Maior psiholog drd. Gheorghe Chitu, maior psiholog Leonard Volosin,
psiholog Ana-Maria Alecsoaie, psiholog principal drd. Cristina Verza .
psiholog principal Velescu Marcela
Rezumat
Acest studiu comparativ urmareste sa surprinda anumite aspecte privitoare la metodologiile de selectie pentru recrutare – încorporare ale anilor 1990, 1992, 1993 si 1998. S-a încercat evidentierea avantajelor si limitelor specifice fiecareia, precizându-se modalitatile posibile de adaptare a unei baterii de probe care sa raspunda cerintelor impuse de restructurarea sistemului militar, si în acelasi timp sa asigure o selectie cât mai riguroasa.
(cuvinte cheie: sistem de selectie, studiu comparativ, valoare diagnostica si prognostica, metodologii, avantaje si limite)
Analiza sistemului de selectie la recrutare/ încorporare
Analiza sistemului de selectie a tinerilor la recrutare si a recrutilor la încorporare a pornit de la necesitatea de a surprinde, în metodologiile elaborate de-a lungul anilor, atât calitatile psihodiagnostice ale probelor utilizate cât si limitele lor, cu scopul de a crea un examen psihologic obiectiv si cu o valoare prognostica ridicata.
Examenul psihologic efectuat în centrele militare judetene si de sector urmareste sa realizeze o selectie riguroasa si o repartitie cât mai exacta a tinerilor pe arme si unitati militare pentru satisfacerea stagiului militar, conform unui potential psihoaptitudinal real privind gradul de eficienta si adaptare la rigorile si exigentele mediului militar.
În lucrarea de fata nu avem pretentia de a trata o problematica atât de complexa într-un mod exhaustiv deoarece nu am avut la dispozitie toate actele normative specifice pentru reglementarea activitatii de selectie psihologica în vederea asigurarii corespunzatoare a resurselor umane prevazute în planul de recrutare/ încorporare.
Deoarece primele metodologii utilizate în selectia psihologica din perioada 1985 – 1989 au fost arhivate, în studiul realizat ne-am axat pe subiecti care au fost examinati cu metodologiile din anii 1990. 1992, 1993, 1998.
Scurta prezentare a metodologiilor
Metodologia din 1990 se realiza în doua etape:
Recrutare:
Chestionarul privind antecedentele personale patologice (A.P.P.) – care urmareste surprinderea unor aspecte noconsemnate în fisa de cunoastere a tinerilor si atentionarea medicilor asupra afectiunilor acestora;
Testul de triaj psihiatric (T.P.) – care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care în contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice.
Testul de inteligenta Raven (R) – realizat în patru variante echivalente ca grad de dificultate (R1, R2,R3, R4), care permite evaluarea performantelor intelectuale ale tinerilor recruti, datele fiind utilizate atât la examenul psihiatric cât, mai ales, în clasificarea subiectilor
Teste de evaluare aptitudinala (A1, A2, A3) – necesare repartizarii recrutilor pentru specialitatile militare cu un grad înalt de tehnicitate (A1 – test de reprezentare spatiala; A2 – test de atentie concentrata; A3 – test de intuitie tehnica).
Încorporare:
Testul de personalitate (S.I.D.) – care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.
Chestionarul de personalitate (C.S.) – urmarind sa identifice tipurile de personalitate introvertite si extravertite.
Metodologia din 1992 se realiza în doua etape:
Recrutare:
Testul de nivel mental NM – 92 (B53) – proba nonverbala cu 65 de itemi ce permite ierarhizarea nivelului intelectual pentru întreg contigentul
Testul de triaj psihiatric (T.P.C.) – care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care în contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice.
Încorporare:
Testul de structura de personalitate SPC – 92 (E.P.Q..) – care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate în acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt – extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.
Testul de structura de personalitate SPUS – 92 (S.I.D.) – care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.
Metodologia din 1993 se realiza în doua etape:
Recrutare:
Chestionarul privind antecedentele personale patologice (A.P.P.) – care urmareste surprinderea unor aspecte noconsemnate în fisa de cunoastere a tinerilor si atentionarea medicilor asupra afectiunilor acestora;
Testul de triaj psihiatric (T.P.) – care identifica tinerii cu tendinte patologice accentuate, care în contact cu solicitarile unor specialitati militare, pot genera anumite forme de afectiuni psihice;
Testul de nivel mental N.M. – S1/ S2 – proba neverbala ce permite evaluarea performantelor intelectuale ale tinerilor recruti si este realizat în doua variante echivalente (S1, S2), fiecare varianta având 35 itemi;
Încorporare:
Testul de personalitate (S.I.D.) – care vizeaza stabilitatea, capacitatea de integrare si dinamismul personalitatii.
Chestionarul de personalitate E.P.Q. – care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate în acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt – extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.
Metodologia din 1998 se realiza în doua etape:
Recrutare:
Testul de nivel mental R1/R2 – reprezinta o adaptare a matricelor progresive standard, realizata în doua variante echivalente cu 60 de itemi structurati în cinci serii ce permite ierarhizarea nivelului intelectual pentru întreg contigentul.
Scala de antecedente personale (A.P.) – care ofera informatii despre mediul psihosocial în care tânarul s-a dezvoltat si pune în evidenta elemente care au marcat nefavorabil persoana, fiind responsabile de o serie de comportamente inadecvate, manifestate în prezent sau posibile în viitor (tatuaje, taieturi, arsuri, consum de subsante sau droguri, consum de alcool,casa de copii, adoptie, scoala de reeducare, boala psihica, lovitura la cap, somnambulism, agitatie nocturna, exmatriculare, repetentie, suicid, fuga de acasa).
Chestionarul de personalitate E.P.Q. – care vizeaza depistarea unor eventuale personalitati dizarmonice nedepistate la recrutare sau structurate în acest sens pe perioada trecuta de la recrutare; factorii vizati sunt – extraversia, nervozismul, psihotismul, comportamentul disimulat/ simulat, tulburarile de comportament.
Încorporare:
Scala de antecedente personale (A.P.) – se reia;
Chestionarul de anxietate Cattel – C – care surprinde anxietatea voalata, manifesta si pe cea globala; Penru Cattel anxietatea este rezultatul combinarii a 5 factori primari: constiinta de sine, forta eului, tendinta paranoida, tendinta spre culpabilitate, tensiunea ergica.
Chestionarul de personalitate SP – 100 – chestionar multifazic care analizeaza zece dimensiuni relevante atât pentru personalitatea normala, echilibrata cât si pentru cea dizarmonica; cuprinde 10 scale: V – validare/minciuna, Pt – psihastenie, D – depresie, Il – imaturitate/labilitate, Sch – schizoidie, Pa – paranoidie, Hz – isterie, Pd – psihopatie, Fr – rezistenta la frustare, M – motivatie pentru armata.
Esantionul
Lotul supus cercetarii (345) este alcatuit din grupe de subiecti ce au fost examinati psihologic la recrutare si încorporare cu metodologii diferite (cele mentionate anterior) având însa ca grup de referinta categoria de subiecti a anilor 1977/1978 ce au fost examinati la recrutare cu metodologia din 1993 dar care, din diferite motive, nu au fost încorporati, iar ulterior, la un interval de câteva luni, examinati cu metodologia din 1998 în doua etape: recrutare/ încorporare.
Am luat spre analiza doar subiecti absolventi de scoala generala (9,2%), scoala profesionala (29,8%) liceu (54,7%) si postliceala (9,3%) cu calificare în profesii diferite sau necalificati.
Din fiecare contingent s-a analizat doar un procent de aproximativ 10% (1990 – 80 subiecti, 1992 – 94 subiecti, 1993 – 78 subiecti, 1998 – 93).
Analiza statistica si rezultatul cercetarii
S-au facut corelatii între toate probele de nivel mental din cele patru metodologii analizate folosindu-se matricea coeficientilor de corelatie a lui Pearson si între toate probele de personalitate.
La probele de nivel mental au rezultat urmatoarele corelatii:
Astfel, între notele brute ale probelor S1/S2 (93) si R1/ R4 (90) a rezultat o corelatie pozitiva înalt semnificativa (r =.603**) la un prag de semnificatie de p = 0,01 precum si între grupul valoric al celor doua probe (r =.417**) ceea ce demonstreaza ca ambele probe sunt puternic saturate în factorul g si au o valoare diagnostica si prognostica ridicata.
O corelatie negativa (r =.-461**) înalt semnificativa la un p = 0,01 a rezultat între notele brute S1/ S2 si grupul valoric de la R1/ R4, explicatia fiind numarul diferit de itemi la cele doua probe (S1/S2 – 35 itemi, R1/R4 – 40 itemi).
Între grupurile valorice de la probele S1/S2 (93) si B53 (92) a rezultat o corelatie negativa (r =.-673**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01. Acesta se explica prin faptul ca forma prescurtata S1/S2 realizeaza o încadrare mai buna a subiectilor atât pe clase cât si pe grupe valorice. La S1/ S2 – grupul valoric 1 care cuprinde 48,1% dintre subiecti este împartit pe 3 clase (3,4,5) spre deosebire de B53 unde în grupul valoric 1 intra numai cei cuprinsi în stanina 3, procentajul fiind mai mic ca la S1/ S2.
Aceeasi situatie rezulta si din corelatia negativa (r = -.632 **) înalt semnificativa la un p= 0,01 între grupurile valorice de la B53 (92) si R1/R2 (98), unde, la B53 ponderea grupului valoric 1 cuprinde o singura clasa (3) fiind astfel redusa numeric fata de ponderea grupului valoric 1 de la R1/R2 care cuprinde un procent de 51,4% iar subiectii sunt încadrati mai fidel în trei clase (4,5,6).
O corelatie pozitiva (r =.566**) înalt semnificativa la un prag de p = 0,01 a rezultat între grupurile valorice recrutare de la metodologiile din 1993 si 1998. Explicatia ar fi ca aceste metodologii cuprind sisteme de decizie clare în ceea ce priveste grupul valoric. Metodologia din 1998 este chiar foarte precisa în ceea ce priveste încadrarea subiectului în grupuri valorice pentru ca permite diferentierea subiectilor cu grup valoric 0 nivel mental si grupul valoric 2 de la structura de personalitate pe antecedente personale sau E.P.Q.. Aceasta metodologie face o departajare fidela chiar fata si de cea din 1993 deoarece se tine cont mai mult de antecedentele personale (A.P.) în raport cu valoarea obiectiva data de E.P.Q.
La probele de personalitate au rezultat urmatoarele corelatii:
Astfel, între notele brute de la T.P. (90) si T.P.C. (92) a rezultat o corelatie pozitiva (r=.768**) înalt semnificativa la un p=0,01. Explicatia ar fi ca cele doua probe stabilesc foarte bine încadrarea în clase spre deosebire de T.P.C. (92).
O coreclatie pozitiva (r=.573**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01 între notele brute de la E.P.Q (93) -recrutare si E.P.Q. (98) – recrutare/ încorporare. Explicatia ar fi ca cele doua probe au fost aplicate la acelasi contingent de subiecti (situatia celor din promotia anilor 77/ 78).
De asemenea, o corelatie pozitiva (r=.682**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat între testul de anxietate Cattel si scalele Fr (frustrare), Pa (paranoia), Psh (psihastenia) si D (depresia) din S.P.-100. Explicatia rezulta din semnificatia psihologica a scalelor celor doua teste. Ambele teste au o ridicata valoare diagnostica. În cazul celor doua teste putem extrapola interpretarea afirmând ca, în cazul în care, gradul de anxietate (Cattel) are grupul valoric 0,scalele Fr (frustrare) si M (motivatie) – grup 2, Pa (paranoia), Psh (psihastenia), D (depresia) – cu accentuari (S.P.-100) iar gradul de adaptare în grupul 2, subiectul simuleaza. În acest caz, se impune interviul cu subiectul pentru edificarea situatiei reale.
O corelatie pozitiva (r=.582**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat si între scala S (stabilitate emotionala) de la SID si Il (stabilitate emotionala) de la SP – 100. explicatia consta în aspectele psihologice comune pe care le surprind cele doua scale.
Între E.P.Q. (98) si TPC (90,92,93) a rezultat o corelatie pozitiva (r=.682**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01, explicatia fiind data tot de aspectele psihologice care le surprind ambele probe.
O corelatie pozitiva (r=.477**) înalt semnificativa la un prag de p= 0,01 a rezultat între grupurile ponderale ale scalei I (integrare) de la S.P.-100 si scalele Sch (schizofrenia), Pa (paranoia) de la SID, ceea ce înseamna ca grupul valoric 0 de la integrare S.P.100 se regaseste în grupul valoric (0-1) de la Sch si Pa din SID.
Concluzii si propuneri
Analiza statistica a cercetarii evidentiaza valoarea diagnostica si prognostica ridicata a celor mai multe probe din metodologiile analizate.
Experienta practica a demonstrat de-a lungul anilor cîteva aspecte din metodologiile utilizate care ar impune o analiza mai profunda.
– reformularea întrebarii nr.2 din AP (Ai consumat vreodata droguri sau substante asemanatoare care te-au facut sa te simti bine?), pentru ca la substante cei mai multi introduc alcoolul,energizantele, tutunul (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
– reformularea întrebarii nr.3 din AP (Simti nevoia sa consumi des alcool?), deoarece nu se poate diferentia clar dependenta de a consuma alcool de disfunctia tiroidei (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
– introducerea în scala de AP si a unei întrebari care sa vizeze tulburarile sau deviatiile sexuale întrucât au fost depistati homosexuali;
– introducerea în scala de AP si a întrebarii nr.80 din SP-130 (Ai fost anchetat, cercetat, judecat?), întrucât în fisele de cunoastere nu întotdeauna subiectii declara acest aspect, iar la interviu reies si asemenea probleme;
– în urma aplicarii probelor nu putem identifica potentialul suicidar si tentativa de suicid cu scop de santaj; de aceea se impune sa existe pe foaia de raspuns de la recrutare/încorporare o rubrica speciala în care subiectul sa declare sub semnatura daca a avut o simpla ideatie, o tentativa autentica sau o tentativa de suicid cu scop de santaj, ramânând la latitudinea psihologului sa decida încadrarea în una din situatii (acest aspect a fost surprins la interviu) ;
– realizarea interviului cu toti subiectii pentru a se stabili gradul de loialitate al individului la scala de validare – V si scala minciuna L, facându-se diferenta astfel între simulare, disimulare si comportament social indus de religie, educatie, experienta,etc.
– o noua reetalonare a probei B53 pe o populatie eterogena care face obiectul selectiei la recrutare pentru a se realiza o mai clara încadrare a subiectilor în grupele valorice;
– la analfabeti se impune sa se aplice Scala NM din SP130, iar în cazul în care raspunsurile semnificative sunt peste 5, sa fie examinati direct cu Ravenul clasic pentru a se stabili din prima examinare nivelul mental;
– sa se introduca Chestionarul Fredman de maturizare emotionala în metodologia de recrutare/ încorporare ce permite încadrarea pe 9 nivele si semnalizeaza decompensarile si conduitele dezadaptative, sau introducerea scalei de echilibru emotional de la SP – 130 în cazul în care scalele de frustrare si motivatie de la SP – 100 sunt incluse în grupul ponderal 2. Avantaje: timp scurt de aplicare, calcul rapid, surprinde echilibrul/dezechilibrul emotional;
– referitor la Chestionarele TP (90), TPC (92), TP (93), experienta practica a demonstrat ca au fost multi subiecti încadrati în grupul valoric 2 pentru ca la scala de antecedente personale se acorda grupul 2 atât la cei care aveau un singur raspuns semnificativ cât si la cei cu mai multe raspunsuri semnificative, neluându-se în consideratie gravitatea lor;
– la TPC (92) se lasa la latitudinea psihologului încadrarea în stanine a notelor brute pentru un singur raspus semnificativ la scalele N si P (1 rasp.semnif. stanina 1,2,3) si 1-2 raspunsuri semnificative la scala C (staninele 1,2,3,4,5), la grupul valoric 1 spre deosebire de TP (90) si TP (93) care stabilesc foarte clar numarul de note brute si încadrarea în stanine;
– în situatia în care subiectul simuleaza, sa se introduca suplimentar posibilitatea aplicarii chestionarului SID care coreleaza cu SP – 100 cu amendamentul de a se folosi forma din 1992;
– de asemenea, se impune ca, pe lânga testele de nivel, sa se introduca în metodologie si teste de aptitudini speciale care sa surprinda inteligenta practica a subiectului sau abilitatile specifice grupei de arme în care subiectul urmeaza sa fie încorporat.
* Secţia de Psihologie a S.M.G. (U.M. 02515 PH)
** C.M.S. 3 (U.M. 02409 Bucureşti)