Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera care acopera, în medie, la un moment dat, aproximativ 50% din suprafata Pamântului. Ei fac parte din “circuitul apei”, procesul care asigura prin apa proaspata existenta vietii pe Pamânt.
Se produce foarte putina apa proaspata. Ploaia pe care o vedem a mai cazut de milioane de ori. Soarele încalzeste oceanele si lacurile si milioane de litri de apa se ridica în atmosfera prin procesul de “evaporare”, sub forma de vapori de apa invizibili.
O data cu ascensiunea, vaporii se racesc si se transforma în lichid sau solid (apa sau gheata). Se formeaza astfel masele vizibile cunoscute sub numele de “nori”. Apa se reîntoarce la suprafata Pamântului sub forma de precipitatii: ploaie, lapovita, zapada, grindina, roua sau chiciura. Ea este apoi purtata înapoi spre oceane prin apa râurilor si fluviilor si ciclul reîncepe.
Formarea norilor
Norii sunt formati din apa sau gheata sau o combinatie a acestora. Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti pretutindeni în atmosfera. Cantitatea continuta într-un volum dat de aer se numeste ” umiditatea absoluta” a aerului. Cu cât temperatura este mai ridicata cu atât mai mare poate fi cantitatea de apa din aer.
Când aerul contine cantitatea maxima posibila de vapori de apa, pentru o temperatura data, se spune ca este “saturat” si are o “umiditate relativa” de 100% .Aceasta temperatura se numeste “punct de roua”. Condensarea este procesul prin care vaporii de apa se transforma în lichid sau în forma solida si are loc atunci când aerul continând vapori de apa este racit si devine saturat.
Racirea aerului
Racirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care trece, de exemplu, peste dealuri. Aerul se dilata datorita presiunii mai joase. În cazul dilatarii (un proces cunoscut ca ’ dilatare adiabatica’ ) aerul utilizeaza o parte din caldura detinuta. Când temperatura scade suficient, vaporii de apa excendentari se condenseaza devenind mici picaturi- si astfel se formeaza norii.
Exista patru cai principale prin care se ridica aerul cald, ducând la formarea norilor. Prima este turbulenta. Ea este cauzata de schimbari bruste ale directiei sau vitezei vântului ceea ce duce la crearea conditiilor favorabile formarii norilor.
Un alt mod de formare este cel denumit “ascensiune orografica” care presupune ascensiunea cauzata de miscarea aerului pe deasupra unor forme de relief cum ar fi dealurile si muntii. Poate da nastere la diferite tipuri de nori, cum ar fi norul de pâcla, cel acoperitor, tip standard, lenticular sau norul rotitor.
Pâcla ia nastere atunci când aerul foarte umed se raceste pâna la punctul de roua înainte ca de a atinge culmea unui deal. Norul ramâne atârnat de pantele dealului si aglomerat înspre vârf si pentru cei prinsi în el acesta pare a fi ceata
Norul acoperitor se formeaza atunci când aerul este uscat si se raceste pâna la punctul de roua doar dupa ce acesta s-a ridicat mult deasupra vârfului dealului. Norul ramâne aglomerat deasupra vârfului, aparent stationar, în ciuda vântului. De fapt nu este tot timpul acelasi nor ci unul care se formeaza pe versantul protejat de vânt si care se evapora pe versantul neprotejat.
Norii de tip standard aparte deasupra culmilor muntoase, ca niste steaguri ce flutura.
Ei se formeaza atunci când o culme muntoasa forteaza aerul aflat în miscare sa se divida în doua, pe fiecare parte a ei. Aceasta duce la aparitia vârtejurilor pe versantul neprotejat si o turbulenta ascensionala suficienta pentru a produce norul în curentii de aer umed. Dupa formarea în spatele culmii, norul este purtat de curentii de aer pentru ca în final sa se evaporeze. Norii în forma de lentila, sau “lenticulari”, apar adesea pe creasta unui curent de aer care se onduleaza pe deasupra unui teren neuniform.
Norul rotitor poate sa se produca în vârtejul turbulent al regiunilor montane batute de vânturi. Acest nor are forma unui cilindru lung si este plasat paralel cu lantul montan.
Convergenta
O a treia cauza este aerul care se înalta în asa-numitele sisteme “depresionare”. Atunci când masele de aer rece se întâlnesc sau “converg” si lupta pentru teritoriu cu cele calde sau “umede” apar întinderi vaste de nori. Aerul rece, mai dens, patrunde pe dedesubt si forteaza ridicarea aerului cald, mai putin dens. Aceasta miscare este cunoscuta ca “front”. El duce adesea atât la ploi torentiale cât si la lungi perioade ploioase.
Forma norului este în strânsa legatura cu natura curentului ascensional de aer care l-a creat. Norii în forma de pânza sunt cauzati de obicei în curenti ascensionali cu viteza mica (5-10 cm./sec.) . Pe de alta parte, norii îngramaditi sunt formati de curenti ascensionali calzi proveniti de pe uscat cu o viteza de peste 100 de ori mai mare decât cei în forma de pânza, printr-un proces numit “convectie”, cel de-al patrulea mod de formare al norilor datorat curentilor ascensionali. Oamenii de stiinta au demonstrat ca acesti nori pot avea o viteza de pâna la 100 km/h. Înaltimea pâna la care se poate ridica un curent de aer depinde în mare masura daca aerul este “stabil” sau “instabil”. Aerul ascensional din interiorul unui nor se raceste cu o viteza de un grad la 100m. daca temperatura aerului din partea de jos scade mai mult curentul va continua sa se ridice si conditiile vor fi ” stabile”. Daca însa temperatura aerului se raceste mai lent, curentul ascensional va atinge repede aceasta temperatura si se va opri din miscarea ascendenta.
Se spune atunci ca exista conditii “instabile”.
Precipitatiile
Apa din nori atinge Pamântul sub diferite forme, cele mai comune fiind ploaia si ninsoarea. Practic, picaturile mici de vapori de apa din nori nu plutesc ci se înalta si coboara în interiorul acestora. În miscarea descendenta ele se unesc cu alte picaturi de apa pâna când ajung la o greutate suficient de mare pentru a penetra aerul ascendent care le-a creat. Acest proces este numit “coalescenta”. Daca picatura atinge un diametru de 1 mm. exista posibilitatea ca aceasta sa ajunga pe Pamânt. Daca diametrul este mai mic probabil ca ea va disparea din cauza rezistentei aerului si astfel procesul reîncepe. O teorie alternativa înaintata de meteorologul suedez Bergeron în anii 1930 sugereaza ca
ploaia si ninsoarea sunt cauzate de picaturile de apa “super-racite” care formeaza cristale de gheata în interiorul norilor. Aceste cristale cad pe Pamânt ca ploaie sau ninsoare, dupa cum ele se topesc sau nu pe parcurs. Grindina apare atunci când cristalele de gheata acumuleaza noi straturi de gheata în timp ce se înalta si coboara în interiorul norilor. Acest proces este numit “acumulare”. În final, cristalele de gheata sunt suficient de grele pentru a cadea pe Pamânt sub forma de gheata.
Ninsoarea apare atunci când vaporii de apa de apa se condenseaza în interiorul unui nor, la temperaturi de -4 si –15° C;; cristalele de gheata care se formeaza se aglomereaza si devin fulgi de zapada. Uneori acestia se amesteca cu ploaia care s-a format în zonele nu foarte reci din nor, dând nastere la lapovita.
Cantitatea de nori poate fi apreciata cu ochiul. Ea este masurata pe o scara de 0-8 de Oktas. De exemplu, 8 Oktas = cer total acoperit, 4 Oktas= cer pe jumatate acoperit, 0 Oktas= nici un nor pe cer.
O alta masura utilizata uneori de meteorologi este ” baza de nori” care reprezinta punctul interior al norului, estimat de obicei ca înaltime fata de nivelul solului. Baza de nori si înaltimea norilor poate fi masurata si cu ajutorul baloanelor cu aer cald.
Satelitii care se rotesc în jurul Terrei monitorizeaza radiatiile infrarosii emise de la suprafata Pamântului, a marilor si norilor. Aceste informatii pot fi procesate într-o imagine a caldurii, astfel încât suprafetele mai calde apar mai întunecate, iar cele mai reci mai deschise la culoare decât într-o imagine fotografica obisnuita. Norii apar foarte clar si meteorologii pot utiliza aceste imagini pentru a studia formatiunile importante.
Toate metodele de masurare si observare a norilor mentionate conduc la informatii vitale, de exemplu, pentru aviatie.
Exista si alte metode de a prevedea vremea, pe lânga consultarea ultimului buletin meteorologic transmis la TV sau în presa. Vremea poate fi atât de localizata încât într-un loc poate ploua si la doar câtiva km mai departe sa fie soare. Multi tarani si pescari sunt capabili sa prevada vremea din regiunile lor doar prin studierea norilor.
Norii rosii ce apar la asfintit în partea vestica pot sa însemne ca va urma o zi frumoasa. Morii aramii cu margini argintii pot prognoza vara descarcari electrice, iar iarna, furtuni cu lapovita. Un rasarit acoperit cu pete rosiatice poate indica ca va urma o zi furtunoasa.
Cirroculumus este uneori cunoscut sub numele de ” cerc cenusiu” deoarece cerul se acopera cu pete rotunde care capteaza lumina solara, ca solzii pestilor. Acest gen de cer va însemna adesea sfârsitul unei perioade meteorologice linistite.Cirrus sau “suvita”
Care apare la o mare înaltime pe cer, poate aduce adesea o schimbare. Cumulonimbus va aduce cel mai adesea furtuni cu ploaie, lapovita sau ninsoare.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
REFERAT GEOGRAFIE | Norii
