Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Vom analiza, în continuare, modul în care teoria lui Bohr explica cantitativ emisia liniilor spectrale, concretizate prin relatia generalizata a lui Balmer

n = 1/l = n/c = R(1/n2 – 1/m2)

Conform postulatului al doilea al lui Bohr, frecventa radiatiei este:

v =1/h(Wi – Wj).

Introducând aici expresia energiei starii stationare obtinem:

v = [(me4K2)/(4ph.3)](1/nj2 – 1/ni2)

v = n/c =[(me4K2)/(4pch.3)](1/nj2 – 1/ni2)

Comparând relatia de mai sus cu cea a lui Balmer, obtinem corespondentele:

R = (me4K2)/(4pph.3)  n = njm = ni . (2.10)

În acest fel Bohr a fost capabil sa calculeze constanta lui Rydberg, care s-a dovedit a fi în excelenta concordanta cu valoarea determinata experimental. De asemenea se explica aparitia numerelor si n, care au semnificatia de numere cuantice principale ale starii initiale (nm) si finale (nj = n) a atomului emitator. Starea initiala este obligatoriu una din starile excitate ale atomului, starea finala putând fi si starea fundamentala. În aceasta interpretare starile spectrale corespund diverselor stari finale, iar termenii diverselor serii, unor nivele excitate succesiv, crescator energetic (figura de mai sus). Concordanta remarcabila a frecventelor radiatiilor emise de atomul de hidrogen cu experienta a impus definitiv modelul Bohr si a determinat o cotitura hotarâtoare în dezvoltarea fizicii. Incapabilitatea fizicii clasice în domeniul microcosmosului a fost astfel dovedita, motiv pentru care tot mai multi fizicieni au început sa studieze acest nou domeniu. Rezultatul a fost aparitia mecanicii cuantice. Deoarece regiunea spectrala vizibila este între aproximativ 3 900 si 7 700 Å numai seria Balmer da linii care se gasesc în vizibil, iar celelalte în infrarosu sau ultraviolet.
    În legatura cu emisia radiatiei prin salt electronic de pe o orbita pe alta, trebuie sa observam caracterul ei total neclasic. Nicaieri nu apare atât de pregnant caracterul neclasic ca în acest proces de emisie. Daca între acele orbite între care se face tranzitia, electronul ar strabate o traiectorie mai mult sau mai putin spirala atunci emisia radiativa ar corespunde nu unei linii spectrale ci unei bande continue de frecvente. Mai concret, la tranzitia 2 –> 1, de exemplu, se emite radiatia de 1215,68 Å si nu o banda cuprinsa între 3660 Å si 456 Å cum ar trebui, daca emisia s-ar petrece clasic. Faptul ca se emite o radiatie de o foarte precisa lungime de unda, arata ca enrgia se pierde în aceasta tranzitie, 
într-un singur act, dintr-o data. Saltul electronului de pe o orbita pe alta este în cel mai strict înteles al cuvântului un 
salt fara etape intermediare

Saltul cuantic este un eveniment unic ce nu poate fi descompus în faze intermediare.

Editor: Tutui Catalin