Colonel Iulian BOERU
maior psiholog Dorin PETRESCU
REZUMAT
Cercetarea elaborata a avut ca scop radiografierea particularitatilor psihologice ale liderului si a implicatiilor psihosociale ale comportamentului acestuia la nivelul grupului mic. Ne-am propus sa analizam aspecte cu un grad mare de relevanta: capacitatea de decizie, stilul de abordare al conflictului si potentialul de intercomunicare al liderului.
Cuvinte cheie: potentialul de lider, capacitate decizionala, empatie, stil de procesare al informatiilor, stilul relational-comunicational.
OBIECTIVELE SI METODOLOGIA INVESTIGATIEI
Cercetarea elaborata a avut ca scop radiografierea particularitatilor psihologice ale liderului si a implicatiilor psihosociale ale comportamentului acestuia la nivelul grupului mic, considerând-o utila în proiectarea si desfasurarea activitatilor instructiv-educative în cadrul Cursului de formare a subofiterilor în activitate. De asemenea, a vizat identificarea structurilor intragrupale si grupale care prezinta zone cu potential conflictual ridicat, identificare pe care am considerat-o utila comandantilor de subunitati, pentru reducerea eventualelor nuclee cu potential conflictual ridicat si mai ales pentru adoptarea unor masuri oportune în vederea armonizarii si optimizarii relatiilor interpersonale din cadrul subunitatilor de elevi si cursanti.
Nu în ultimul rând, am considerat ca surprinderea relatiilor dintre stilul de comunicare, stilul de procesare a informatiilor, empatie, capacitatea decizionala si stilul de rezolvare a situatiilor conflictuale poate constitui un reper important în proiectarea activitatii de consiliere psihologica, educationala si mai ales vocationala, desfasurata de psiholog, comandanti, sefi de structuri, pentru o buna ierarhizare a subofiterilor, care fie solicita o functie în cadrul unei misiuni, fie va desfasura o serie de activitati de educare si instruire cu diferite categorii de militari.
Rezultatele obtinute vor putea, sau nu, sa sustina reconsiderarea profilului liderului în conditiile elaborarii unor programe de training educational (dezvoltarea capacitatilor, abilitatilor, competentelor cognitive;orientare catre metacognitie; strategii rezolutive), aceste aspecte putând reprezenta obiective generale si operationale incluse în cadrul Planului de învatamânt si a programelor analitice, având la baza principiile interdisciplinaritatii si mai ales a transdisciplinaritatii.
Studiul a vizat identificarea unor asemenea caracteristici, definite prin relatiile dintre vârsta, sex, performante, specialitate, traiectul devenirii profesionale, empatie, inteligenta, stil de procesare al informatiilor, capacitate decizionala, potentialul de intercomunicare, capacitatea de apreciere si autoapreciere obiectiva.
INSTRUMENTE DE INVESTIGARE
Desingul cercetarii a constat într-un studiu corelational mixat care a integrat atât componente cantitative cât si calitative. În cercetare au fost folosite urmatoarele metode si tehnici:
– observatia
– convorbirea
– anamneza
– chestionarul de empatie(M.E.E., în varianta adaptata de S. Marcus)
– chestionarul de procesare a informatiilor (H. I. P. adaptare G. Nicola)
– instrumentul de evaluare a stilului de abordare a conflictului ISAC-TK
– test de aptitudini generale MS1/2(rezultate înregistrate CZSO)
– chestionarul privind capacitatea decizionala BTPAC
– chestionarul de intercomunicare pentru lider (CIC-96 adaptare C. E. Cracsner)
– chestionar de apreciere si autoapreciere obiectiva (metoda Zapan)
Prelucrarea datelor a fost realizata cu ajutorul programului S.P.S.S. v8.0.
În calitate de subiecti au fost elevii anului I- filiera directa si militari angajati pe baza de contract, cursanti-filiera indirecta.
IPOTEZE
– Maniera de solutionare a conflictelor abordat din perspectiva unei situatii problematice este influentata de modalitatea de procesare a informatiilor (stilul cognitiv), capacitatea empatica si stilul comunicational;
– Stilul eficient de abordare a conflictului va corela puternic cu capacitatea decizionala;
– Tinerii orientati spre cariera militara, remarcabila prin cooperare în activitate si colegialitate, manifesta un nivel empatic peste medie;
– Capacitatea decizionala este conditionata de sistemul de intercomunicare a liderului, de orientarea liderului spre oameni, spre actiune, proces si mai putin orientarea spre idei
– La esantionul în studiu, stilul cognitiv cel mai frecvent este “stânga”;
– Scorul la testul de aptitudini generale va corela semnificativ cu stilul “cognitiv” stânga;
– Subiectii de sex masculin au o orientare catre organizare si actiune iar subiectii de sex feminin spre idei si oameni;
– Mediile urban si rural în care s-au educat subiectii si-au pus amprenta asupra variabilelor analizate..
– La nivelul grupului constituit, autoaprecierea obiectiva a capacitatii decizionale corespunde cu aprecierea colectivului(grupului);
În tabelul 1 sunt prezentate partial datele relative la cele 26 de variabile luate în studiu pe esantionul de 53 subiecti. Valorile medii, minime, maxime si deviatia standard sunt redate în tabelul nr. 2.
Tabel nr. 1 – Prezentare (partiala) date primare relative la cele 25 de variabile:1- Nume Prenume; 2- Arma (1- inf, 2- arta, 3- artt, 4- au,..); 3- Vârsta; 4- Sexul (1- m, 2- f); 5- Niv Mental; 6- Dominanta; 7- Right; 8- Left; 9- Integrated;10- Mixt; 11- EMPatie; 12- Clasa Emp (1- f. slab emp, 2- slab emp, 3- mediu emp..); 13- Stil de Abordare Conflict(a- profil standard A, ….); 14- Competitie; 15- Colaborare; 16- Compromis; 17- Evitare; 18- Acomodare; 19- orientare spre oameni; 20- orientare spre idee; 21- orientare spre organizare;22- orientare spre Actiune; 23- Capacitate Decizionala; 24- Clasa Cap. Deciz.; 25- apreciere ZAPan; 26- Medie grup Zapan; 27AutoapreciereZAP.
Tabelul 2 – Tabloul statistic descriptiv al principalelor valori:
Un prim aspect pe care dorim sa-l evidentiem, ar fi acela al diferentelor care s-ar putea datora mediului în care s-au educat subiectii. Observam în tabelul 3 ca, desi exista diferente valorice între grupul 1 (mediul urban) si grupul 2 (mediul rural), nu le putem considera semnificative pentru un nivel de încredere de 95%. Înregistrând aceasta omogenitate a lotului, nu mai apare necesara considerarea diferentiata a Subiectilor dupa criteriul mediului de provenienta, rezultatele si comentariile referindu-se la întreg esantionul.
În figura 2 – prezentare valori HIP – Dominanta, esantionul are urmatoarea distributie a stilului de procesare cognitiva: Integrated- 8, 6%; Left- 23, 5%; Mixed- 25, 9%; Right- 7, 4%. Analizând distributia pe cele doua loturi de Subiecti (filiera directa-indirecta) observam o frecventa mai mare a stilului Mixt la filiera directa (54%), frecventa întâlnita si la filiera indirecta în proportie mare alaturi de stilul Left (ambele 77%). Faptul ca la nivelul lotului predomina stilul Mixt pune în evidenta o procesare de tip adaptativ-situational cu alternarea interventiei “logicului”, “analiticului”, dar si a “imaginarului” si a “relationalului”. Consideram ca apar aceste deosebiri deoarece la filiera directa avem în structura lotului un procentaj de 33% Subiecti de sex feminin, persoane orientate spre diversitate, iar la filiera indirecta, stilul predominant “left”apare ca urmare a orientarii Subiectilor spre respectarea ordinelor, regulamentelor, spre conformism.
Figura 2
Stil de procesare cognitiva-esantion complet
Figura 3
Stil de procesare cognitiva
Filiera Directa
Figura 4
Stil de procesare cognitiva
Filiera Indirecta
Analizând capacitatea empatica (figura 5) observam ca esantionul în studiu apare cu tendinte spre valori joase: 57% sunt slab empatici; iar 34% mediu empatici. Prin aceste valori, cariera militara apare bine diferentiata de altele (profesia didactica, cariera artistica).
Figura 5
Analiza variabila EMPATIE (esantion)
Analizând figurile 6 si 7 observam ca la filiera directa întâlnim în proportie de 77% o capacitate medie empatica, noi punând acest aspect pe faptul ca Subiectii au petrecut împreuna mai mult de sapte luni, fata de cei de la filiera indirecta, care s-au cunoscut la începutul cursului si au petrecut împreuna o luna de zile. Rezultatele înregistrate la nivelul acestui esantion, coroborate cu alte cercetari (D. Petrescu, 2003), pun în evidenta faptul ca atât cei care aspira la calitatea de cadru militar-subofiter cât si absolventii-subofiteri au tendinta spre “slab, mediu empatic”.
Figura 6
Analiza variabila EMPATIE
Filieraindirecta
Figura 7
Analiza variabila EMPATIE
Filieradirecta
Variabila Stil de abordare conflict, am analizat-o pornind de la profilele standard înregistrate, identificând urmatoarele date(figura 8): A- 65%; B- 20%; C- 10%; D- 5%.
Figura 8
Profile standard-Stil de abordare conflict (filiera indirecta)
Consideram ca este normala aceasta distributie, tinând cont de selectia facuta Subiectilor la admiterea la Cursul de formare subofiteri.
Dimensiunile stilului relational-intercomunicational, la filera indirecta, se prezinta astfel (figura 9):
Figura 9
Dimensiunile stilului relational-intercomunicational:
SC OM- stil centrat pe oameni;SC ORG- stil centrat pe organizare,
SC A- stil centrat pe actiune
SC I- stil centrat pe idei;
(filiera indirecta)
Modul de structurare al relatiilor de intercomunicare prezinta o orientare puternica spre stilul centrat spre oameni (50%) si centrat pe actiune (22, 5%). La filiera directa (figura 10) se mentine orientarea spre oameni (54%), dar apar diferente la stilul orientat spre idei (30%), fiind normale orientarile Subiectilor spre concepte, proiecte, creativitate, inovatie.
Figura 10
Dimensiunile stilului relational-intercomunicational:
SC OM- stil centrat pe oameni;SC ORG- stil centrat pe organizare,
SC A- stil centrat pe actiune
SC I- stil centrat pe idei;
(filiera indirecta)
Desi la nivelul întregului esantion variabila Capacitate Decizionala are o distributie relativ normala (figura 11), analizând pe cele doua subgrupuri, situatia se prezinta astfel (figura 12 si 13)
Figura 11–Variabila Capacitate Decizionala (esantion): 1-mica – 6-mare
Figura 12 – Variabila Capacitate Figura 13 – Variabila Capacitate
Decizionala (filera directa) Decizionala (filera indirecta)
Putem spune ca, la filiera indirecta, Subiectii se caracterizeaza printr-o buna capacitate decizionala, explicata prin faptul ca au experienta acumulata la comanda unui grup mic dar mai ales prin parcurgerea cursului intensiv de formare a subofiterilor.
Pe lânga aspectele descriptive prezentate, am fost interesati de modul de asociere, corelare a datelor obtinute. Pornind de la ipotezele de lucru stabilite am împartit esantionul tinând cont de profilele standard identificate privind stilul persoanei de abordare al conflictului.
În analiza datelor s-a folosit metoda BIVARIATE, corelatia PEARSON si un prag bidirectional(TWO- TAILED), iar în prezentarea datelor statistice s-au retinut doar pe cele care au prezentat un grad ridicat de semnificatie).
La nivelul profilului standard A au fost identificate urmatoarele corelatii semnificative:
Din analiza coeficientilor de corelatie putem evidentia faptul ca persoanele care rezolva eficient orice situatii sociale sau problematice, se disting prin procesare analitica, logica, a informatiilor, sunt centrate pe organizare (1), nu pe idei (2), fiind persoane sistematice, algoritmice, neemotive, prevazatoare, rabdatoare.
Analizând fiecare dimensiune (CPT-mediu, COL-mediu, CPR-mediu, EV-mediu, AC-mediu) a profilului A înregistram urmatoarele corelatii:
Persoanele care apartin profilului standard B, au resurse pentru a aborda si rezolva eficient situatiile problematice, folosesc tot stilul logic de procesare al informatiilor, au o buna capacitate empatica (3), sunt realiste, iar în comunicare nu prefera stilul orientat spre idei(4).
Analizând profilul standard C, am identificat o frecventa de 100% cazuri de trei calificative “mediu” si doua “înalt”. La nivelul esantionului nostru au fost puse în evidenta urmatoarele corelatii semnificative:
ceea ce ne determina sa afirmam ca persoanele care apartin acestui profil si folosesc un stil de intercomunicare centrat pe actiune sunt în permanenta într-o stare de competitie, energice, hotarâte, sar de la o idee la alta, provocatoare, dar slab empatice, având probleme în a-si arata bunavointa (5), nonasertive, care nu reusesc sa se autoaprecieze obiectiv(6). Pentru profilul standard D am avut putine cazuri, pentru a putea sa analizam.
CONCLUZII
1. Ipoteza de lucru privind maniera de solutionare a conflictelor, a fost confirmata partial. Din datele prezentate, am constatat ca exista o legatura nu numai între aceste variabile prezentate, ci, si între acestea si trasaturile de personalitate si/sau tipul psihologic, aspecte ce vor constitui ipoteze de lucru pentru o alta cercetare.
2. Ipoteza privind o corelatie puternica între capacitatea decizionala si stilul de abordare a conflictului a fost partial confirmata
3. Ipoteza unui nivel de empatie superior la elevii si cursantii care se pregatesc pentru cariera militara nu s-a confirmat; frecventa cea mai mare întâlnita la esantionul nostru este a empatiei de nivel mediu si slab. Ramâne de cercetat daca, în timp, pe masura stapânirii si practicarii acestei profesii potentialul empatic nu sufera schimbari.
4. La nivelul esantionului în studiu s-a verificat ipoteza cu privire la faptul ca stilul de intercomunicare identificat este orientat spre oameni, proces, actiune si mai putin spre idei. Privind relatia dintre capacitatea decizionala si stilul de comunicare ipoteza a fost validata partial.
5. Ipoteza locului semnificativ pe care l-ar ocupa scorul la testul de aptitudini generale în raport cu capacitatea de decizie nu s-a confirmat. Scorul la testul de aptitudini generale nu a corelat semnificativ nici cu stilul de procesare a informatiilor “stânga”.
6. Mediile urban si rural nu au corelat cu celelalte variabile luate în studiu.
7. Subiectii de sex masculin au o orientare catre stilul actiune si organizare, iar cei de sex feminin au o orientare spre stilul centrat spre idei si oameni.
8. Autoaprecierea capacitatii decizionale nu corespunde cu performantele obtinute la test si nici cu aprecierea colectivului (grupului).
* Scolii Militare de Maistri si Subofiteri a Fortelor Terestre “Basarab I”
** U.M. 01225 Pitesti