Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial în atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
În ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, însa, ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata.
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala în general atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera, precum si de natura însasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atât ingrasamintele cât si pesticidele sa ramâna cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În tabelul urmator sunt prezentate unele date în legatura cu persistenta în sol a unor insecticide comune.
Întrucât deplasarea pesticidelor si a îngrasamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode pentru marirea persistentei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenta heptaclorului în sol a fost marita:
– cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
– cu 52% prin adaus de rasina de Piccopale ;
– cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
– cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
– Cu 21% prin adaus de fractiuni grele aromatice din petrol.
Experienta a aratat ca persistenta pesticidelor mai depinde si de natura solului : ea este mai mica în solurile cu continut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în substante organice.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.