reprezinta în sine; în acelasi timp, ea cuprinde posibilitatile unui câstig banesc bun, consistent prin comparatie cu viata civila, care devine cu adevarat tentant prin executarea misiunilor peste granitele tarii. Din comparatia cu militarii de la Cluj-Napoca, de unde nu s-a plecat atât de mult în misiuni în strainatate, rezulta clar interesul mai mare pentru ocuparea unei functii într-o unitate care efectueaza misiuni de mentinere a pacii.
Din pacate motivatiile se limiteaza strict la cele mentionate, întrucât lipsa unui statut efectiv cu un ghid al carierei îi determina pe tineri prin însasi aceasta situatie, sa centreze interesele si motivele pentru integrarea în armata doar pentru aproximativ un deceniu si jumatate dupa care nu mai pot avea nici un contact cu institutia militara daca nu acced într-o structura a cadrelor permanente.
Motivatiile de ordinul I sunt siguranta postului (14 subiecti), prestigiul si frumusetea carierei (13 gradati) si câstigul banesc (12 dintre candidati) ; pentru ordinul al II-lea, se situeaza la egalitate cariera si banii (câte 4).
Pentru a adânci cunoasterea raportului dintre trebuintele gradatilor si ceea ce considera acestia ca le ofera mediul militar prin încadrare în armata, am pornit de la piramida trebuintelor lui Abraham Maslow, pe care am transformat-o efectiv într-un tabel-chestionar pentru autoevaluarea nivelului de « combustie » a raportului aspiratie/expectatie pentru ocuparea postului de gradat profesionist si expectatiile fata de posibile misiuni în afara granitelor tarii (Anexa 1).
Analiza datelor obtinute prin aplicarea la Centrul Militar Judetean Bistrita-Nasaud si la Centrul Militar Zonal Cluj pe câte 30 de subiecti releva, pe de o parte o asemanare în ceea ce priveste acoperirea trebuintelor de catre statutul de militar profesionist si, pe de alta parte, diferente specifice datorate experientei militarilor bistriteni, care atesta mai buna împlinire a dezideratelor de tip material prin plecarea în misiuni în afara tarii si au comunicat aceste experiente concitadinilor (Anexa 2 – subiectii sunt militari de la unitati ce nu fac obiectul monitorizarii de catre Sectia de Psihologie, prezentati la examenul psihologic pentru reînnoirea contractului).
Intrucât li s-a cerut subiectilor sa aprecieze cu note de la 1 la 10 nivelul satisfacerii trebuintelor putem spune ca absolut toate trebuintele sunt acoperite la nivel mediu si peste medie; cea mai mare medie este de 7,966 (nevoi cognitive-Cluj-Napoca) si cea mai joasa este de 5,766 (tot nevoi cognitive, Bistrita) ; diferenta se explica prin faptul ca la Bistrita militarii din Batalionul 812 sunt mult mai antrenati în activitati de formare si pregatire pentru misiuni, ceea ce implica o pregatire specifica de tip practic. Aceasta modalitate de lucru este comunicata si altor militari de la unitatile din oras.
Daca militarii bistriteni vad la toate capitolele un avantaj din exercitarea profesiei în afara granitelor tarii, clujenii au o atitudine exact inversa, atribuind lucrului în tara toate aspectele pozitive în viziunea satisfacerii trebuintelor. De asemenea, lipsa experientei comunicate în grupurile de tineri din Cluj-Napoca si din judet în legatura cu avantajele si vicisitunile asumate în misiuni de mentinere a pacii, îi fac pe acestia sa considere suficiente doua misiuni pentru atingerea cotei de câstig necesare în timp ce în Bistrita, pe un fond de cunoastere mai buna a unor astfel de date, tinerii apreciaza ca necesare patru deplasari în misiuni pentru un raport optim între efort/riscuri si satisfacerea nevoilor personale si ale familiilor.
În toate cele trei grupuri analizate, în cadrul interviurilor, a fost puternic scos în evidenta aspectul duratei contractului. Daca nu exista o cariera militara propriu-zisa a gradatului profesionist, tinerii doresc sa se realizeze cel putin contracte pe perioade mai mari de un an, care le-ar asigura cel putin posibilitatea unor contracte de împrumut la banci, o mai mare siguranta a postului, un nivel mai bun al autoaprecierii si chiar al aprecierii de catre grupurile de contact. Ar fi nivelul minim de la care ar putea aprecia ca au un statut.
IV. Considerente motivationale ale calitatii formarii si integrarii militarilor profesinisti
Dorim sa fundamentam stiintific criterii de selectie si repartizare, de cunoastere, rafinarea acestora prin introducerea variabilelor legate de motivatii, interese etc. si obtinerea chiar a unor instrumente tipizate pentru cuantificarea si predictia pe criterii statistice.
De regula biologicul, fiziologicul, instinctualul sunt sublimate în conceptia despre sine si viata a subiectilor în elemente cognitive, afective si volitionale care ne pot arata directia si sensul unor actiuni viitoare catre scop, ceea ce am si urmarit prin studiu. Principalii factori motivationali care determina din interior conduita sunt : trebuintele, motivele, convingerile, interesele, aspiratiile si idealurile.
Trebuintele sunt componente ale motivatiei ce se refera la nevoile absolut indispensabile mentinerii si dezvoltarii vietii si care determina omul sa actioneze pentru a si le satisface. Ele sunt legate de toate laturile vietii omului, de tot ce priveste existenta sa ca organism viu, ca fiinta constienta si sociala. Exista urmatoarele tipuri de trebuinte: organice sau naturale (de hrana, de somn, de respiratie); materiale specific umane (de locuinta, igiena corporala) si culturale sau spirituale (de comunicare, de cunoastere, de apreciere sociala etc.). Trebuinta apare totdeauna ca o stare de necesitate. Activata, ea creeaza o stare de tensiune si încordare, mareste gradul de activitate a organismului, ne face disponibili pentru actiune, situatie în care se mentine pâna la satisfacerea nevoii. Trebuintele au în genere un caracter ciclic.
Cunoasterea omului impune si o descifrare a sistemului individual de trebuinte. Este foarte important ca liderul, comandantul, sa cunoasca trebuintele oamenilor sai, sa tina seama de starile de tensiune sau de echilibru, care apar în urma unor privatiuni sau suprasolicitari si sa actioneze în consecinta. Trebuinta poate fi înteleasa ca o necesitate sau cerinta intensa care declanseaza orice tip de comportament si îl orienteaza spre obiectul apt sa o satisfaca.
Din punct de vedere practic, direct legat de nevoia conducerii grupurilor umane, în speta în institutia militara al carei specific, pentru fiecare structura, este comanda unica, vizam cresterea rezultatelor fiecarei structuri prin integrarea rapida în posturi, functii si/sau responsabilitati; ne bazam pe ideea ca o persoana motivata strabate mai rapid si eficient etapele adaptarii si integrarii.
Cunoasterea intima descriptiv – statistica a mecanismelor de interactiune ale aspectelor dinamice ale personalitatii, a modului de influentare de la atitudini catre aptitudini si actiuni, ar putea usura si asistenta longitudinala, nu numai selectia si repartizarea.
Cresterea eficientei muncii psihologice ar putea fi concretizata si prin construirea unui set de masuri la nivelul institutiilor militare care sa compenseze aspiratiile persoanelor, dar începând chiar cu selectia si repartizarea si, într-o etapa ulterioara, continuând cu promovarea si alte tipuri de modalitati interne.
În legatura cu numeroasele cazuri de dezadaptare, trebuie realizate studii de caz, protocoale de observatii ale mediului de munca si introdusa metoda expertilor pentru determinarea cauzelor organizationale ale disfunctiilor individuale si grupale.
Sunt necesare determinari de tip sociometric si studii ale relatiilor interpersonale, urmând a se studia taria statutelor ca masura a personalitatii interpersonale.
Motivatia, cu formele si structurile sale, poate “biciui” persoana catre directia succesului sau o poate frâna pe drumul catre împlinirea unei directii de afirmare când interactiunea factorilor de personalitate este indusa de structuri instabile si de motivatii instabile.
Studierea personalitatilor în situatia reala constituie cel mai bun “simulator” si modelarea statistico-psihologica poate avea putere de predictie majorata.
Impulsionat de interese omul poate înlatura mari obstacole si este capabil de mari performante.
Atunci când devin stabile si persistente interesele devin trasaturi de personalitate. În activitatea de învatare sau de pregatire, interesul se manifesta printr-o reala sete de cunoastere, de a sti si de a putea face totul în legatura cu respectiva activitate.
Un comandant cu experienta stie ca daca elementele, modulele si conditiile pregatirii sunt interesante pentru subordonat, acesta va executa sarcinile din placere, cunostintele de specialitate vor fi temeinic însusite, atentia îi va fi treaza, gândirea productiva, iar activitatea nu va mai apare ca fiind impusa, efectuata “din obligatie” si necesarmente nu mai este nevoie de îndemnuri sau constrângeri. Dimpotriva, persoana îl va cauta pe comandant sau sef, solicitându-i noi informatii sau sprijinul pentru rezolvarea unor probleme legate de activitate.
Lipsa intereselor, inconsistenta sau instabilitatea acestora constituie defecte ale omului, care nu-i permit reusita în nici un domeniu de activitate. Contrare interesului sunt nonangajarea, respingerea, indiferenta sau aversiunea. De regula, interesele, în special cele de ordin profesional dobândesc caracter de consistenta si stabilitate între 20 si 25 de ani, adica tocmai vârsta la care intra în cariera viitorii gradati profesionisti. Activitatile care necesita îndrazneala, aptitudini, rezistenta fizica sau psihica la efort sunt cele mai susceptibile la modificarea sau schimbarea intereselor.
Interesele stabile se transforma în motive ale activitatii,
Convingerile – sunt stari psihice de încredere absoluta în adevarul unei idei sau necesitatea unei actiuni. Prin convingere se realizeaza o adeziune totala a individului la o anumita idee sau la un anumit sistem de idei, pentru a caror aparare si promovare individul se angajeaza deschis în actiune cu toata energia fiintei sale, împletind armonic si unitar informatii cognitive cu trairi afective puternice, însotite de atitudini volitive ale individului în raport cu realitatile de care s-a convins.
Convingerile determina trairi, atitudini, comportari, calauzesc pe om în viata, întaresc încrederea în fortele proprii, dau trairea morala de a înfrunta orice greutati. Ele se manifesta cu pregnanta în împrejurari dificile, critice, de conflict valoric asa ca cel din actualele fronturi de combatere a terorismului structurat. Daca sunt foarte puternice, convingerile pot actiona si împotriva instinctului de conservare. În acest mod se explica si actele de eroism, de jertfa (sau fanatismul, în cazul teroristilor, adesea formati din stadiul adolescentin sau chiar cel al pubertatii).
Numai tinând seama de toate microvariabilele care formeaza motivatia comportamentelor profesionale putem influenta factorul uman pentru a deveni principala sursa a cresterii performantelor în instruirea si actiunea militara, de la învatare la riposta armata.
Ceea ce dorim sa obtinem în final este o metoda de cuantificare a factorilor motivationali, pe baza careia sa profilam o predictie pertinenta, cel putin în activitatea de selectie, în special pe baza intereselor (metode de studiu al intereselor) si al motivelor cognitive si sociale. Aceasta ar fi schema simplificata a temei de cercetare si a finalitatii sale practice. Adica studiul calitativ si cantitativ al motivatiei ca variabila independenta cu întreaga structura de microvariabile si modelarea unor etaloane cognitive-docimologice cu putere predictiva.
Pe planul comenzii vrem sa stimulam, prin prezentele argumente si prin cele ce vor rezulta din extinderea cercetarii, acele demersuri necesare pentru finalizarea cadrului legal de statutare ferma a categoriei de personal formate de tinerii militari-gradati profesionisti, ca structura de baza a armatei.
V. Concluzii
1. Indivizii motivati profesional s-au dezvoltat în medii motivate profesional.
2. În grupurile omogene cultural si profesional motivarea indusa de grup tinde sa anuleze demotivarea produsa de mediul extern .
3. Procesele macrosociale influenteaza indivizii si grupurile în sensul deteriorarii motivatiei pentru profesie în favoarea potentarii motivatiei pentru securitate sociala.
4. Motivatia pentru profesie sau un domeniu de interes declarat este verificata de informatiile acumulate despre domeniu sau de planificarea unui program de informare despre domeniu. Nivelul docimologic atins în domeniu este garantia stabilitatii în domeniu prin motivatii cognitive.
5. Motivatia este calea accesului indivizilor în medii si activitati cu care rezoneaza structural sau calea de personalizare a mediului în care se desfasoara ori în care doresc a se integra în viitor. Motivatia gradatilor poate începe de la un suport legal: legea si caile de aplicare pentru statutul lor profesional.
Am formulat concluziile de mai sus tinând seama de urmatoarele aspecte :
– procesele de cunoastere, senzoriale si intelectuale, realizeaza construirea imaginativa a obiectului cu care interactioneaza subiectul si, prin aceasta, participa din punctul de vedere al proceselor informationale si al opertionalizarilor, la crearea mentala si practica a proiectelor interventiei active a omului în realitatea lumii lui;
– procesele afective dimensioneaza din aceasta perspectiva viata practica si relatia cu mediul si arata ca reflectarea realitatii de catre om nu trece numai prin gândirea sa ci, alaturi de ratiune, coroboreaza trebuintele întregului organism si determinantele biologice si psihosociale. Procesele afective sunt raspunzatoare de faptul ca existând o distanta, o dimensiune temporala între informatia de care dispune la un moment dat si informatia necesara pentru realizarea trebuintelor, persoana îsi regleaza totusi conturile cu evenimentele în sensul în care îl împing trebuintele si interesele;
– procesele voluntare asigura organizarea activitatilor de satisfacere a trebuintelor în medii adesea ostile sau cel putin inadecvate scopurilor, rezistente la interesele individului prin stimuli si situatii adverse scopului.
BIBLIOGRAFIE
1. J.S. Adams – “Inequity in social exchange, advances in experimental social psychology”, 1965.
2. G.W. Allport – “Personality : a psychological interpretation”, 1937.
3. G.W. Allport – “Structura si dezvoltarea personalitatii”.
4. Claude Levy Le Boyers – “Traité de psichologie de travaille”.
5. R.B. Cattel – “Personality : A Sistematic, Theoretical and Factual Study”, 1960.
6. Leon Festinger – “A Theory of Cognitive Dissonance”, 1957.
7. Pantelimon Golu – “Motivatia, un concept de baza în psihologie”, în Revista de Psihologie nr.3/1973.
8.Pantelimon Golu – “Fenomene si procese psihosociale : cercetare, cunoastere, actiune”, 1989.
9. Saul W. Gellerman – “Motivation and Productivity”, 1967.
10. Saul W. Gellerman – “Motivatia, cheia unei gestiuni eficace”.
11. Kurt Lewin – “Psichologie dynamique”, P.U.F., 1967.
12. Catalin Mamali – “Balanta motivationala si coevolutie”, 1981.
13. Catalin Mamali – “Motivatie în munca si modalitati socio-profesionale”, Criteriul social, 1/1977
14. H.A. Maslow – “Motivation and personality”, 1970.
15. J.L. Moreno – “Fondement de la sociometrie”, P.U.F., 1970.
16. I. Moraru, Iosif G. (coord) -“Psihologia muncii industriale”, E.D.P.,1976.
17. Horia Pitariu – “Psihologia selectiei si formarii profesionale”, “Dacia”, 1983.
18. Ioan Radu – “Metodologie psihologica si analiza datelor”.
19. John G. Seamon – “Psychology”, Prentice Hall, Englewood Clifs, Douglas T. Kenrick
20. H.V. Vroom – “Work and Motivation”, 1964.
21. Philip G. Zimbardo – “Psichology”, Harper Collins College Publishers, Ann L. Weber, New York, 1994
22. M. Zlate – “Secretele memoriei”; E.st.E., 1979.
23. M. Zlate – “Empiric si stiintific în învatare : însusirea conceptelor biologice”, E.D.P., 1973
24. M. Zlate – “Psihologia muncii – relatii interumane”, E.D.P., 1981, cap.V.
25. M. Zlate, C. Zlate – “Cunoasterea si activarea grupurilor sociale”, 1982.
26. M. Zlate – “Omul fata în fata cu lumea”, Ed. Albatros, 1988.
27. M. Zlate – “Fundamentele psihologiei”, Ed.Hyperion, 1991, partea a II-a, cap.XIV.
28. M. Zlate – “Introducere în psihologie”, 1996.
Anexa 2
Chestionarul de interese faţă de activitatea în ţară şi în misiuni în afara graniţelor
Numele şi prenumele ……………………………………………….. UM ……………………… Cp./plt ……………….
Data : ………………………….. Studii ………………………………………………………………….. Vârsta …………..
Ce notă de la 1 la 10 acordaţi modului în care postul de gradat profesionist vă satisface îndeplinirea nevoilor ca oameni, lucrând în unitatea militară (coloana 2) şi ce notă acordaţi modului în care aceleaşi nevoi v-ar fi satisfăcute dacă aţi pleca în misiuni în afara graniţelor ţării (coloana 3); în coloana 4 veţi scrie numărul misiunilor care credeţi că ar fi suficiente pentru satisfacerea acelor nevoi:
Anexa 2
Niveluri de satisfacere a trebuintelor
CMJ Bistrita
CMZ Cluj
* Centrul Militar Judetean Bistrita
** Centrul Militar Zonal Cluj
*** Sectia de psihologie a Statul Major General