Durata medie de viata a stramosilor nostrii era de 25-30 de ani. La sfarsitul secolului al XIX-lea ea era deja de 35-40, ajungand sa fie de aproximativ 70 de ani in prezent. Astfel, in doar un secol s-a reusit aproape dublarea duratei medii de viata, si s-a ajuns la o intrebare logica: Aceasta crestere nu ar putea continua, nu am putea oare din nou dubla durata medie a vietii? Pentru aceia dintre noi care cred ca ar putea fi atinsa nemurirea sau se tem de impactul ei negativ, avem insa o veste: statistic vorbind, pe la varsta de 600 de ani am fi mancati de un rechin sau loviti de un trasnet. Asa ca cei din urma pot rasufla usurati…
Imbunatatirea igienei, a asistentei medicale si a conditiilor de viata a dus la aceasta crestere. Oamenii de stiinta au dorit insa sa gaseasca o alta metoda. Dintre cele mai importante reamintim: folosirea SCS-ului ( Synthetic Cathalytic Scavenger–> Fagocit Sintetic-Catalitic) si reductia calorica.
Imbatranirea nu este un proces normal. In mod normal, dupa unii experti, durata medie a unei vieti umane este mai degraba apropiata de cea a omului primitiv: 25-30 de ani. Ne confruntam insa cu ea deoarece s-au creat tehnologii si medicamente care previn o moarte naturala timpurie.
Principalul responsabil pentru imbatranirea noastra este poate unica substanta de care nu ne putem lipsi : OXIGENUL. Intrata in organism, hrana este descompusa de-a lungul caii digestive, ajungand la final sa se pastreze in organism cea mai mare parte din apa, mineralele, precum si proteinele, glucidele si lipidele. In interiorul citoplasmei celulei, glucoza este transformata in acid piruvic ce este apoi transportat la mitocondrii ce il transforma prin ardere in energie. Arderea nu da nastere doar la atat de necesara energie, ci si la Radicalii Liberi. Substante puternic oxidante, cu efect negativ asupra organimului uman, ei ne creeaza probleme serioase.
Doctorul Simon Melov , de la Institutul Buck, California, a folosit in experimentele sale SCS-ul ( o varianta sintetica a superoxid-dismutazei si catalazei, enzime naturale cu functie in controlul impactului negativ al substantelor oxidante).Prin utilizarea SCS-ului asupra nematodelor C. elegans , el a reusit sa le mareasca durata medie de viata cu aproximativ 30 %, si, in cazuri izolate cu pana la 120%.SCS-ul are acest efect intrucat imita abilitatea enzimelor din celule de a “curata” radicalii liberi care contribuie la procesul de imbatranire.El are un efect mult mai puternic decat antioxidantii din alimente sau decat suplimentele de vitamine. Tot Dr. Melov a reusit sa identifice gena responsabila de controlul procesului de imbatranire la soareci si a creat in laboratorul sau soareci fara aceasta gena. Ei s-au nascut cu grave anomalii ale inimii , ficatului, rinichilor si au murit in maxim 1 saptamana. Folosirea SCS a avut un efect pozitiv in boli cardiovasculare, inflamatorii si neurodegenerative.
Pana in prezent nu au fost identificate efecte secundare serioase in folosirea SCS-ului.Insa, Dr. Melov afirma ca este nevoie de studii mai detaliate pe animale mai mari pentru a intelege in intregime efectul maririi duratei vietii asupra proceselor cognitiei, perfomantelor musculare, functionarii rinichilor, sistemului imunitar si memoriei.
Insa SCS este doar unul dintre posibilii nostrii aliati impotriva imbatranirii. Alti oameni de stiinta au adoptat o alta solutie, surprinzator de simpla: restrictia calorica. La Universitatea College din Londra, printr-un experiment folosind musculite de otet, s-a aflat mai mult despre aceasta metoda. Initiatoarea lui, Prof. Doctor Linda Partridge, a descoperit ca dandu-le mai putina hrana( cu pana la 50% mai putin ) le poate face sa traiasca chiar de 2 ori mai mult. In medie , o musculita de otet traieste 5 saptamani, iar in cadrul experimentului Linda Partridge a reusit sa prelungeasca viata unor indivizi cu maxim 7 saptamani. Limitand cantitatea de nutrienti, ea considera ca se poate micsora consumul de oxigen si producerea daunatorilor radicali liberi.
Ideea folosirii restrictiei calorice nu este insa o ideea inovatoare. Intr-un experiment de prin anii 1930, 2 sobolani au fost hraniti diferit. Cel supus dietei a trait cu aproximativ 30% mai mult decat cel cu dieta normala.Studii curente asupra sobolanilor bruni norvegieni au demostrat ca atunci cand acestia sunt hraniti mai putin decat in mod normal, ei folosesc ce li se ofera mult mai eficient, producand in acelasi timp mai putini radicali liberi si incetinindu-le procesul de imbatranire. Ei traiesc cu aproximativ 40% mai mult decat in mod normal.
La Institutul American de Geriatrie s-a mai facut un pas inainte cu aceasta teorie. Intr-un experiment recent, cercetatorii au aflat cum reactioneaza organismele maimutelor atunci cand aceastea erau supuse unei diete constand in doar 70% din cea oferita in mod normal.Ele arata mai putine semne de imbatranire, sunt mai active si traiesc mult peste durata medie de viata de 25 de ani, cea mai in varsta avand in prezent 36 de ani.
Pentru rezultate similare, un barbat normal ar trebui sa treaca de la o dieta de 2000 de calorii la una de 1400 de calorii, ori aceasta ar insemna o reducere serioasa a masei sale si, in plus, un efort considerabil, multi dintre noi stiind cat este de dificila o perioada scurta de dieta si inca si mai mult una care ar trebui sa dureze intreaga viata. Pana in prezent, s-a observat efectul reductiei calorice asupra oamenilor in cazul locuitorilor insulei japoneze Okinawa . Acestia consuma cu 40% mai putine calorii decat un american normal, au o greutate mai mica, mai putine boli cardio-vasculare sau cancer si traiesc in medie cu 4 ani mai mult.
O a treia cale posibila este cea propusa de profesorul Ron Trent, director al sectiei de Genetica Moleculara la Spitalul Royal Prince Alfred. Studiile sale au aratat ca prin reducerea semnalelor de la factorul de crestere I-asemanator insulinei ( insulin-like growth-factor I ) (IGF-I) este posibila marirea duratei de viata prin cresterea rezistentei organismului la elemente nefaste intrinseci, cum ar fi radicalii liberi.
“In ultimii zece ani , am trecut de la a considera imbatranirea ca fiind o problema intratabila, la a o vedea ca pe unul dintre cele mai “fierbinti” domenii ale biologiei” , spune Dr. Melov.
Dar, pentru a incheia analiza, oamenii chiar isi doresc sa traiasca mai mult?
“Aceasta este o intrebare pe care trebuie sa le-o punem celor varstnici”, spune Dr. Melov. “Parerea mea este ca, daca o buna calitate a vietii poate fi pastrata, oamenii isi doresc sa traiasca mai mult.”
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.