Monica Iancu*
Pornind de la teoria personalitatii a lui John Holland care considera ca alegerile vocationale constituie o exprimare a personalitatii, prezentul studiu îsi propune sa identifice paternul de interese al candidatilor care au optat pentru cariera de ofiter. Studiul a fost realizat pe 310 de candidati care au optat pentru academiile militare, reprezentînd un esantion din subiectii care s-au prezentat în cele trei Centre Zonale de Selectie si Orientare din Alba Iulia, Breaza si Câmpulung Moldovenesc. În acest sens li s-a aplicat subiectilor chestionarul de interese a lui Holland în maniera adaptata, pe parcursul anului 2003-2004, studiul realizîndu-se pentru acele specializari la care s-au scos locuri disponibile în acea perioada. Întreaga lucrare pleaca de la premisa ca exista compatibilitate între interesele personale si specificul vietii militare.
I. Consideratii teoretice
Holland îsi descrie teoria ca fiind una structurala si interactiva. Este o teorie structurala pentru ca încearca sa organizeze informatia vasta despre oameni si ocupatii si este interactiva întrucât considera comportamentul uman si cariera ca fiind rezultatul interactiunii permanente dintre oameni si mediu.
Teoria personalitatii a lui John Holland considera ca alegerile vocationale constituie o exprimare a personalitatii, iar mediile profesionale, asemeni personalitatilor umane, pot fi structurate în categorii bine definite si determinate.
Holland afirma ca:
– Alegerea profesiei este o expresie a personalitatii;
– Chestionarele de interese sunt inventare ale personalitatii ;
– Membrii aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare si trasee similare de dezvoltare a personalitatii;
– Satisfactia profesionala, stabilitatea si realizarea în profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul în care lucreaza individul.
J Holland considera ca oamenii manifesta interese si preferinte diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte, cu idei sau fapte, în functie de tipul lor de personalitate. În cultura noastra, majoritatea oamenilor pot prezenta 6 tipuri de personalitate: realist (motor), intelectual (investigativ), artistic (estetic), social (de sustinere), întreprinzator (persuasiv), conventional (conformist). De asemenea, mediile de munca pot fi grupate în aceleasi 6 tipuri.
Conceptul de tip pe care îl utilizeaza Holland este inspirat din literatura vocationala.. Tipologia lui Holland este simetrica si paralela. Simetria este data de forma hexagonala a tipurilor, iar paralelismul de tratarea tipurilor în relatie cu mediile de munca.
Holland afirma ca, pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici similare tipului respectiv de personalitate îi ofera individului o satisfactie potentiala, deoarece oamenii cauta medii profesionale si ocupatii care sa le permita sa-si exercite deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime opiniile si valorile.
O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor personale cu cerintele cerute într-o profesie si deci, o potrivire între individ si activitate. Holland sugereaza ca cu cât ne creste interesul pentru anumite cerinte specifice cu atât ne descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strâns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai mare decât acelea care contin putine din preferintele noastre.
II. Obiectivele si ipotezele de lucru
Identificarea patern-ului de interese al candidatilor ce au optat pentru cariera militara. Se presupune ca pe baza acestui patern se poate stabili, în final, compatibilitatea intereselor personale cu specificul activitatilor din mediul militar.
Furnizarea de informatii si experiente care încurajeaza dezvoltarea unui comportament vocational adaptativ. O dezvoltare normala sau adaptativa este cea care duce la formarea unei identitati vocationale clare, adica un patern de personalitate diferentiat si consistent.
III. Metodologia cercetarii si descrierea esantionului de subiecti
Pentru a studia motivatia subiectilor din punct de vedere al intereselor si abilitatilor specifice a fost aplicat chestionarul de interese adaptat dupa Holland. Acesta este compus din trei sectiuni:
-prima sectiune cuprinde primii 66 de itemi si descrie diferite tipuri de activitati.
-a doua sectiune cuprinde itemii 67-132 si descrie competentele specifice pentru diferite tipuri de activitati.
-a treia sectiune cuprinde o lista cu 12 tipuri de abilitati(deprinderi).
Chestionarul grupeaza cei 132 de itemi si cele 12 tipuri de abilitati în 6 categorii corespunzatare celor 6 tipuri de personalitate de care aminteste Holland:
-tipul realist (R) de personalitate: itemii 1-11 si 67-77, abilitati mecanice si cele manuale;
-tipul investigativ (I) de personalitate: itemii 12-22 si 78-88 , abilitati stiintifice si matematice;
-tipul artistic (A) de personalitate: itemii 23-33 si 89-99, abilitati artistice si muzicale;
-tipul social (S) de personalitate: itemii 34-44 si 100-110, abilitati pedagogice si empatice
-tipul întreprinzator (E) de personalitate: itemii 45-55 si 111-121, abilitati de vânzare si manageriale;
-tipul conventional (C) de personalitate: itemii 56-66 si 122-132, abilitati administrative si cele de secretariat, birou.
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 310 subiecti, care s-au prezentat în cele trei Centre Zonale de Selectie si Orientare din Alba Iulia, Breaza si Câmpulung Moldovenesc.
Aplicarea chestionarului s-a facut pe un esantion de subiecti care au participat în prealabil la testarea psihologica creion-hârtie. Subiectii sunt absolventi ai liceelor militare si ai liceelor civile, fiind atât de sex feminin cât si de sex masculin.
Chestionarul a fost aplicat în anul 2003-2004 în cadrul procesului de selectie, pentru acele specializari la care s-au scos locuri disponibile în acea perioada.
IV. Prezentarea si interpretarea rezultatelor
Rezultatele sunt analizate si interpretate în functie de optiunea pentru specializarea din academie.
Holland sugereaza folosirea ca indicator în interpretarea paternului, nivelul de consistenta între primele tipuri ale paternului( paternul este compus din rezultatele obtinute pe cele trei sectiuni ale chestionarului: activitati, competente, abilitati).Consistenta reprezinta gradul de relationare dintre tipurile care alcatuiesc paternul unei persoane. Holand considera ca un patern este cu atât mai consistent cu cât elementele relationate au mai multe caracteristici comune, si cu cât tipurile care alcatuiesc paternul sunt mai apropiate unul de celalalt pe modelul hexagonal construit de Holland. Nivelul de consistenta al paternului de interese influenteaza preferinta vocationala, astfel cu cât nivelul de consistenta este mai ridicat cu atât probabilitatea de conflict este mai mica, lucru care usureaza decizia profesionala.
Tab.1 Nivele de consistenta ale paternurilor diadice.
Prin acest studiu se urmareste identificarea paternului dominant pentru urmatoarele specializari:
-Managementul organizatiei
– Managementul economico-financiar
-Administratie publica
-Navigatie, hidrografie si echipamente navale
-Medicina generala
În urma prelucrarii datelor se constata ca exista preferinte în alegerea specializarii din academie în functie de sexul candidatiilor.
Astfel specializarea „Managementul organizatiei”, respectiv specializarea „Navigatie, hidrografie si echipamente navale”, sunt alese în majoritate de catre baieti. În schimb specializarile „Managementul economico-financiar”, „Administratie publica”si „Medicina generala” sunt alese în proportii relativ egale atât de catre baieti cât si de catre fete.
În functie de specializarea aleasa s-a calculat media pe cele trei sectiuni ale chestionarului si s-au constatat urmatoarele rezultate:
Managementul organizatiei
Activitati: Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitati manageriale si de conducere si de activitati de cercetare sub diverse forme.
Competente: Subiectii acestei categorii stiu sa organizeze un grup, sa conduca o discutie, sa fie agreabili, sa-i asculte pe ceilalti si sa le acorde ajutorul la nevoie. Au dobândit cunostinte multiple din arii diferite ale disciplinelor scolare.
Abilitati: Subiectii acestei categorii au abilitati stintifice, manifesta o atentie sporita pentru detalii si sunt înclinati spre analiza datelor.
Managementul economico-financiar
Activitati: Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitati care implica studiul si în acelasi timp de activitati manageriale si de conducere
Competente: Subiectii acestei categorii stiu sa organizeze un grup, sa conduca o discutie, sa fie agreabili, sa-i asculte pe ceilalti si sa le acrde ajutorul la nevoie. Au dobândit cunostinte multiple din arii diferite ale disciplinelor scolare.
Abilitati: Subiectii acestei categorii manifesta o atentie sporita pentru detalii, sunt înclinati spre analiza datelor si a infomatiilor stiintifice.
Administratie publica
Activitati: Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitati manageriale si de conducere si de activitati care implica studiul.
Competente: Subiectii acestei categorii stiu sa organizeze un grup, sa conduca o discutie, sa fie agreabili, sa-i asculte pe ceilalti si sa le acorde ajutorul la nevoie. Au dobândit cunostinte multiple din arii diferite ale disciplinelor scolare
Abilitati: Subiectii acestei categorii au abilitati empatice, stiu sa-i asculte pe ceilalti, însa manifesta si o atentie sporita pentru detalii si analiza datelor.
Navigatie, hidrografie si echipamente navale
Activitati: Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitati manageriale si de conducere si de activitati care implica studiul.
Competente: Subiectii acestei categorii stiu sa organizeze un grup, sa conduca o discutie, sa fie agreabili, sa-i asculte pe ceilalti si sa le acorde ajutorul la nevoie. Au dobândit cunostinte multiple din arii diferite ale disciplinelor scolare
Abilitati: Subiectii acestei categorii au abilitati manuale si mecanice, au ingeniozitate tehnica si abilitati stintifice.
Medicina generala
Activitati: Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitati care implica studiul si în acelasi timp de activitati manageriale si de conducere.
Competente: Subiectii acestei categorii stiu sa organizeze un grup, sa conduca o discutie, sa fie agreabili, sa-i asculte pe ceilalti si sa le acorde ajutorul la nevoie. Au dobândit cunostinte multiple din arii diferite ale disciplinelor scolare
Abilitati: Subiectii acestei categorii au abilitati stintifice, empatice, si sunt in stare sa le acorde sprijinul.
Concluzii
În urma studiului efectuat s-a identificat urmatorul patern:
1. Pentru specializarea Managementul organizatiei tipurile predominante sunt investigativ, social, întreprinzator(ISE). Subiectii acestei categorii sunt interesati de activitatile de cercetare, de lucrul în echipa, de maniera in care se organizeaza un grup având ca scop principal conducerea si dirijarea celor din jur.
2. Pentru specializarea Managementul economico-financiar tipurile predominante sunt cel investigativ, conventional si social(ICS). Subiectii acestei categorii prefera activitatile de cercetare, activitatile care necesita manipularea ordonata a datelor într-un cadru bine organizat si definit si activitatile care presupun stabilirea de relatii interpersonale.
3. Pentru specializarea Administratie publica tipurile predominante sunt cel social, investigativ si întreprinzator(SIE). Subiecti acestei categorii sunt interesati de acele activitati care presupun stabilirea de contacte sociale, de activitati care necesita cercetarea si de activitatile manageriale.
4. Pentru specializarea Navigatie, hidrografie si echipamente navale predomina tipul investigativ, realist, social(IRS). Subiectii care aleg aceasta specializare prefera activitati care presupun manipularea obiectelor si instrumentelor, prefera activitati ce necesita o munca de cercetare si care presupun stabilire de relatii interpersonale
5. Pentru specializarea Medicina generala predomina tipul investigativ, social si întreprinzator(ISE). Subiectii care aleg aceasta specializare sunt interesati de munca de cercetare si de stabilirea contactelor interpersonale cu scopul de a-i ajuta pe ceilaltisi an acelasi timp de activitatiile de conducere.
Se constata ca pentru toate specializarile, primul loc este ocupat de tipul investigativ. Predominanta tipului investigativ denota preocuparile subiectilor pentru studiu, în aceasta etapa a dezvoltarii lor fiind axati în principal de îndeplinirea atributiilor scolare, achizitionarea de cunostinte teoretice, mai mult decât pe aprofundarea practica, concreta a unui anumit domeniu.
Se constata ca pentru toate specializarile, tipul artistic ocupa ultimul loc, fapt care denota ca tinerii care sunt interesati de sistemul militar, nu sunt interesati de activitati mai putin stucturate.
* Psiholog, C.Z.S.O. Alba Iulia