Now Playing

Movie Calendar

March 1

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 2

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

March 3

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Dolor Amet

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Sit Accumsan

12:15p | 2:30 | 4:40 

Adipiscing

12:15p | 2:30 | 4:40 

Lorem Ipsum

12:15p | 2:30 | 4:40 

Divi Movies

Experience Movies

about Us

Nulla porttitor accumsan tincidunt. Donec sollicitudin molestie malesuada. Curabitur arcu erat, accumsan id imperdiet et, porttitor at sem. Curabitur non nulla sit amet nisl

Din clasa peptidelor , proteinelor si proteidelor fac parte numerosi compusi cu importanta vitala în fenomenele legate de functionarea normala a organismelor vii . De asemenea , multe substante toxice produse de plante si animale , germeni de boli sau substante de aparare ale organismului împotriva lor fac parte din aceste clase . Vor fi mentionate numai câteva exemple .

HORMONI POLIPEPTIDICI

Oxitocina si vasopresina , doi hormoni izolati din lobul posterior al glandei hipofize care regleaza tensiunea arteriala prin inhibarea diurezei , contractia uterului , au fost izolati de Craig (1949) si au fost obtinuti sintetic de du Vigneaud 1955 .

                 Oxitocina este o octapeptida (daca se considera cele doua resturi de cisteina ca o molecula de cistina ) sau o nonapeptida , daca se tine seama de cele doua molecule de cisteina .

                 Vasopresina , din hipofiza de porc , difera de oxitocina prin înlocuirea restului de izolencina cu fenilalanina si a restului de lencina din catena , cu lisina .

                 Insulina , hormnul secretat de pancreas ( capsulele lui Langerhans ), regleaza concentatia constanta a glucozei în sânge ( 0,1 – 0,15 % ) . Defectiuni în sinteza insulinei , în boala numita diabet , duc la cresterea glucozei în sânge ( hiperglicemie ) care se corecteaza medical prin administrare de insulina .

                 Insulina este formata din doua catene polipeptidice : catena A ( cu 21 aminoacizi ) si catena B ( cu 30 aminoacizi ) ; cele doua catene sunt unite prin punti S-S din resturi de cisteina .

PROTEINE CU ROL DE ENZIME

                 Enzimele care confera specificitatea reactiilor pe care le catalizeaza sunt proteine . Ele actioneaza independent (enzimele proteinice ) sau împreuna cu coenzime ( neproteice ) .

                 Ribonucleaza , enzima care hidrolizeaza acidul ribonucleic , este formata din 124 aminoacizi a caror succesiune a fost determinata de catre Moore si Stein în 1960 si care a fost obtinuta sintetic prin metoda Merrifield .

                 Pepsina ,chimiotripsina si tripsina sunt enzime din sucul pancreatic care hidrolizeaza proteinele la peptide mari . Pepsina hidrolizeaza legaturi peptidice ale fenilalaninei la marginea aminica . Chimiotripsina hidrolizeaza legaturile fenilalaninei ( si tirosinei ) la marginea carboxilica . Tripsina hidrolizeaza legaturi peptidice între lisina si arginina la marginea carboxilica .  

                 Actiunea de hidroliza a enzimei necesita vecinatatea spatiala a trei aminoacizi care pot fi aflati distantati în catena enzimei dar care se apropie în jurul centrului de reactie prin faldurile catenei . Acesti aminoacizi sunt :

serina , istidina si acidul asparagic . Istidina are rolul de a transfera un proton de la serina la acidul asparagic , formând anionul grupei hidroxil al serinei si grupei carboxil a acidului asparagic . Rolul restului de fenilalanina este de a tine centrul de reactie într-o pozitie favorabila , situatie realizata de asezarea restului fenil în faldurile catenei enzimei ca într-o nisa . Specificitatea enzimei este determinata de aceasta parte a catenei enzimei ( caracterul de tipar ) .

                 Procesul enzimatic de hidroliza începe prin fixarea substratului pe enzima prin reactia grupei alcoxid a serinei cu o grupa C = O a peptidei , simultan cu transferul protonului histidinei la grupa NH a legaturii amidice care reactioneaza . În acest proces serina este acilata iar histidina este protonata de catre grupa carboxil a acidului asparagic .

                 Enzima acilata reactioneaza cu o molecula de apa regenerând enzima ( grupa hidroxil a serinei )si formând grupa carboxil a restului de fenilalanina ; substratul se separa de enzima iar aceasta începe un nou ciclu .

                 Proteidele sunt combinatii între o enzima proteica si o molecula neproteinica numita grupa prostetica . Proteidele , numite si proteine conjugate , se clasifica dupa natura grupei prostetice .Grupa prostetica are de obicei functiunea chimica iar proteina asigura fixarea pe substrat asigurând specificitatea . Au fost descrise numeroase proteide cu activitate fiziologica între care amintim doar câteva mai caracteristice .

                 Hemoglobinele sunt cromoproteidele din sânge având drept grupa prostetica derivati ai pirolului (porfirine ) si fer drept metal . Hemocianinele din sângele molustelor si al melcilor contin cupru : sângele lor este albastru din acest motiv .

                 Nucleoproteidele au drept grupa prostetica acizi nucleici . Glicoproteidele sunt proteide cuplate cu un hidrat de carbon , de exemplu albumina din ou si din ser . În umoarea sticloasa a ochiului si în secretia din glanda submaxilara se gasesc glicoproteide cu continut de peste 4 % zahar numite mucoide . Mucoide se gasesc si în vegetale . Sub numele de lipoproteide se cuprind compusi formati din proteina si fosfatide ; ele formeaza membranele celulare . Rodopsina , purpura vizuala , o proteida responsabila în fenomenul vederii , este formata din 11-cis-retinal ( grupa prostetica ) si o proteina , opsina .

                 Proteidele care contin fosfor se numesc fosfoproteide ; un exemplu este caseina din lapte .

VIRUSURI

                 Germenii patogeni ai multor boli infectioase fac parte din clasa riboproteidelor cu greutati moleculare enorme . Acidul ribonucleic are rolul de a asigura înmultirea moleculelor . Desi virusurile pot fi obtinute în stare cristalizata ca substante definite , ele au proprietatile fiintelor vii ( înmultirea celulara ) . Între virusuri se numara virusul poliomelitei , pojarului , variolei , turbarii , guturaiului . Virusul mozaicul tutunului , din regnul vegetal , a fost deosebit de bine studiat si succesiunea de 158 de aminoacizi ai proteinei a fost determinata .

ANTIGENI SI ANTICORPI

                 Proteinele produse de bacterii sau provenite din virusuri ( toxine ) introduse în organismul animal determina formarea de proteine de aparare numite anticorpi . Proteinele care determina formarea de anticorpi se numesc antigeni . Fiecare antigen determina formarea unui anticorp specific care precipita numai cu antigenul pentru care a fost sintetizat de organism . Specificitatea anticorpilor este determinata de structura lor . Anticorpii determinati de un anumit antigen se formeaza într-un timp mai îndelungat ; astfel se explica imunitatea dobândita de organism fata de unele infectii , chiar dupa ce actiunea lor directa înceteaza . Formarea de anticorpi în scop de imunizare se practica în medicina prin utilizarea de vaccinuri .

Exista antigeni si cu structura de polizaharide , de exemplu cel produs de pneumococ .

Ivanof Anca Cristina