Simona Iliescu
Monica Neacsu

Procesul de profesionalizare realizat în cadrul Fortelor Navale aduce din ce în ce mai mult în atentie militarul angajat pe baza de contract, în sensul unei cunoasteri cât mai aprofundate din punct de vedere psihosocial.
În lucrarea de fata ne-am propus sa observam daca, pe parcursul derularii contractului de munca, au intervenit modificari în conceptiile si în sistemul atitudinal-valoric al militarului profesionist si daca activitatile si experientele acumulate îl determina pe acesta sa-si doreasca o noua reînnoire a contractului. În urma analizei cantitative si calitative a datelor obtinute am demonstrat ca doar la o parte din militarii angajati au survenit schimbari în sistemul motivational, alaturi de motivatia extrinseca (siguranta locului de munca, salariu atractiv), aparând si cea intrinseca (placerea de a exercita o profesie deosebita, care implica risc, responsabilitate, seriozitate, placerea de a calatori pe mare, de a urma o cariera militara).
În ceea ce priveste conceptiile si sistemul atitudinal-valoric, se observa schimbari majore în atitudinea fata de propria persoana, fata de munca si fata de ceilalti, militarii devenind mai responsabili, mai încrezatori în fortele proprii, mai cooperanti si dornici sa se afirme si sa le fie recunoscuta valoarea.
Cuvinte cheie: militar angajat pe baza de contract, sistem atitudinal-valoric, motivatie, evolutie


I. Argument

Categoria militarilor profesionisti reprezinta o componenta substantiala a armatei României, atât sub raport numeric, cât si din punct de vedere al activitatii pe care o desfasoara.
În acest moment procesul de profesionalizare al Fortelor Navale Romane s-a finalizat, în prezent existând un numar de 3200 de militari angajati. Având în vedere misiunile deosebite în care sunt implicati militarii angajati din Fortele Navale, atât în tara, cât si în afara ei (Black Sea Four, Black Sea Partnership, exercitii bilaterale cu diferite nave cu specific similar din tari N.A.T.O, Active Endeavour) selectia riguroasa a acestora la intrarea în sistemul militar devine un obiectiv prioritar constituind un filtru cu valoare predictiva ridicata asupra perfectionarii ulterioare.
În perioada dintre selectia efectuata cu ocazia intrarii militarilor în sistem si selectia in vederea prelungirii contractului de munca, pot interveni multiple evenimente de natura sociala, culturala sau de natura personala care, prin rezonanta pe care o au asupra acestora, le pot modifica atitudinile, motivatia si modul de relationare inter-personala.
Examenul psihologic de selectie, la angajare si la prelungirea de contract, reprezinta un demers ce trebuie continuat de catre psihologul din unitate printr-un studiu longitudinal al personalitatii militarului, pentru formarea unei imagini complete asupra tendintelor sale de evolutie.
Realitatea din unitatile militare influenteaza factorii de schimbare în evolutia si dezvoltarea subiectului militar.

II. Date generale si definirea conceptelor cheie

Examenul psihologic urmareste realizarea unei selectii obiective prin evaluarea caracteristicilor psihice ale tinerilor în vederea valorificarii optime a potentialului psiho – structural si aptitudinal de care acestia dispun si care permite estimarea unei adaptari adecvate la solicitarile specifica personalului profesionalizat al armatei. Evaluarea psihologica, care se realizeaza pe baza metodologiilor în vigoare, are în vedere doua aspecte:

– concordanta dintre particularitatile activitatii si posibilitatile de ordin psihic ale persoanelor menite sa o desfasoare;
– aprecierea indivizilor sub aspectul disponibilitatilor de formare continua, de adaptare si integrare în conditiile activitatii specifice si de realizare a unor performante superioare în exercitarea atributiilor functionale.

Selectia psihologica efectuata la intrarea militarilor angajati pe baza de contract în sistem (prin intermediul Centrului Militar Zonal si Centrul de Medicina Navala) vizeaza, în primul rând, urmatoarele aspecte :
– Aptitudini intelectuale generale
– Trasaturile structurii de personalitate si motivatia pentru armata
– Performantele psihoprofesionale obtinute ca militar în termen
– Evolutia / istoria personala
– Realizarea controlului periodic al starii psihice si al motivatiei pentru navigatie al militarilor angajati cu contract de la bordul navelor .

Dupa încadrarea acestora în unitatile militare din cadrul Fortelor Navale, urmeaza un proces îndelungat de cunoastere si asistenta psihologica, ce urmareste o monitorizare longitudinala a eventualelor dificultati de adaptare la specificului mediului cazon, precum si evolutia conceptiilor si a sistemului atitudinal – valoric, activitate realizata de catre psihologii de unitati. În acest scop este utilizata „Metodologia de cunoastere si asistenta psihologica”, elaborata de catre Sectia de Psihologie din cadrul Statului Major General, iar prin intermediul chestionarelor de personalitate, ce au caracter predictiv, se pot semnala eventuale disfunctionalitati din structura personalitatii individului. Luând în considerare aceste aspecte consideram ca sistemul militar , prin complexitatea sa, îsi pune o amprenta asupra conceptiilor si felului de a fi, de a gândi si de a simti al militarilor angajati.

Sesizând rolul factorilor externi în formarea personalitatii, G. A. Comenius sustine ca: „ omul daca vrea sa fie om, trebuie sa se cultive”, F.A. Diesterweg releva relatia dintre ereditate si mediu si faptul ca omul poseda anumite predispozitii care se dezvolta pe baza legilor firesti ale naturii. Predispozitia înnascuta nu consta în aptitudinea de a putea ceva, ci în aptitudinea de a deveni ceva.

Atitudinea exprima pozitia pe care o adopta o persoana fata de sistemul valorilor, normelor, principiilor existente în societate sau la nivelul organizatiilor. Ea exprima modalitatea de articulare specifica a persoanei la ansamblul vietii si activitatii sociale. Atitudinea se constituie pe baza unui proces de analiza – interpretare a continutului si semnificatiei fenomenelor, evenimentelor si componentelor structurii socio-culturale date, si se finalizeaza prin exprimarea unei optiuni si a unei pozitii în raport cu ele. Exprimând modul în care se realizeaza integrarea semnificatiilor si valorilor socio-umane în structura individuala a personalitatii, atitudinile fac parte din grupul celor mai importanti factori de reglare a comportamentului uman. Ele fac jonctiunea între nivelul conceptual-interpretativ al constiintei si nivelul motivational preferential. Ceea ce trebuie relevat însa, în mod deosebit, este faptul ca atitudinea constituie o componenta structurala a personalitatii. Ea formeaza acel invariant profund intentional al persoanei- de pozitie favorabila sau nefavorabila, pozitiva sau negativa, în raport cu realitatile la care se raporteaza.

Atitudinea apare ca veriga de legatura intre starea psihologica interna dominanta a persoanei si multitudinea situatiilor la care se raporteaza în contextul vietii sale sociale.

„Prima nastere a personalitatii” se leaga de momentul cristalizarii constiintei de sine, a imaginii de sine, care presupune aprecierea critica a propriilor conduite, a propriilor dorinte si placeri prin compararea cu lumea exterioara. Imaginea de sine este filtru interior dintre noi si lumea înconjuratoare prin care privim si evaluam viata si realizarile noastre. Ea implica: motivatia, perceptia si atitudinile fata de oameni si fata de lucruri. Drumul spre o imagine de sine corecta începe cu întelegerea unora dintre nevoile noastre de baza ca fiinte umane: sentimentul apartenentei, al valorii de sine si al importantei. În orice situatie, imaginea de sine determina nivelul de încredere în relatiile interpersonale. Din acest motiv, socotim imaginea de sine un concept important pentru fiecare militar profesionist din Fortele Navale Române.

Motivatia este o structura de factori indisociabili temporar, de activare în conduite a unor caracteristici si cerinte ale personalitatii, care determina manifestarea tensiunii sau placerii implicate, dar si mesajul latent si de suprafata al acesteia. În motivatie sunt implicate cerintele de scurta, medie si lunga durata ale personalitatii cu intensitati diferite.

Motivatia reprezinta mecanismul psihologic prioritar în energizarea si reglarea comportamentului individului supus unui proces, interior sau exterior de schimbare. Schimbarea la nivelul personalitatii umane presupune existenta, construirea sau perfectionarea unui sistem motivational-atitudinal flexibil si adaptabil împrejurarilor de viata.

Orice act cognitiv-afectiv-comportamental are la baza un motiv. A cunoaste motivatia unui militar profesionist echivaleaza cu gasirea raspunsului la întrebarea “Ce-l determina pe individ sa aleaga aceasta profesie?”. Studiile întreprinse releva ca, motivatia profesionala este influentata de o serie de factori, cum ar fi situatia individului pe plan personal, profesional si familial, conditiile serviciului militar, valorile climatului organizational si interesul fata de problemele militare, în general.

Conceptia reprezinta felul de a vedea sau ansamblul de pareri, de idei cu privire la probleme filozofice, stiintifice, tehnice, literare etc. Conceptia despre lume este ansamblul de reprezentari si de idei despre lumea înconjuratoare, care tinde sa îmbratiseze toate fenomenele acesteia, natura, societatea, gândirea, omul si locul omului în lume, într-o interpretare unitara.

III. Metodologia cercetarii

1 Obiective :
În aceasta cercetare ne propunem:
– sa evidentiem care este evolutia sistemului motivational de la intrarea în institutia militara, pâna la finalizarea primului contract.
– sa determinam modul în care activitatile desfasurate pe perioada derularii contractului si-au pus amprenta asupra conceptiilor si sistemului atitudinal – valoric al acestor militari.

2. Ipoteze
– Presupunem ca exista o anumita evolutie în sistemul motivational de la intrarea în institutia militara, pâna la finalizarea primului contract, în ceea ce priveste exercitarea profesiei de militar angajat.
– Influenta mediului de desfasurare a activitatii militarului angajat pe baza de contract determina modificari în structura de atitudini si valori, odata cu derularea primului contract si dobândirea experientei în Fortele Navale.

3. Descrierea lotului de subiecti
Cercetarea s-a desfasurat pe un lot de 40 de militari angajati pe baza de contract din unitati militare ale Fortelor Navale, cu vârsta cuprinsa între 21 si 26 de ani, absolventi de scoala profesionala si liceu.

4. Instrumente utilizate
În vederea atingerii obiectivelor am realizat o microcercetare constatativa, utilizând un chestionar conceput de noi (anexa 1), avându-se în vedere, totodata, si raspunsurile militarilor din “Fisa de examen psihologic”- completate de militari la selectia efectuata în Centrul Militar, „Fisele de cunoastere psihologica” care se completeaza în unitatile militare, în care acestia îsi desfasoara activitatile specifice.

5. Analiza si prelucrarea datelor obtinute
Pentru prelucrarea rezultatelor si verificarea ipotezelor am utilizat calculul de frecvente si corelatii între rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului si raspunsurile militarilor la examinarea psihologica.

IPOTEZA 1 – Pentru verificarea ipotezei am utilizat rezultatele obtinute la itemii 1, 2, 3, 4, 5 si analiza calitativa a raspunsurilor din fisele de cunoastere psihologica.

La întrebarea nr. 1 si 2 din chestionar , care vizeaza principalele motive si interese si intensitatea acestora, un procent de 32,43 de militari, a ales ca principal motiv „siguranta locului de munca” (în foarte mare masura), urmat de „ salariul atractiv” (18,91% – în mare masura). Raspunsurile subiectilor au fost variate, asa cum se observa si în figura 1, dar motivatiile extrinseci, de satisfacere a unor trebuinte strict materiale, existentiale, au fost semnificative. Trebuie sa avem în vedere faptul ca militarii angajati sunt la vârsta la care au loc schimbari de status si roluri socio – familiale (vor sa-si câstige independenta financiara fata de parinti, sa-si întemeieze propria familie, sa aiba un venit care sa le permita un nivel de trai decent). Nu în ultimul rând, trebuie sa luam în calcul faptul ca cei mai multi dintre acestia se afla pentru prima data în raporturi de munca în baza unui contract. Aceste aspecte coreleaza pozitiv cu raspunsurile date de militari la angajare, la evaluarea psihologica, dar pentru nici unul dintre motivele alese intensitatea nu a depasit nivelul – în mare masura.

Fig 1 (întrebarea 1)

La întrebarea 3, 42,5% dintre subiectii chestionati îsi doresc în mare masura sa-si continue activitatea în mediul militar ca militar angajat, si doar 5% dintre acestia nu mai doresc exercitarea acestei profesii (figura 2). Se observa un procent foarte mic a celor care prefera un alt loc de munca, 22,5% sunt indecisi ceea ce înseamna ca vor parasi acest sistem imediat ce vor gasi un loc de munca mai bine platit, indiferent de munca prestata (locuri de munca în strainatate, nave de croaziera si comerciale). Raspunsurile la aceasta întrebare coreleaza cu raspunsurile obtinute la întrebarea 13 din chestionar, în care 32,5% dintre militarii angajati îsi doresc sa ramâna în acest sistem o perioada cât mai lunga de timp (5 ani), iar 22,5% îsi doresc un alt loc de munca mai bine platit (vor pleca din sistem când vor avea certitudinea unui loc de munca mult mai avantajos – în ultima perioada s-a înregistrat un ,,proces de migrare’’ catre Politia de Frontiera, în afara motivelor financiare, fiind si cele care tin de posibilitatea evolutiei în plan profesional. Drept urmare, este imperios necesar sa se adopte un sistem de masuri care sa determine cresterea nivelului motivational al tinerilor.

Fig.2 (întrebarea3)

În ceea ce priveste motivele pentru care militarii angajati îsi doresc sa ramâna în sistem, procentul cel mai mare a fost obtinut de varianta „lipsa unei alte optiuni profesionale”(35,29%), urmata de „nivelul de salarizare”(25,49% – figura 3) „Posibilitatea de a exercita o profesie deosebita, care implica risc, responsabilitate, seriozitate” îi motiveaza pe acestia doar în proportie de 15,68%, urmat de 13,72% – care au invocat ca principala motivatie de a ramâne în sistem „posibilitatea de realizare personala si profesionala” – urmarea unei cariere militare- procent relativ scazut.

Fig.3 (întrebarea 4)

Aceste rezultate ne indica faptul ca ipoteza 1 se confirma partial, în sensul ca doar la o parte din militarii angajati au survenit schimbari în sistemul motivational, alaturi de o motivatie extrinseca, aparând si cea intrinseca (placerea de a exercita o profesie deosebita, care implica risc, responsabilitate, seriozitate, de a calatori pe mare, de a urma o cariera militara). Aceasta motivatie intrinseca a aparut, cu precadere, în urma misiunilor si aplicatiilor internationale la care au participat, constientizând importanta rolului lor în sistemul militar. În cea mai mare parte, militarii angajati pe baza de contract, ramân în acest sistem motivati de aceleasi aspecte ca si la angajare, respectiv salariul, si un loc de munca stabil.

IPOTEZA 2. Pentru verificarea acestei ipoteze am luat în considerare itemii 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 din chestionar.

Asteptarile militarilor fata de organizatia militara si atributiile efective cerute de profesia si aprecierea muncii lor au fost confirmate „în mica masura”- figura 5 – 37.5% si „în foarte mica masura” – 25%. Militarii sunt nemultumiti de faptul ca nu au înca un statut care sa le reglementeze locul lor în sistemul militar, drepturile si obligatiile lor. La intrarea în sistem, militarii au manifestat o atitudine optimista, încrezatoare fata de ceea ce urma sa le ofere profesia pentru care au optat. În ceea ce priveste atitudinea fata de munca, militarii considera ca au câstigat, în urma activitatilor desfasurate, mai multa responsabilitate si constiinciozitate (figura 6), trecând printr-un adevarat proces de maturizare, traind experiente inedite, uneori chiar traumatizante, constientizând si apreciind la adevarata valoare viata. Referindu-se la locul de munca si la sarcinile pe care le au de îndeplinit, militarii vorbesc despre satisfactie profesionala în proportie de 57.5, de insatisfactie profesionala 17.5% si 25% nici una din cele doua variante (întrebarea 10). Satisfactia profesionala vizeaza: satisfactia oferita de profesia în sine, de recunoastere si apreciere, de relatiile din cadrul organizatiei si nu în ultimul rând satisfactia oferita de posibilitatile materiale.

Fig.5 (întrebarea 7)

Fig. 6 (întrebarea 8)
 

Odata cu dobândirea unui nou statut social, se observa schimbari majore în ceea ce priveste atitudinea fata de propria persoana, în sensul ca s-a amplificat încrederea în fortele proprii, respectul fata de sine, militarii dând dovada si de un nivel ridicat al capacitatii de autocontrol. Aceste aspecte sunt sustinute si de atitudinea pozitiva, deschisa, încrezatoare pe care acestia au avut-o în cadrul interviurilor psihologice realizate cu ocazia selelectiei echipajelor în vederea participarii la diferite misiuni si exercitii internationale.
Ca si achizitie personala, militarii considera ca au devenit altruisti, fiind mai sensibili si mai deschisi la problemele colegilor, sustinându-se moral atunci când situatiile o cer. Conditiile specifice existente la bordul navei: izolare (comunitate restrânsa), temperaturi ridicate (aparitia sindromului hipertermic), efort fizic crescut, somn întrerupt (oboseala cronica, surmenaj, poluare fonica, deshidratare), au condus la cresterea gradului de coeziune a echipajului, aspecte pe care le-am evidentiat în figura 6. Pe parcursul misiunilor desfasurate, militarii au constientizat respectul fata de celalalt, si ca “acolo pe mare” ei sunt o familie.

Rezultatele obtinute la întrebarea 14 din chestionar confirma aspectele descrise mai sus, 67.5% dintre subiecti considerând ca profesia pe care o exercita în prezent îi stimuleaza pentru dezvoltarea personala, iar procentul de 32.5 obtinut la întrebarea 13, care se refera la modul în care militarii se proiecteaza din punct de vedere profesional peste 5 ani, ne indica faptul ca acestia îsi doresc în continuare sa ramana în aceeasi structura, acesta fiind cel mai ridicat procent obtinut la acest item.

Analiza cantitativa si calitativa a datelor obtinute confirma cea de-a doua ipoteza. Odata cu derularea primului contract, se observa evidente modificari în structura de atitudini si valori a militarilor angajati, ineditul activitatii, experientele dobândite punându-si amprenta asupra conceptiilor lor de viata.

VI. Concluzii

Confirmarea ipotezelor sustine ideea ca, experientele pe care militarii angajati cu contract le dobândesc, îsi pun amprenta asupra sistemului lor atitudinal- valoric si asupra conceptiei de viata a acestora.
Activitatea, în ansamblu, da persoanei angajate posibilitatea de a-si pune în valoare valente ascunse. Trasaturi de personalitate ce converg pentru functia pe care o detine, sunt astfel scoase în evidenta. De asemenea, sentimentul de apartenenta la un grup devine mai accentuat si dezvolta astfel capacitatea de comunicare, de interrelationare. Este de remarcat relatia între dorintele, sub forma unui ideal, exprimate la începutul aderarii la statutul de militar profesionist si realizarea unora dintre ele numai pe parcursul unui an. Integrarea în activitate a tânarului, îi ofera, pe lânga siguranta locului de munca echilibrul de care are nevoie si mai presus, capacitatea de a-si îndeplini dorintele. Gradul de satisfactie profesionala are implicatii pozitive si în viata extraprofesionala. Cu cât mai mult se implica în activitatea pe care o are de îndeplinit cu atât gradul de satisfactie personala creste. Integrarea tinerilor în activitate are ca rezultat tocmai socializarea acestora. Se impune însa, elaborarea unui program care sa vizeze cresterea si mentinerea la un standard ridicat a nivelului motivational, având în vedere situatiile existente în prezent(,,proces de migrare’’catre locuri de munca mai bine platite care sa le ofere atât un nivel de trai mai bun, cât si posibilitatea unei evolutii profesionale).

 

ANEXA 1
CHESTIONAR

Va rugam sa raspundeti la întrebarile de mai jos, încercuind raspunsurile care vi se potrivesc sau marcând printr-un x varianta cu care sunteti de acord, iar în spatiile libere, va rugam sa completati cu ceea ce vi se cere. Chestionarele dvs ramân nesemnate, raspunsurile date ajutându-ne în realizarea unei cercetari psho-sociale.
1. Va rugam sa precizati care au fost motivele, interesele, pentru care ati optat sa deveniti M.A.C.:
a) siguranta locului de munca ;
b) salariul atractiv ;
c) aria restrânsa de locuri disponibile ;
d) dorinta, placerea de a calatori pe mare ;
e) placere, atractie pentru a lucra într-un mediu organizat si disciplinat ;
f) atractia pentru haina militara ;
g) obtinerea independentei financiare fata de parinti ;
2. Va rugam sa apreciati masura în care cele de mai sus v-au impulsionat cel mai mult în alegerea acestei profesii, folosind notarea de la 1 la 5,unde 1- în foarte mica masura ; 2 – în mica masura ; 3 – asa si asa ; 4 – în mare masura ; 5 – în foarte mare masura :
3. Va rugam sa apreciati masura în care la 1 an sau 3 ani de la angajare, va doriti sa ramâneti angajat în acest sistem :
a) în foarte mica masura ;
b) în mica masura ;
c) asa si asa ;
d) în mare masura ;
e) în foarte mare masura .
4. Care sunt motivele pentru care va doriti sa ramâneti în sistem ?
a) satisfactie profesionala;
b) nivelul de salarizare;
c) lipsa unei alte optiuni profesionale ;
d) posibilitatea de a exercita o profesie deosebita, care implica risc, responsabilitate, seriozitate ;
e) posibilitate de realizare personala si profesionala (urmarea unei cariere militare)
f) valorizarea si aprecierea sociala ;
g) alta varianta___________
5. Va rugam sa apreciati masura în care motivele de mai sus v-au impulsionat în luare hotarârii de a va prelungi contractul, folosind notarea de la 1 la 5, unde 1 înseamna- în foarte mica masura ; 2 – în mica masura ; 3 – asa si asa ; 4 – în mare masura ; 5 – în foarte mare masura :
6. Enumerati cel putin 3 asteptari ale dvs.la intrarea în sistemul militar:
____________________________________________________________________
7. Asteptarile pe care le-ati avut dvs. la intrarea în sistemul militar, s-au îndeplint:
a) în foarte mica masura ;
b) în mica masura ;
c) asa si asa ;
d) în mare masura ;
e) în foarte mare masura .
8. Pentru fiecare dintre însusirile, calitatile, aptitudinile enumerate mai jos mentionati gradul, masura în care le-ati dobândit, format pe parcursul derularii contractului, folosind notarea de la 1 la 5:
1. încredere în fortele proprii;. 6. respect fata de propria persoana 2.stapânire de sine 7. atasament fata de profesie
3. constiinciozitate 8. altruism
4. atasament fata de profesie 9. respect fata de ceilalti
5.. cooperare
9. Referitor la locul dvs de munca si la sarcinile pe care le aveti de îndeplinit, precizati daca putem vorbi de :
a) satisfactie profesionala ;
b) insatisfactie profesionala ;
c) nici una nici alta ;
10. Daca ati ales a) la întrebarea 9, precizati care dintre urmatoarele va caracterizeaza, si în ce masura, folosind notarea de la 1 la 5, unde 1 înseamna- în foarte mica masura ; 2 – în mica masura ; 3 – asa si asa ; 4 – în mare masura ; 5 – în foarte mare masura :
a. satisfactia oferita de profesia în sine ; b. satisfactia oferita de recunoastere si apreciere; c. satisfactia oferita de relatiile din cadrul organizatiei; d. satisfactia oferita de posibilitatile materiale ; e.alta varianta ___________.
11. Daca ati ales b) la întrebarea 10, mentionati cauzele posibile care determina acest lucru.
____________________________________________________________________
12. Cum va vedeti, cum va proiectati din punct de vedere profesional, peste 5 ani ?
____________________________________________________________________
13. Considerati ca profesia pe care o exercitati în prezent va stimuleaza pentru dezvoltarea personala? Oferiti câteva detalii, pentru oricare raspuns al dvs.

---

Bibliografie

1. Allport G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
2. Cosmovici A., Pshologie generala, Ed. Polirom, Iasi, 1996
3. Cracsner, C.E., Elemente de psihologie militara, Ed. A.Î.S.M., Bucuresti, 2003
4. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti, 1996
5. Rosca Al., Psihologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
6. Sîntion F., Albu G., (coord.), Competenta în probleme de protectie individuala si responsabilitati sociale la bordul navei. Suport de curs, Constanta, 2001
7. schiopu U., Dictionar de psihologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1997
8. Zapan Gh., Cunoasterea personalitatii semenilor, Ed. Militara, Bucuresti, 1992
9. Zlate M., Fundamentele psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 2000

 

---

* Psiholog, U.M. 02196 Constanta
** Psiholog, U.M. 02595 Constanta