In materia faptei ilicite au aparut o serie de situatii speciale si anume in cazul raspunderii pentru poluare si a raspunderii in domeniul accidentelor de circulatie pe care le vom analiza in continuare.
Raspunderea pentru poluare-discutie1
In dreptul mediului, raspunderea este angajata atunci cind prin fapta care incalca legea s-a produs o poluare efectiva a mediului. Elementul esential al raspunderii speciale de dreptul mediului este poluarea mediului, notiune care nu este definita de Legea 137/1995, legea protectiei mediului inconjurator, dar conform Legii 9/1973 abrogata, ar consta in “acele actiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor ori sa provoace pagube economice, prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati, prin activitati umane”.
In unele opinii de doctrina, s-a sustinut ca raspunderea in acest domeniu este subiectiva, ea fiind angajata de subiectii de drept carora li s-au impus anumite obligatii legale , pe care acestia, printr-o actiune sau o omisiune le incalca, provocind un prejudiciu. Ceea ce este specific este calitatea de victima a poluarii si anume mediul adica “ansamblul conditiilor si elementelor naturale ale Terrei”.
In afara de aceasta trasatura specifica, se pastreaza conditiile pentru raspunderea civila delictuala.
Totusi, in aceasta materie se tinde spre fundamentarea unei raspunderi proprii ,speciale, raspunderea ecologica, un prim pas reprezentindu-l Legea 137/’95 care consacra caracterul obiectiv al raspunderii pentru prejudiciul cauzat prin poluarea mediului.
Raspunderea civila delictuala in accidentele de circulatie.
Ca aspect particular al raspunderii civile delictuale si neavind o reglementare speciala, raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate in accidentele de circulatie isi regaseste elementele sale in reglementarea data de textele art 998-1003 cod civil. Desi lucrul (autovehiculul) are in aceasta situatie un rol foarte important, fapta omului a determinat cu necesitate(deci cauzal) producerea rezutatului pagubitor. Autovehiculuil n-a constituit decit un instrument, suferint pur pasiv actiunea, adica influenta fortei straine- adevarata cauza a prejudiciului.2
In unele situatii, fapta autovehiculului este singura cauza a prejudiciului, existind insa si cazuri in care se poate retine, alaturi de aceasta si fapta omului. In acest domeniu, victima isi poate intemeia actiune pe art 998,-999 din codul civil-impotriva conducatorului, dar si pe art 1000 alin 1 intrucit fapta lucrului combinata cu fapta omului a determinat obiectiv producerea prejudiciului.
1 Adriana Corhan, op. cit., p.215
2 Gheorghe Botea, ”Raspunderea civila delictuala in accidentele de circulatie”, Bucuresti, Casa Europeana, p.8
Material elaborat de Ilie Filofteia Claudia